ICCJ. Decizia nr. 1461/2014. SECŢIA PENALĂ. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2), operaţiuni privitoare la precursori, echipam

Decizii penale ICCJ 2014

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1461/2014

Dosar nr. 407/86/2010

Şedinţa publică din 28 aprilie 2014

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 59 din 21 martie 2012 a Tribunalului Suceava s-au respins, ca nefondate, cererile formulate de inculpaţii M.A.M., R.B.A. şi L. (fostă T.) I., prin apărători, privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000, coroborate cu textele de lege indicate în rechizitoriu, în infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 sub forma complicităţii sau instigării.

Prin aceeaşi sentinţă au fost condamnaţi inculpaţii:

1. B.C.Ş. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 10 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen. privind interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive de la 29 iulie 2009 până la 5 martie 2010 când a fost pus în libertate în baza Încheierii din 3 martie 2010 a Tribunalului Suceava, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 126 din 5 martie 2010 a Curţii de Apel Suceava.

S-a menţinut măsura preventivă a obligării inculpatului de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ C. proc. pen., dispusă prin încheierea, până la rămânerea definitivă a sentinţe penale apelate.

2. B.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

b. organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale. În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen. privind interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a menţinut măsura preventivă a obligării inculpatului de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ C. proc. pen., dispusă de Tribunalul Suceava prin Încheierea din 26 ianuarie 2010, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 50 din 1 februarie 2010 a Curţii de Apel Suceava, până la rămânerea definitivă a sentinţe penale apelate.

3. P.N. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 lit. a) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de: 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (2) C. pen. privind interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ alin. (1) C. proc. pen., până la rămânerea definitivă a sentinţei

4. C.F.C. - zis "M." pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 lit. a) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (2) C. pen. privind interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive de la 29 iulie 2009 până la 25 decembrie 2009 inclusiv.

S-a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ alin. (1) C. proc. pen. dispusă de Tribunalul Suceava prin Încheierea din 26 ianuarie 2010, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 50 din 1 februarie 2010 a Curţii de Apel Suceava, până la rămânerea definitivă a sentinţei penale apelate.

5. G.D.T. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 lit. a) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (2) C. pen. privind interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive de la 29 iulie 2009 până la 26 octombrie 2009 inclusiv când a fost pus în libertate în baza Deciziei nr. 200R a Curţii de Apel Suceava, din aceeaşi dată.

S-a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ alin. (1) C. proc. pen., până la rămânerea definitivă a sentinţe penale apelate.

6. H.R.G., zis "M." pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de: 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (2) C. pen. privind interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive de la 31 iulie 2009 până la 5 martie 2010 când a fost pus în libertate în baza Încheierii din 3 martie 2010 a Tribunalului Suceava, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 126 din 5 martie 2010 a Curţii de Apel Suceava.

S-a menţinut măsura preventivă a obligării inculpatului de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ C. proc. pen., până la rămânerea definitivă a sentinţe penale apelate.

7. M.A.M. zis "Ş." pentru săvârşirea infracţiunilor de:

S-a constatat că infracţiunile din prezentul dosar sunt concurente cu infracţiunea de contrabandă prev. de art. 270 alin. (3) comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind C. vam. al României, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare prin Sentinţa penală nr. 571 din 3 octombrie 2011 pronunţată de Judecătoria Rădăuţi în Dosarul nr. 4909/285/2011, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1.150 din 28 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Suceava.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. s-a contopit pedeapsa de 1 închisoare la care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală menţionată anterior cu cele aplicate în prezenta cauză, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de: 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (2) C. pen. privind interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive de la 29 iulie 2009 până la 5 martie 2010 inclusiv când a fost pus în libertate în baza Încheierii din 3 martie 2010 a Tribunalului Suceava, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 126 din 5 martie 2010 a Curţii de Apel Suceava şi de la 4 august 2011 la zi.

S-a anulat vechiul Mandat de executare a pedepsei închisorii nr. 683 din 28 noiembrie 2011 emis de Judecătoria Rădăuţi în baza Sentinţei penale nr. 571/2011 a aceleiaşi instanţe, urmând a se emite un nou mandat de executare conform sentinţei apelate.

S-a menţinut măsura preventivă a obligării inculpatului de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ C. proc. pen., până la rămânerea definitivă a sentinţei penale apelate.

8. G.D.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 lit. a) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (2) C. pen. privind interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatei perioada reţinerii şi arestării preventive de la 29 iulie 2009 până la 16 septembrie 2009 inclusiv.

S-a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ alin. (1) C. proc. pen., până la rămânerea definitivă a sentinţei penale apelate.

9. L. (fostă T.) I. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (2) C. pen. privind interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatei perioada reţinerii şi arestării preventive de la 29 iulie 2009 până la 16 septembrie 2009 inclusiv.

S-a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ alin. (1) C. proc. pen., până la rămânerea definitivă a sentinţei penale apelate.

10. B.A.D. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (2) C. pen. privind interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive de la 29 iulie 2009 până la 3 august 2009 inclusiv când a fost pus în libertate în baza Încheierii nr. 93R din 3 august 2009 a Curţii de Apel Suceava.

S-a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ alin. (1) C. proc. pen.

11. R.B.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (2) C. pen. privind interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive de la 29 iulie 2009 până la 25 decembrie 2009 inclusiv.

S-a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ alin. (1) C. proc. pen.

12. P.C.E. pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 lit. a) rap. la art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 8 luni închisoare.

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (2) C. pen. privind interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 8 luni prev. de art. 82 C. pen. şi s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor prev. de art. 83 şi 85 C. pen.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la acest inculpat a cantităţii de 32,6 g cannabis aflată într-un plic purtând sigiliul tip M.I. nr. x1, inscripţionat cu menţiunile: RCTS din 12 noiembrie 2009, care a fost predată la Camera de corpuri delicte a I.G.P.R. - D.C.J.S.F.O., în baza Dovezii din 25 noiembrie 2009.

S-a restituit inculpatului B.C.Ş. suma de 1.000 RON care a fost indisponibilizată de D.I.I.C.O.T. în vederea confiscării speciale şi consemnată pe numele acestuia la C.B. cu recipisa din 31 iulie 2009, la dispoziţia organului anchetator.

S-au restituit inculpaţilor următoarele bunuri care au fost ridicate de D.I.I.C.O.T. Suceava cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, conform Procesului-verbal încheiat la data de 29 iulie 2009 şi care au fost predate la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Suceava, secţia penală:

1. B.C.Ş. şi B.A.:

- o unitate PC cu carcasă de culoare gri cu unitate optică de culoare neagră ale cărei componente nu se cunosc;

- un telefon N., de culoare negru cu gri;

- un telefon L. de culoare neagră;

- un telefon L. de culoare neagră.

2. B.D.A. - un telefon N., de culoare roşu cu negru.

3. C.F.C. - un telefon N., de culoare negru cu roşu.

4. M.A.M.:

- o unitate PC de culoare neagră ce prezintă pe partea din faţă inscripţia DVD;

- un telefon N., de culoare gri cu albastru;

- un card VISA pe numele M.A.M.;

- un card cu inscripţia G.W.U., pe numele M.A.M.;

- un permis de rezidenţă din Norvegia pe numele M.A.M.;

- un card de culoare albastră cu inscripţia T.A.

5. R.B.A. - un telefon N., de culoare gri cu albastru.

6. P.C.E.:

- o unitate PC de culoare crem;

- un laptop;

- un telefon S., de culoare neagră;

- un telefon S.E., de culoare gri.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Suceava nr. 76/D/P/2009 din 21 ianuarie 2010, au fost trimişi în judecată inculpaţii:

1. B.C.Ş., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în formă continuată, ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

2. B.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în forma continuată, ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

3. H.R.G. zis "M.", pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

4. M.A.M. zis "Ş.", pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- aderare şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., formă continuată, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

5. P.N., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

6. C.F.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

7. R.B.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- complicitate la organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. şi ped. de art. 26 C. pen. coroborat cu art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în formă continuată, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

8. G.D.T. zis "D.", pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- sprijinirea grupului infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

9. B.A.D., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- sprijinirea grupului infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

10. L. (fostă T.) I., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

11. G.D.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- sprijinirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

12. P.C.E. pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Prin acelaşi rechizitoriu, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpaţilor:

1. B.A. sub aspectul săvârşirii actelor materiale de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., constând în organizarea transporturilor de droguri de mare risc de către numiţii B.A.D., S.A.M., S.D.C., R.B.A., G.D.T., B.A.I., L.R.C., P.C.M., N.B.I., M.C.A., D.M.G., I.D.D., A.L.R., B.S.R., D.I.C., G.R., D.M., L.I.A. şi L.C., întrucât din probele administrate rezultă că acestea nu au fost săvârşite de către inculpat.

2. B.C.Ş. sub aspectul săvârşirii actelor materiale de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., constând în organizarea transporturilor de droguri de mare risc de către numiţii M.C.A. şi G.R., întrucât din probele administrate a rezultat că primul act material a fost comis numai de către inculpatul H.R.G. iar pentru cel de-al doilea act material, din probele administrate în cauză, nu rezultă comiterea faptei.

3. H.R.G. sub aspectul săvârşirii actelor materiale de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., constând în organizarea transporturilor de droguri de mare risc de către numitul L.R.C., întrucât din probele administrate a rezultat că actul material a fost comis numai de către inculpatul G.D.T.

4. G.D.T. sub aspectul săvârşirii actelor materiale de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., constând în organizarea transporturilor de droguri de mare risc de către numiţii B.S.R. şi R.C.M., întrucât din probele administrate, a rezultat că primul act material a fost comis numai de către inculpatul R.B.A. iar pentru cel de-al doilea act material, din probele administrate în cauză nu rezultă comiterea faptei.

5. M.A.M. sub aspectul săvârşirii actelor materiale de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., constând în organizarea transporturilor de droguri de mare risc de către numiţii D.M.G. şi I.D.D., întrucât din probele administrate a rezultat că primul act material a fost comis numai de către inculpatul B.C.Ş. iar pentru cel de-al doilea act material, din probele administrate în cauză, nu rezultă comiterea faptei.

În temeiul art. 228 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 10, lit. i¹) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorii Ş.A., B.S.R. şi persoana audiată ca martor sub altă identitate sub numele P.R. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea 143/2000, întrucât există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege şi anume autodenunţarea înainte de începerea urmăririi penale conform art. 15 din Legea nr. 143/2000.

Potrivit art. 228 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., prin acelaşi act de sesizare, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de inculpaţii B.C.Ş., B.A., C.F.C., M.A.M., H.R.G., G.D.T., L. (fostă T.) I., B.A.D., G.D.C., R.B.A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi deţinere de droguri în vederea consumului propriu prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, întrucât din probele administrate în cauză nu a rezultat comiterea acestor fapte penale.

Totodată, s-a disjuns materialul de urmărire penală după cum urmează:

- cu privire la faptele penale săvârşite de numiţii I.A. şi P.D., referitoare la comiterea unor alte infracţiuni de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000;

- cu privire la faptele penale săvârşite de numitul F.V.M., referitoare la comiterea unor alte infracţiuni de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000;

- cu privire la faptele penale săvârşite de numiţii S.O.V., N.M., L.T.M., U.A., L.I.A. şi A.G., referitoare la comiterea unor alte infracţiuni de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000;

- cu privire la faptele penale săvârşite de numitul P.A., aşa-numitul "H.", numiţii I.L., I.D. şi H.T., aşa-numitul "T." referitoare la comiterea unor alte infracţiuni de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000;

- cu privire la faptele penale săvârşite de numitul C.A. referitoare la comiterea unor alte infracţiuni de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000;

- cu privire la faptele penale săvârşite de numitul P.A. referitoare la comiterea unor alte infracţiuni de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000;

- cu privire la săvârşirea de către numiţii G.D.T., B.A.D., R.B.A., G.D.C., R.B.A., G.D.T., B.A.I., P.C.A., A.L.R., J.R.G., B.A. Şi D.M.A., P.O.D., P.C., V.A.M., P.A.E., G.G.G., C.C., B.S., S.E.T., M.D.C., T.C.A., C.P. ş.a., a infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000;

- faţă de inculpatul B.C.Ş. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinere de droguri de mare risc fără drept prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 privind fiolele de morfină găsite la domiciliul acestuia cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 29 iulie 2009;

În ce priveşte săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, s-a reţinut că, începând cu luna martie 2008, organele de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava au obţinut în urma activităţilor de culegere a informaţiilor şi prin intermediul activităţii de cooperare cu autorităţile de aplicare a legii din ţara noastră şi din mai multe ţări europene, date şi indicii cu privire la faptul că numiţii B.C.Ş., B.A., C.F.C., L.T.M. şi P.N., toţi originari din municipiul Suceava, s-au constituit într-un grup infracţional cu ramificaţii şi multiple activităţi ilegale de natura transfrontalieră, specializat în racolarea de tineri în vederea efectuării de transporturi internaţionale de droguri de mare risc, respectiv heroină şi cocaină.

Inculpaţii B.C.Ş., B.A., P.N., şi învinuiţii L.T.M., U.A. zis "A." au constituit un grup infracţional organizat ale cărui activităţi s-au intensificat odată cu aderarea şi sprijinirea acestuia sub orice formă de către inculpaţii C.F.C. zis "M.", H.R.G. zis "M.", R.B.A., G.D.T. zis "D.", M.A.M. zis "Ş.", B.A.D. zis "D.", S.O.V. zis "D." şi prin intermediul acestuia din urmă de către inculpaţii L. (fostă T.) I., I.A. alias "G.", G.D.C. şi făptuitorul N.M. Existenţa relaţiilor de grup infracţional organizat a debutat în anul 2007, prelungindu-se în timp până la dizolvarea sa prin intervenţia organelor judiciare la sfârşitul lunii iulie 2009, funcţionând conform următoarei scheme de acţiune: cei cinci membri ai grupului infracţional organizat, toţi provenind din cartierul Obcini din mun. Suceava şi având vechi relaţii de prietenie, au obţinut experienţă infracţională în traficul internaţional de droguri, între anii 2007 - 2008, efectuând, pe rând, unul sau mai multe transporturi de droguri de mare risc, heroină sau cocaină, în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri, pe ruta Turcia - Europa de Vest sau China, ori America de Sud - Vestul Europei.

În acest sens, s-a reţinut ca fiind relevantă declaraţia martorului sub identitate protejată T.A., din care au fost redate fragmentele cele mai importante.

Astfel, pe parcursul anului 2007, inculpatul B.C.Ş. a transportat diferite cantităţi de droguri de mare risc în beneficiul unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri, pe relaţia America de Sud - Vestul Europei.

Acest aspect este evidenţiat de faptul că la data de 24 martie 2007, a fost arestat în Amsterdam de autorităţile judiciare olandeze, având asupra sa aproximativ 1 kg de cocaină, ocazie cu care a fost condamnat la 15 luni de închisoare, fiind eliberat la data de 18 ianuarie 2008 (aşa cum rezultă din răspunsul înaintat de autorităţile judiciare olandeze ca urmare a cererii de comisie rogatorie formulate de către organele de urmărire penală române).

În perioada petrecută în închisoarea din Olanda, inculpatul B.C.Ş. şi-a consolidat legături infracţionale cu cetăţeni nigerieni, membri ai unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri, orientându-se spre racolarea de curieri şi dirijarea acestora, activităţi cu un grad de risc redus, având în vedere neimplicarea sa directă în traficul de droguri.

În acest sens, s-a făcut referire la declaraţia martorului A.A.D., din care s-au redat fragmentele cele mai relevante.

Iniţial, începând cu anul 2008, învinuitul S.O.V. a efectuat mai multe transporturi de droguri pe relaţia Turcia - Vestul Europei, în beneficiul unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri, de naţionalitate nigeriană. Sus-numitul şi-a oferit benevol serviciile în sensul de a efectua curierat de droguri în beneficiul reţelelor internaţionale de traficanţi de droguri rezidenţi în Turcia, fiind recomandat în acest sens de către inculpata I.A., care la rândul ei a aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat constituit din inculpaţii B.C.Ş., U.A. zis "A.", L.T.M. şi P.N.

Observând însă că din racolarea unor tineri dispuşi să efectueze transporturi de droguri se obţin profituri mari fără o implicare directă a sa în distribuirea drogurilor, acesta s-a reprofilat pe acest gen de activităţi, procedând la organizarea, finanţarea, îndrumarea şi coordonarea curierilor de droguri, în acord direct cu membrii reţelelor internaţionale de traficanţi de droguri din Turcia sau America de Sud. În această modalitate de acţiune au fost generate noi debuşee de acţiune a acestui grup infracţional organizat şi de obţinere de profituri consistente şi imediate, cel în cauză devenind în final organizatorul şi furnizorul propriilor săi curieri pe care îi punea la dispoziţia reţelelor internaţionale de traficanţi de droguri, pentru care negociază personal condiţiile şi beneficiile financiare, atrăgând şi coordonând la rândul său alţi colaboratori cu rol de executanţi.

Activitatea infracţională şi evoluţia învinuitului S.O.V. în cadrul acestui gen de pluralitate constituită de infractori este definitorie pentru specificul modului de acţiune al acestui grup infracţional organizat care a fost determinat, pe de o parte, de flexibilitatea de a se diviza şi reorienta în funcţie de conjuncturile şi traseele favorabile şi, pe de altă parte, de faptul că, pe parcursul existenţei sale, rolurile iniţiatorilor, aderenţilor şi sprijinitorilor, s-au modificat în permanenţă în raport cu experienţa acumulată în realizarea activităţilor - scop şi de motivaţia financiară a acestora, astfel că, de cele mai multe ori, unii dintre simplii executanţi au devenit organizatori ai propriilor transporturi.

În acest sens, învinuitul S.O.V. a dezvoltat relaţii directe cu membrii organizaţiilor internaţionale de traficanţi de droguri, fapt care i-a permis să planifice, să coordoneze şi să negocieze numărul persoanelor racolate, sexul acestora, modul de disimulare a drogurilor, ruta pe care transportatorii de droguri o vor urma, modul de plată a transporturilor efectuate de curieri, precum şi suma ce va fi plătită de traficanţii de droguri pentru racolarea curierilor.

În consecinţă, în perioada martie 2008 - aprilie 2009, când învinuitul S.O.V. zis "D." a şi fost arestat în Turcia pentru trafic internaţional de droguri de mare risc, împreună cu N.M. şi I.A., urmare a comunicării organelor de urmărire penală române către autorităţile judiciare din această ţară, cel în cauză a coordonat în mod independent activităţile de asociere şi organizare a transporturilor internaţionale de droguri de mare risc desfăşurate de inculpaţii L. (fostă T.) I., I.A., G.D.C. şi făptuitorul N.M.

Trăsăturile specifice ale modului de constituire şi de acţiune ale grupului infracţional organizat sunt următoarele:

a) membrii grupului provin din aceeaşi localitate şi se cunosc de mult timp deoarece în cele mai multe cazuri au copilărit împreună, ceea ce a conferit încredere reciprocă, un grad sporit de confidenţialitate şi coerenţa acţiunilor;

b) liderii acestei grupări infracţionale, respectiv inculpatul B.C.Ş. şi învinuitul S.O.V. au efectuat la rândul lor mai multe transporturi de droguri pentru care au fost şi arestaţi în străinătate iar datorită conexiunilor cu membrii unor reţele internaţionale, în special cetăţeni nigerieni, au trecut la racolarea de tineri pe care mai apoi să-i pună la dispoziţia cetăţenilor nigerieni, această activitate fiind mult mai profitabilă pentru ei;

c) liderii grupului s-au specializat în racolarea de tineri pentru a fi curieri de droguri, atât direct cât şi prin intermediul unor alţi membri care au primit în cadrul grupului un rol de "scouteri";

d) modalitatea de acţiune a constat în racolarea persoanelor prin prezentarea avantajelor materiale, în multe dintre cazurile de racolare, aptitudinile de ingurgitare ale viitorilor cărăuşi erau testate în sensul că li se dădea spre înghiţire bucăţi de morcov. După ce cărăuşul era considerat apt şi de încredere de către racolator, acesta din urmă lua legătura cu membrii nigerieni ai reţelelor internaţionale care trimiteau sume de bani reprezentând contravaloarea biletelor de transport şi a paşapoartelor în regim de urgenţă. Curierii erau trimişi apoi în Turcia, în cazul transporturilor de heroină, sau în ţări din America de Sud de unde urmau să transporte cocaină. După ce curierul stătea în respectiva ţară o perioadă de cca. o săptămână pentru a părea turist primea un bagaj în care erau disimulate droguri sau i se dădeau spre înghiţit mai multe casete cu droguri, special preparate pentru a fi înghiţite. Curierul pleca apoi spre ţara de destinaţie a drogurilor fiind în permanenţă contactat fie de racolatorul român fie de cetăţeanul nigerian care îi pusese la dispoziţie drogurile. În cazurile în care curierul transporta cantităţi mari de droguri acesta avea o "coadă" (era urmărit de un membru al grupului) pentru a fi evitat riscul deturnării drogurilor de la destinaţia acestora. În ţara de destinaţie curierul se caza la un hotel, era contactat de persoana căruia urma să-i predea "marfa", iar după predare primea sume cuprinse între 1.800 - 4.000 dolari S.U.A. în cazul transportului de heroină şi de 3.000 - 6.000 euro în cazul transportului de cocaină. Racolatorul român primea şi el după livrarea drogurilor de către cărăuş sume între 2.000 dolari S.U.A. şi 3.000 euro în funcţie de cantitatea de droguri transportată, ruta pe care a fost transportată şi felul drogului;

e) liderii grupului infracţional organizat din România au dezvoltat în timp legături directe şi constante cu două reţele internaţionale de traficanţi de droguri de mare risc formate din cetăţeni nigerieni rezidenţi în Turcia dintr-o primă grupare făcând parte aşa-numiţii "C.", "S." şi "J.", "M.S." iar din cea de-a doua "S." şi "D.";

f) specificul modului de acţiune al acestui grup infracţional a fost determinat pe de altă parte de faptul că pe parcursul existenţei sale, rolurile iniţiatorilor, aderenţilor şi sprijinitorilor, s-au modificat în permanenţă în raport cu experienţa acumulată în realizarea activităţilor - scop şi de motivaţia financiară a acestora, astfel că, de cele mai multe ori, unii dintre simplii executanţi au devenit organizatori ai propriilor transporturi internaţionale de droguri de mare risc.

În acest sens, au fost redate câteva fragmente relevante din declaraţia martorului sub identitate protejată D.T.

g) De regulă, după ce obţineau într-un fel sau altul informaţii şi contacte despre transporturile internaţionale de droguri de mare risc, rând pe rând, fiecare dintre inculpaţii mai sus menţionaţi au desfăşurat activităţi susţinute de organizare, conducere sau finanţare a transportului internaţional de droguri de mare risc, asociindu-se în acest sens cu alţi coinculpaţi, numitorul comun al acestui tip de asociere fiind voinţa liber consimţită de a-şi coordona activităţile infracţionale în scopul obţinerii de beneficii materiale, în funcţie de momentele conjuncturale şi de informaţiile şi influenţa avută asupra viitorilor cărăuşi de droguri ce trebuiau racolaţi;

h) o altă trăsătură definitorie a funcţionării acestui grup infracţional organizat a fost contactul minimal pe verticală între toţi membrii reţelei, de natură a asigura, pe de o parte, secretul identităţii nivelelor superioare ale organizaţiei şi, pe de altă parte, reducerea riscului ca activităţile infracţionale ale liderilor săi să poată fi probată prin mijloace clasice de probă de către organele judiciare;

i) membrii acestui grup infracţional s-au îndreptat cu predilecţie către mediul tinerilor din aceeaşi categorie de vârstă care, în lipsa locurilor de muncă şi a resurselor financiare, au devenit o ţintă extrem de vulnerabilă în faţa perspectivei câştigurilor materiale prezentate ca imediate, consistente şi facil de obţinut;

j) expunerea conştientă a persoanelor racolate unor riscuri enorme pe care acestea nu le-au conştientizat deplin şi care au avut ca rezultat arestarea şi chiar condamnarea unui procent ridicat din totalul curierilor de droguri trimişi în străinătate;

k) obiectul transporturilor a căror organizare era asigurată de grupul infracţional organizat ce formează obiectul investigaţiei în prezenta cauză în cooperare cu reţelele internaţionale de traficanţi de droguri îl constituie drogurile de mare risc, respectiv heroină sau cocaină, o probă constituind-o raportul de expertiză al conţinutului substanţei aflate în rucsacul transportat de numitul M.N.D., efectuat de autorităţile judiciare din Cehia în cadrul comisiei rogatorii internaţionale solicitate de organele de urmărire penală române.

S-a reţinut că, existenţa relaţiilor de grup infracţional organizat este probată şi prin faptul că inculpatul B.A., în timp ce se afla în arestul I.P.J. Suceava a încercat să-i trimită inculpatului C.F.C. un bileţel prin care îl asigura pe acesta din urmă de devotamentul său prin tăcerea absolută în faţa organelor de urmărire penală în legătură cu implicarea lor în săvârşirea faptelor pentru care sunt cercetaţi.

O altă constantă în jurul căreia s-a dezvoltat grupul infracţional organizat a fost magazinul de plante etnobotanice intitulat M.H., situat la intrarea în cartierul Obcini din mun. Suceava, de unde provin toţi liderii şi membrii marcanţi ai acestuia, aparţinând SC M.H. SRL la care sunt asociaţi inculpaţii B.A. şi P.C.E.

Prin acest magazin se puneau în vânzare diferite plante şi alte produse cu efecte halucinogene şi s-a constituit un mediu favorizant al racolării de tineri dispuşi să efectueze transporturi de droguri.

Cu ocazia percheziţiei efectuate la domiciliul inculpatului P.C.E., care se ocupa personal de vânzarea plantelor şi produselor respective, au fost identificate şi ridicate mai multe plante etnobotanice iar ca urmare a expertizării acestora, au fost identificate şi două plicuri conţinând cannabis, motiv pentru care, faţă de cel în cauză s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, faptă prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Susţinerea probatorie a acestor aspecte se întemeiază pe conţinutul hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate de către operatorii de telefonie mobilă pentru inculpaţii B.C.Ş., B.A., H.R.G. zis "M.", M.A.M. zis "Ş.", R.B.A., B.A.D. zis "D.", G.D.T. zis "D.", S.O.V. zis "D.", L. (fostă T.) I., G.D.C., I.A., P.C.E. şi învinuiţii P.N., L.T.M., U.A. zis "A.", F.M.

Pe baza probelor administrate în cauză, s-a conturat următoarea structură de funcţionare şi acţiune a grupului infracţional organizat, precum şi rolurile fiecărui membru în cadrul grupului:

1. Inculpatul B.C.Ş. a deţinut o poziţie centrală de lider strategic, bazată, pe experienţa sa infracţională şi vechimea în această activitate ilicită precum şi datorită conexiunilor sale cu mai mulţi membri nigerieni ai unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri care vedeau în el o persoană de încredere şi unul dintre cei mai importanţi racolatori de tineri în beneficiul reţelelor pe care le conduc.

Astfel, începând cu anul 2007, inculpatul B.C.Ş., împreună cu inculpaţii B.A., U.A. zis "A.", L.T.M. şi P.N., a pus bazele unui grup infracţional organizat, acţionând împreună şi în mod coordonat în scopul săvârşirii infracţiunii de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000.

Existenţa relaţiilor de grup infracţional organizat, a debutat la sfârşitul anului 2007, prelungindu-se în timp până spre luna iulie 2009, funcţionând conform următoarei scheme de acţiune: cei cinci membri ai grupului, toţi provenind din cartierul Obcini din mun. Suceava şi având vechi relaţii de prietenie, au obţinut experienţă infracţională în traficul internaţional de droguri, între anii 2007 - 2008, efectuând, pe rând, unul sau mai multe transporturi de droguri de mare risc, heroină sau cocaină, în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri, pe ruta Turcia - Europa de Vest sau China, ori America de Sud - Vestul Europei.

Pe parcursul anului 2007, inculpatul B.C.Ş. a transportat diferite cantităţi de droguri de mare risc în beneficiul unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri, pe relaţia Turcia - Vestul Europei.

Acest aspect este evidenţiat de faptul că la data de 24 martie 2007 a fost arestat în Amsterdam de autorităţile judiciare olandeze, având asupra sa aproximativ 1 kg de cocaină, ocazie cu care a fost condamnat la 15 luni de închisoare fiind eliberat la data de 18 ianuarie 2008. Răspunsul autorităţilor olandeze la comisia rogatorie înaintată de D.I.I.C.O.T. Suceava confirmă cele precizate anterior cu privire la arestarea inculpatului.

În perioada petrecută în închisoarea din Olanda, B.C.Ş. şi-a consolidat legături infracţionale cu cetăţeni nigerieni, membri ai unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri, orientându-se spre racolarea de curieri şi dirijarea acestora, activităţi cu un risc redus, având în vedere neimplicarea sa directă în traficul internaţional de droguri.

S-au apreciat ca fiind relevante pentru legăturile formate şi cultivate între inculpatul B.C.Ş. şi membrii grupului infracţional organizat, în scopul săvârşirii infracţiunii de organizare, finanţare de curieri în vederea efectuării de transporturi internaţionale de droguri, convorbirile telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Suceava.

2. Inculpatul B.A. a deţinut un rol important în cadrul grupului infracţional organizat, coordonând împreună cu fratele său activitatea de organizare a transporturilor internaţionale de droguri.

Existenţa relaţiilor de grup infracţional organizat a debutat la sfârşitul anului 2007, prelungindu-se în timp până în luna iulie 2009, funcţionând conform următoarei scheme de acţiune: cei cinci membri ai grupului, toţi provenind din cartierul Obcini din mun. Suceava şi având vechi relaţii de prietenie, au obţinut experienţă infracţională în traficul internaţional de droguri, între anii 2007 - 2008, efectuând, pe rând, unul sau mai multe transporturi de droguri de mare risc, heroină sau cocaină, în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri, pe ruta Turcia - Europa de Vest sau China, ori America de Sud - Vestul Europei.

După ce au executat diverse pedepse cu închisoarea pentru comiterea acestui gen de infracţiuni, odată reveniţi în ţară, inculpatul B.C.Ş. şi învinuitul L.T.M., au luat legătura cu învinuitul U.A. zis "A." şi inculpatul P.N., şi în temeiul relaţiilor de familie, primul dintre aceştia l-a implicat şi pe fratele său, inculpatul B.A., acesta având rolul de principal sfătuitor şi pârghie de transmisie a deciziilor liderilor, hotărând împreună să acţioneze şi în mod coordonat pentru a organiza şi finanţa racolarea unor curieri români în vederea efectuării unor transporturi internaţionale de droguri de mare risc.

Finalitatea activităţilor infracţionale în acest domeniu constă în obţinerea în mod direct de beneficii financiare, realizându-se în medie un profit net cuprins între 1.500 - 2.000 euro pentru fiecare transport de droguri efectuat de un curier, aceeaşi sumă primind-o şi racolatorul pentru fiecare persoană pusă la dispoziţia reţelei internaţionale de traficanţi de droguri.

3. Inculpatul P.N. a avut în cadrul grupului un rol de "membru fondator", în sensul că împreună cu inculpaţii B.C.Ş., B.A. şi învinuiţii L.T.M., U.A. au pus bazele unui grup infracţional organizat în scopul racolării de tineri în vederea organizării unor transporturi internaţionale de droguri de mare risc.

Existenţa relaţiilor de grup infracţional organizat a debutat la sfârşitul anului 2007, prelungindu-se în timp până spre luna iulie 2009, funcţionând conform următoarei scheme de acţiune: cei cinci membri ai grupului, toţi provenind din cartierul Obcini din mun. Suceava şi având vechi relaţii de prietenie, au obţinut experienţă infracţională în traficul internaţional de droguri, între anii 2007 - 2008, efectuând, pe rând, unul sau mai multe transporturi de droguri de mare risc, heroină sau cocaină, în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri, pe ruta Turcia - Europa de Vest sau China, ori America de Sud - Vestul Europei.

În structura grupului infracţional organizat, inculpatul P.N. a deţinut o poziţie de lider executiv, determinată de faptul că sub coordonarea partenerilor săi iniţiali a dezvoltat relaţii directe cu membrii organizaţiilor internaţionale de traficanţi de droguri, fapt ce îi permite şi în prezent să planifice, să coordoneze şi să negocieze numărul persoanelor racolate, sexul acestora, modul de disimulare a drogurilor, ruta pe care transportatorii de droguri o aveau de urmat, modul de plată a transporturilor efectuate de curieri, precum şi suma ce urma a fi plătită de traficanţii de droguri pentru racolarea curierilor.

4. Inculpatul C.F.C. zis "M." a deţinut o poziţie de membru coordonator, având rolul de a dirija pe teritoriul Turciei curierii de droguri trimişi de grupul condus de B.C.Ş., de a intermedia transmiterea banilor între cetăţenii nigerieni şi B.C.Ş. precum şi de a coordona plecările fiecărui curier. Inculpatul C.F.C. dirija din Turcia şi curierii de droguri trimişi de inculpatul H.R.G. zis "M.", iar treptat a început să racoleze şi el curieri de droguri pentru a-i pune la dispoziţia reţelei internaţionale de traficanţi.

În schimbul prestaţiilor sale în cadrul grupului, inculpatul C.F.C. primea o cotă parte din câştigul realizat pentru fiecare curier şi anume 300 euro din suma respectivă. Acest fapt este probat prin discuţiile telefonice purtate de C.F.C. cu B.C.Ş. în care cei doi inculpaţi discutau despre sumele de bani care le revin în urma racolării de persoane pentru a transporta droguri.

În structura grupului infracţional organizat, C.F.C. zis "M." a deţinut un rol de ajutor principal al liderului B.C.Ş., fiind în mod frecvent delegat de acesta să execute în numele său legături directe cu membrii organizaţiilor internaţionale de traficanţi de droguri, fapt ce îi permitea să planifice, să coordoneze şi să negocieze numărul persoanelor racolate, modul de disimulare a drogurilor, ruta pe care transportatorii de droguri o vor urma, modul de plată a transporturilor efectuate de curieri precum şi suma ce trebuie să le revină în schimbul activităţii de recrutare şi punere la dispoziţie a curierilor.

Iniţial, inculpatul C.F.C. a efectuat şi el transporturi de droguri în beneficiul reţelei internaţionale de traficanţi de droguri, fiind arestat şi condamnat în Olanda pentru trafic de droguri.

Rolul său în cadrul grupului a crescut permanent, iar treptat, pe baza încrederii câştigate în faţa liderului grupului şi datorită creşterii numărului de curieri trimişi în Turcia şi necesităţii unei mai bune coordonări a grupului, inculpatul C.F.C. a primit un rol de coordonare a întregii activităţi infracţionale a grupului şi de sfătuitor al liderului, astfel că începând cu anul 2008 a început să preia în Turcia curierii de droguri racolaţi din România, cărora le asigura cazarea în spaţiile puse la dispoziţie de membrii grupării internaţionale de traficanţi de droguri şi intermedia între inculpatul B.C.Ş. şi membrii grupării de traficanţi din Turcia, aspectele legate de transportul de droguri, modul de disimulare, costurile implicate şi destinaţia drogurilor, precum şi suma ce urma să o primească fiecare transportator şi racolatorul acestuia.

S-au apreciat ca fiind relevante pentru poziţia sa de membru coordonator în cadrul grupului infracţional organizat, convorbirile telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Suceava.

5. Inculpatul H.R.G. zis "M." a aderat şi sprijinit gruparea infracţională coordonată de inculpatul B.C.Ş. iar treptat a dobândit calitatea de membru cu poziţie egală în cadrul grupării.

În prelungirea activităţii sale infracţionale, inculpatul H.R.G. a stabilit prin intermediul altor membri ai grupării, legături cu cetăţeni nigerieni care coordonau la nivel internaţional transportul de droguri, permiţându-şi în acest sens să trimită persoanele racolate direct fără a apela la alţi membri ai grupării infracţionale.

Începând cu anul 2008 şi până la destructurarea grupului infracţional organizat de către organele de urmărire penală, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul a participat în mod direct şi voluntar la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 care intră în scopul constituirii grupului la care a aderat.

În acest sens, relevante sunt câteva discuţii telefonice purtate de inculpatul H.R.G. cu alţi membri ai grupării infracţionale precum şi cu unii cetăţeni nigerieni sau cu persoanele racolate de către acesta, discuţii ce indică apartenenţa sa la gruparea infracţională organizată.

6. Inculpatul G.D.T. zis "D.", a dobândit treptat în cadrul grupului un rol de "scouter" pentru inculpatul B.C.Ş. contând în aceea că, după ce a fost racolat de inculpatul R.B.A. sub coordonarea şi în beneficiul inculpatului B.C.Ş., care l-a pus la dispoziţia unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri pentru care a efectuat mai multe transporturi de droguri de mare risc, la rândul său, a continuat activitatea de recrutare a unor curieri de acelaşi gen, generând astfel noi debuşee de acţiune a acestui grup şi de obţinere de profituri consistente şi imediate.

Inculpatul G.D.T. zis "D." a aderat şi sprijinit gruparea infracţională organizată şi coordonată de B.C.Ş. prin participarea sa la toate activităţile desfăşurate de inculpatul B.C.Ş., prin intermediul căruia a luat cunoştinţă de natura acestora şi de toate persoanele implicate, şi-a manifestat poziţia de membru al grupului infracţional organizat.

Inculpatul a desfăşurat activităţi convergente şi coordonate în scopul organizării racolării din România de curieri, în special tineri cu vârste cuprinse între 19 - 22 de ani, dispuşi să efectueze transporturi de droguri de mare risc în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri.

Relevante pentru poziţia sa de sprijinire a grupului infracţional organizat sunt convorbirile telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Suceava.

7. Inculpatul M.A.M. zis "Ş.", deţinea o poziţie de scouter, (recrutor) de tineri dispuşi să efectueze curierat de droguri, pe care îi punea la dispoziţia inculpatului B.C.Ş., în scopul participării sale directe la împărţirea beneficiilor materiale rezultate din această activitate, generând astfel noi debuşee de acţiune a grupului şi de obţinere de profituri consistente şi imediate.

În lunile martie - aprilie 2009, inculpatul M.A.M. a efectuat mai multe transporturi de droguri pe relaţia America de Sud - Marea Britanie, fiind racolat în acest sens de către S.L.A. şi A.C.C. (inculpaţi în Dosarul penal 102D/P/2009) şi puşi la dispoziţia inculpatului B.G.I. (inculpat de asemenea în Dosarul penal 102D/P/2009).

În acest context, inculpatul a dobândit încrederea liderului unei reţele de traficanţi de droguri, respectiv cocaină, care acţiona pe relaţia sus-amintită, un anume M., trimiţând astfel mai multe persoane la transporturi de droguri pe aceeaşi rută. Două dintre persoane au fost puse la dispoziţia sa chiar de către inculpatul B.C.Ş., dat fiind că profiturile racolatorilor pe această rută erau mult mai mari, cca. 4.000 de lire. Aceste schimburi de curieri între membrii racolatori ai grupului infracţional organizat scot în evidenţă infracţiunea scop a existenţei grupului infracţional şi anume organizarea, conducerea sau finanţarea unor transporturi de droguri.

Finalitatea activităţilor infracţionale în acest domeniu constă în obţinerea în mod direct de beneficii financiare, realizându-se în medie un profit net cuprins între 1.500 - 3.000 euro pentru fiecare transport de droguri efectuat personal de cei în cauză, cât şi pentru fiecare persoană pusă la dispoziţia reţelei de traficanţi de droguri.

Începând cu aprilie 2009 şi până la destructurarea grupului infracţional organizat de către organele de urmărire penală, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul a participat, în mod direct şi voluntar, la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 care intră în scopul constituirii grupului la care a aderat.

Astfel, în această perioadă, inculpatul a desfăşurat activităţi convergente şi coordonate în scopul organizării racolării din România de curieri, dispuşi să efectueze transporturi de droguri de mare risc în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri.

Relevante pentru poziţia sa în cadrul grupului infracţional sunt convorbirile telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Suceava.

8. Inculpatul R.B.A., deţinea o poziţie de scouter, (recrutor) de tineri dispuşi să efectueze curierat de droguri, pe care îi punea la dispoziţia inculpatului B.C.Ş., în scopul participării sale directe la împărţirea beneficiilor materiale rezultate din această activitate, generând astfel noi debuşee de acţiune a grupului şi de obţinere de profituri consistente şi imediate.

Inculpatul R.B.A. a efectuat la începutul anului 2009 un transport de droguri pe relaţia Turcia - Europa de Vest iar apoi a primit în cadrul grupului un rol de "scouter" (recrutor) de tineri, dispuşi să efectueze curierat de droguri, pe care îi punea apoi la dispoziţia lui B.C.Ş.

Începând cu anul 2009 şi până la destructurarea grupului infracţional organizat de către organele de urmărire penală, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul a participat în mod direct şi voluntar la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 care intră în scopul constituirii grupului la care a aderat. Astfel, inculpatul a desfăşurat activităţi convergente şi coordonate în scopul organizării racolării din România de curieri dispuşi să efectueze transporturi de droguri de mare risc în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri.

Relevante pentru poziţia sa în cadrul grupului infracţional sunt convorbirile telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Suceava.

9. Inculpatul B.A.D. zis "D.", deţinea un rol de scouter, (recrutor) de tineri dispuşi să efectueze curierat de droguri, pe care îi punea la dispoziţia inculpatului B.C.Ş., în scopul participării sale directe la împărţirea beneficiilor materiale rezultate din această activitate, generând astfel noi debuşee de acţiune a grupului şi de obţinere de profituri consistente şi imediate.

Inculpatul B.A.D. a efectuat pe parcursul anului 2009, un transport de droguri pe relaţia Turcia - Europa de Vest în beneficiul inculpatului B.C.Ş. iar apoi a primit un rol de "scouter" (recrutor) de tineri, dispuşi să efectueze curierat de droguri, pe care îi punea apoi la dispoziţia liderului grupării.

Inculpatul a desfăşurat activităţi convergente şi coordonate în scopul organizării racolării din România de curieri, dispuşi să efectueze transporturi de droguri de mare risc în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri.

Până la destructurarea grupului infracţional organizat de către organele de urmărire penală, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul a participat în mod direct şi voluntar la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 care intră în scopul constituirii grupului la care a aderat.

Relevante pentru activitatea sa de sprijinire a grupului infracţional sunt convorbirile telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Suceava.

10. Inculpata L. (fostă T.) I., deţinea un rol de membru marcant al grupului, în sensul că începând din anul 2008, aceasta sub coordonarea numitului S.O.V., a cooperat cu o organizaţie internaţională de traficanţi de droguri din Turcia, în efectuarea unor transporturi de droguri de mare risc spre China sau Vestul Europei.

Inculpata a desfăşurat activităţi convergente şi coordonate în scopul organizării racolării din România de curieri, dispuşi să efectueze transporturi de droguri de mare risc în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri.

Până la destructurarea grupului infracţional organizat de către organele de urmărire penală, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpata a participat în mod direct şi voluntar la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 care intră în scopul constituirii grupului la care a aderat.

11. Inculpata G.D.C., deţinea un rol important în cadrul grupului menţionat în sensul că, după ce a fost racolată de S.O.V. şi de la începutul anului 2009, a efectuat mai multe transporturi de droguri pe relaţia Turcia - Vestul Europei sau America de Sud - Marea Britanie, în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi nigerieni, rezidenţi în Turcia sau Brazilia. La rândul său, a preluat şi a continuat activitatea de recrutare a unor curieri de acelaşi tip, generând astfel noi debuşee de acţiune a acestui grup şi de obţinere de profituri consistente şi imediate.

Inculpata G.D.C., în demersul infracţional, s-a transformat din prestator de servicii pentru gruparea internaţională de traficanţi de droguri, cu rol de curier de droguri, în racolator de curieri de droguri, pe care îi punea apoi la dispoziţia învinuitului S.O.V.

Începând cu anul 2008 şi până la destructurarea grupului infracţional organizat de către organele de urmărire penală, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpata a participat în mod direct şi voluntar la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 care intră în scopul constituirii grupului la care a aderat.

În cuprinsul rechizitoriului s-a procedat la descrierea infracţiunilor scop săvârşite în mod individual sau împreună de către membrii grupului infracţional, după cum urmează:

a) Pentru inculpatul B.C.Ş.:

Acest aspect este evidenţiat de faptul că la data de 24 martie 2007 a fost arestat în Amsterdam de autorităţile judiciare olandeze, având asupra sa aproximativ 1 kg de cocaină, ocazie cu care a fost condamnat la 15 luni de închisoare fiind eliberat la data de 18 ianuarie 2008. Răspunsul autorităţilor olandeze la comisia rogatorie înaintată de unitatea noastră confirmă cele precizate anterior cu privire la arestarea inculpatului.

În perioada petrecută în închisoarea din Olanda, inculpatul B.C.Ş. şi-a consolidat legături infracţionale cu cetăţeni nigerieni, membri ai unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri, orientându-se spre racolarea de curieri şi dirijarea acestora, activităţi cu un risc redus, având în vedere neimplicarea sa directă în traficul de droguri.

Astfel, în demersul său infracţional, inculpatul l-a introdus la începutul anului 2008 pe martorul acoperit P.M. în afacerea pe care o gestiona, respectiv efectuarea unor transporturi de droguri de mare risc în beneficiul unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri.

Martorul acoperit oferă detalii exacte cu privire la activitatea infracţională a inculpatului B.C.Ş. referitor la transporturile de droguri efectuate de acesta din urmă, la faptul că a fost arestat în Olanda pentru trafic de droguri, la anturajul lui precum şi la conexiunile sale cu cetăţenii nigerieni, membrii ai unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri.

De asemenea, martorul a precizat că B.C.Ş. conducea o filieră de cetăţeni români care racolează tineri în vederea efectuării de transporturi de droguri şi a descris modul de racolare a cărăuşilor, martorul deplasându-se şi el în Turcia pentru a efectua un transport de droguri în beneficiul reţelei internaţionale de traficanţi de droguri de mare risc.

Astfel, martorul acoperit P.M. a primit de la inculpatul B.C.Ş. suma de 200 RON pentru a-şi face paşaport iar la câteva zile a fost contactat de acesta care i-a precizat că trebuie să se prezinte a doua zi dimineaţă la autogara mun. Suceava.

În autogară, se mai aflau doi tineri precum şi B.C.Ş. însoţit de învinuitul L.T.M.

B.C.Ş. şi L.T.M. au cumpărat bilete pentru cei trei tineri, iar apoi au plecat cu autocarul firmei "M." spre Istanbul, unde au fost cazaţi în cartierul Tarabia.

În structura grupului infracţional organizat, inculpatul B.C.Ş. deţinea o poziţie de lider strategic, determinată de faptul că împreună cu partenerul său iniţial, învinuitul L.T.M., au dezvoltat relaţii directe cu membrii organizaţiilor internaţionale de traficanţi de droguri, fapt ce i-a permis să planifice, să coordoneze şi să negocieze numărul persoanelor racolate, sexul acestora, modul de disimulare a drogurilor, ruta pe care transportatorii de droguri o vor urma, modul de plată a transporturilor efectuate de curieri, precum şi suma ce va fi plătită de: traficanţii de droguri pentru racolarea curierilor.

În acest sens, a fost apreciată ca relevantă depoziţia martorului sub acoperire P.M. care descrie rolurile inculpatului B.C.Ş. şi învinuitului L.T.M. în raport cu reţeaua internaţională de traficanţi de droguri rezidenţi în Turcia, aceştia având capacitatea de a stabili toate condiţiile expuse mai sus în calitatea lor de lideri şi parteneri egali cu ei.

Astfel, acesta a precizat faptul că în locuinţa din cartierul Tarabia, locaţie care apare în mod constant în depoziţiile tuturor martorilor audiaţi în prezenta cauză, ca placă turnantă a încărcării cărăuşilor cu drogurile ce urmau a fi transportate şi a expedierii acestora spre destinaţiile stabilite de comun acord de cei doi lideri români ai grupului infracţional organizat şi de liderii reţelei din Turcia, învinuitul L.T.M. a organizat împreună cu alţi trei traficanţi de culoare încărcarea unui cărăuş de sex feminin, de naţionalitate chineză prin înghiţire de casete conţinând droguri, pe care ulterior a condus-o la aeroport pentru a o expedia spre destinaţia stabilită.

Rolul inculpatului B.C.Ş., de iniţiator al reţelei care s-a ocupat de organizarea transporturilor internaţionale de droguri de mare risc este demonstrat de declaraţia martorului sub acoperire D.T.

O altă probă în susţinerea existenţei relaţiilor de grup infracţional organizat între inculpatul B.C.Ş. şi învinuitul L.T.M. şi a modului de desfăşurare a activităţilor infracţionale - scop ale acestora, este declaraţia martorului H.F., care a precizat natura legăturilor existente între membrii grupului infracţional organizat şi cetăţenii nigerieni rezidenţi în Turcia care coordonau traficul internaţional de droguri de mare risc.

Astfel, în luna februarie 2008, inculpatul B.C.Ş., însoţit de învinuitul L.T.M., alt membru al grupului infracţional specializat pe racolarea unor transportatori de droguri, s-au deplasat în Turcia, cu un autocar al firmei "M.", în vederea efectuării unor transporturi de droguri de mare risc în beneficiul reţelei de traficanţi din această ţară.

Cei doi membri ai grupului infracţional au fost însoţiţi în Turcia de H.F., racolat de către învinuitul L.T.M. şi un alt bărbat cu numele "I." zis "P.", neidentificat, toţi din mun. Suceava, jud. Suceava, precum şi numitul Ş.C.D. din mun. Bacău, jud. Bacău luat din autogara Bacău de către inculpatul B.C.Ş.

După ce au ajuns în Turcia, martorul H.F. s-a deplasat în Norvegia, iar Ş.C.D. în Italia, având asupra lor diferite cantităţi de droguri de mare risc, respectiv heroină.

Pentru transportul efectuat în Norvegia Oslo, martorul H.F. a primit după sosirea din nou în Turcia, de la învinuitul L.T.M. suma de 1.000 euro din cei 1.800 euro care i se cuveneau, condiţionând obţinerea restului de bani de efectuarea unui alt transport de droguri în Italia, context în care a obţinut suma de 2.500 euro.

De asemenea, H.F. a precizat că a mai efectuat un al treilea transport de droguri la solicitarea învinuitului L.T.M., plecând din ţară pe data de 20 martie 2008 din autogara Suceava, tot cu firma "M." în acelaşi autocar s-au urcat şi numiţii B.C.Ş., L.T.M., G.I.B. şi V.M., ultimii doi în prezent arestaţi pentru trafic de droguri de mare risc în Norvegia.

Inculpatul B.C.Ş. în cursul activităţii sale infracţionale, a organizat în mod direct sau împreună cu alţi inculpaţi conducerea şi finanţarea transporturilor de droguri de mare risc efectuate de un număr total de 21 de persoane, cetăţeni români, respectiv D.I.C., B.A.D., S.A.M., S.D.C., R.B.A., G.D.T., B.A.I., L.R.C., P.C.M., N.B.I., D.M.G., I.D.D., A.L.R., B.S.R., D.M., L.I.A., martorul sub acoperire G.V., martorul sub acoperire S.D. şi numiţii J.R.G., B.A., D.M.A.

O mare parte dintre persoanele racolate de inculpatul B.C.Ş. au fost arestate în baza cooperării cu autorităţile judiciare din statele de destinaţie a drogurilor.

S-a remarcat faptul că, în complexitatea activităţilor sale infracţionale, inculpatul B.C.Ş. a trecut la un nivel superior, similar al organizaţiilor criminale de notorietate, în sensul că, a transformat simplii curieri care au efectuat transporturi de droguri, în "scouteri" de noi curieri pe care, prin legăturile avute cu membrii reţelelor internaţionale de traficanţi de droguri, i-au folosit pentru efectuarea de noi transporturi.

Dintre curierii de droguri care au acces la rolul de "scouter" pentru B.C.Ş., au fost precizaţi de către organul de urmărire penală: R.B.A., H.R.G. zis "M.", G.D.T. zis "D.", B.A.D. şi M.A.M. zis "Ş.".

În urma adreselor înaintate către unităţile bancare care au în franciză serviciul W., a reieşit faptul că inculpatul B.C.Ş. a trimis şi a primit bani prin acest serviciu. Astfel, din recipisele înaintate de către unităţile bancare, a reieşit faptul că inculpatul B.C.Ş. a primit doar prin serviciul W.U. sumele de 4.475 euro şi 6.436 dolari S.U.A. S-a menţionat faptul că sumele de bani reprezentau bani de transport pentru curieri şi o parte din banii reprezentând transportul de droguri efectuate de persoanele racolate de acesta, însă de cele mai multe ori banii erau aduşi în ţară chiar de curierii de droguri şi predaţi personal inculpatului B.C.Ş. Relevant este faptul că sumele de bani erau trimise pe numele inculpatului B.C.Ş. de către inculpatul C.F.C. care se afla în Turcia, astfel:

1. La data de 12 mai 2009, B.C.Ş. primeşte de la C.F.C. din Turcia suma de 1.328 euro;

2. La data de 31 octombrie 2008, B.C.Ş. primeşte de la A.N., din Turcia suma de la 1.907 dolari S.U.A.;

3. La data de 13 iunie 2009, B.C.Ş. primeşte de la C.F.C. din Turcia suma de 1.807 dolari S.U.A;

4. La data de 24 martie 2009, B.C.Ş. primeşte de la C.F.C. din Turcia suma de 1.423,5 euro;

5. La data de 24 aprilie 2009, B.C.Ş. primeşte de la A.N., din Turcia suma de la 1.400 dolari S.U.A.

b) Pentru inculpatul B.A.:

Încă din anul 2007, inculpatul B.A., în acord infracţional cu fratele său, inculpatul B.C.Ş., lider central al grupului infracţional organizat a participat, în mod direct, la organizarea, conducerea şi finanţarea transporturilor de droguri de mare risc a unui număr total de 6 persoane, cetăţeni români, respectiv P.D., M.S., Ş.A., V.M.A., P.C., P.A.E.

c) Pentru inculpatul P.N.:

Începând cu anul 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul P.N. a organizat, finanţat şi condus racolarea şi îndrumarea a 3 persoane, cetăţeni români, respectiv pe V.M.A., P.C., colaborând, în mod direct, în acest sens cu învinuitul L.T.M. şi inculpatul B.A., iar în cazul martorului P.A.E., colaborând, în mod direct, în acest sens cu învinuitul U.A. şi inculpatul B.A., în vederea efectuării unor transporturi de droguri, pe relaţia Africa - Europa de Vest, asigurând logistica necesară deplasării, cazării şi întreţinerii pe perioada şederii în ţările de destinaţie şi oferind datele de contact ale membrilor reţelelor internaţionale de traficanţi de droguri, în beneficiul cărora urmau a fi efectuate cursele de către aceştia.

d) Pentru inculpatul C.F.C. zis "M.":

Inculpatul C.F.C. avea rolul de "organizator", în sensul că el dirija din Turcia curierii de droguri trimişi de grupul infracţional condus de B.C.Ş., de a intermedia transmiterea banilor între cetăţenii nigerieni şi B.C.Ş. precum şi de a coordona plecările fiecărui curier. C.F.C. dirija din Turcia şi curierii de droguri trimişi de numitul H.R.G. zis "M.", iar treptat a început să racoleze şi el curieri de droguri pentru a-i pune la dispoziţia reţelei internaţionale de traficanţi de droguri.

Iniţial, inculpatul C.F.C. a efectuat şi el transporturi de droguri în beneficiul reţelei internaţionale de traficanţi de droguri, fiind arestat în cursul anului 2009 în Olanda pentru trafic internaţional de droguri.

Rolul său în cadrul grupului a crescut, iar treptat pe baza încrederii câştigate în faţa liderului grupului şi datorită creşterii numărul de curieri trimişi în Turcia şi necesităţii unei mai bune coordonări a grupului, C.F.C. a primit un rol de coordonare a întregii activităţi infracţionale a grupului şi de sfătuitor al liderului, astfel că începând cu anul 2008, a preluat în Turcia curierii de droguri racolaţi din România, îi caza în spaţiile puse la dispoziţie de membrii grupării internaţionale de traficanţi de droguri şi intermedia între inculpatul B.C.Ş. şi membrii grupării de traficanţi din Turcia, aspectele legate de transportul de droguri, modul de disimulare, costurile implicate şi destinaţia drogurilor, precum şi suma ce urmează să o primească fiecare transportator şi racolatorul acestuia.

Astfel, inculpatul a săvârşit acte materiale tipice infracţiunii prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000, în sensul că a intermediat finanţarea racolării de persoane şi a organizat cazarea curierilor, rutele pe care aceştia urmau să se deplaseze şi plata lor. În schimbul prestaţiilor sale în cadrul grupului, C.F.C. primea o cotă parte din câştigul realizat pentru fiecare transport de droguri efectuat.

În structura grupului infracţional organizat, C.F.C. zis "M.", deţinea un rol de ajutor principal al liderului B.C.Ş., fiind în mod frecvent delegat de acesta să execute în numele său legături directe cu membrii organizaţiilor internaţionale de traficanţi de droguri, fapt ce îi permitea să planifice, să coordoneze şi să negocieze numărul persoanelor racolate, modul de disimulare a drogurilor, ruta pe care transportatorii de droguri o vor urma, modul de plată a transporturilor efectuate de curieri, plata acestora precum şi suma ce trebuie să le revină în schimbul activităţii de recrutare şi punere la dispoziţie a curierilor.

În perioada în care se afla în Turcia, inculpatul C.F.C. discuta telefonic cu inculpatul B.C.Ş. şi îi trimitea personal, prin serviciul W.U., diferite sume în valută, pentru finanţarea transporturilor de droguri, bani proveniţi de la cetăţenii nigerieni care conduceau reţeaua internaţională de traficanţi de droguri.

S-au exemplificat în acest sens câteva transferuri efectuate de inculpatul C.F.C. din Turcia în beneficiul inculpatului B.C.Ş.:

1. La data de 12 mai 2009, C.F.C. expediază din Turcia lui B.C.Ş. suma de 1.328 euro;

2. La data de 13 iunie 2009, C.F.C. expediază din Turcia lui B.C.Ş. suma de 1.807 dolari S.U.A.;

3. La data de 24 martie 2009, C.F.C. expediază din Turcia lui B.C.Ş. suma de 1.423,5 euro.

Pe măsura creşterii cerinţei de curieri de droguri, inculpatul C.F.C. a organizat şi finanţat racolarea a 2 persoane, respectiv pe numiţii C.I.C. şi S.E.T., ultimul fiind racolat de inculpatul H.R.G. şi pus apoi la dispoziţia inculpatului C.F.C.

e) Pentru inculpatul H.R.G. zis "M.":

Începând cu anul 2008, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul a organizat racolarea şi îndrumarea a 7 persoane, cetăţeni români, respectiv M.C.A., R.D.C., S.E.T. şi martorii sub acoperire S.D., V.D., P.M. şi G.V., cetăţeni români, în vederea efectuării unor transporturi de droguri, pe relaţia Turcia - Europa de Vest şi America de Sud către ţări din Vestul Europei în internaţionale de traficanţi de droguri.

În urma studierii tranzacţiilor efectuate prin rezultat faptul că inculpatul H.R.G. a primit în perioada ianuarie - iunie 2009, de la diferiţi cetăţeni nigerieni în total suma de cca. 2.000 euro şi 500 dolari S.U.A. Cele precizate sunt întărite prin declaraţia martorului V.C., care a arătat că scotea acele sume în valută pentru inculpatul H.R.G. şi le folosea pentru a finanţa astfel deplasarea cărăuşilor în Turcia şi pentru a plăti taxele în regim de urgenţă pentru paşapoartele acestora.

f) Pentru inculpatul G.D.T. zis "D.":

După ce a fost racolat de inculpatul R.B.A. sub coordonarea şi în beneficiul inculpatului B.C.Ş., care l-a pus la dispoziţia unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri pentru care a efectuat mai multe transporturi de droguri de mare I risc, la rândul său, inculpatul G.D.T. a continuat activitatea de recrutare a unor curieri de acelaşi gen, generând astfel noi debuşee de acţiune a acestui grup şi de obţinere de profituri consistente şi imediate.

Astfel, în cursul lunii februarie 2009, inculpatul G.D.T. a efectuat primul său transport de droguri pe relaţia Turcia - Europa de Vest, iar în sprijinul faptului că a fost racolat de inculpatul R.B.A., s-a precizat că la data de 16 februarie 2009, inculpatul G.D.T. a expediat din Turcia către inculpatul R.B.A. prin serviciul W.U. suma de 222 euro.

Începând cu anul 2009, inculpatul G.D.T. zis "D.", în demersul său infracţional a racolat 4 persoane, cetăţeni români, respectiv B.A.I., L.R.C., N.B.I. şi P.C.M. sub coordonarea şi în beneficiul inculpatului B.C.Ş., care i-a pus la dispoziţia unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri de mare risc, heroină şi cocaină, aceştia urmând fi utilizaţi ca transportatori de astfel de substanţe prohibite, în scopul obţinerii de foloase materiale imediate şi injuste.

Audierea martorilor B.A.I., P.C.M., B.S.R. a întărit faptul că inculpatul G.D.T., zis "D." a participat în mod activ şi insistent la racolarea şi punerea la dispoziţia membrilor grupului infracţional organizat a unui număr de patru tineri, în vederea efectuării de activităţi de cărăuşie de droguri de mare risc pe rute internaţionale.

Astfel, aceştia au declarat detaliat modul în care au fost racolaţi, traseul parcurs şi modalitatea de transport a drogurilor de mare risc, precum şi sumele de bani primite pentru transport. Totodată, din declaraţiile acestor martori se reliefează legăturile strânse între membrii grupului infracţional, respectiv cu B.C.Ş. şi C.F.C. în calitate de coordonatori al cărăuşilor din Turcia sau cei care nu au reuşit să efectueze transporturi de droguri pe rutele iniţiale.

g) Pentru inculpatul M.A.M. zis "Ş.":

Inculpatul M.A.M. a efectuat mai multe transporturi de droguri pe relaţia America de Sud - Marea Britanie, context în care a dobândit încrederea liderului unei reţele de traficanţi de droguri, respectiv cocaină, care acţiona pe relaţia sus-amintită, un anume M., trimiţând mai multe persoane la transport de droguri pe aceeaşi relaţie, două dintre ele fiind puse la dispoziţia sa chiar de către B.C.Ş., dat fiind că profiturile racolatorilor pe această rută erau mult mai mari.

De la începutul anului 2009, M.A.M., în mod repetat şi în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a participat la organizarea şi finanţarea racolării a număr total de 4 persoane, cetăţeni români, respectiv I.D.D., T.C.A., A.L.R. şi G.C., în vederea efectuării unor transporturi de droguri, pe relaţia America de Sud către ţări din Vestul Europei, în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri, asigurând logistica necesară deplasării, cazării şi întreţinerii pe perioada şederii în ţările de destinaţie şi oferind datele de contact ale membrilor reţelelor internaţionale de traficanţi de droguri, în beneficiul cărora urmau a fi efectuate cursele de către aceştia.

h) Pentru inculpatul R.B.A.:

Inculpatul R.B.A. a efectuat în luna ianuarie 2009, un transport de droguri pe relaţia Turcia - Europa de Vest (în data de 7 ianuarie 2009 R.B.A., D.I.C. şi B.S.R. au plecat din autogara Suceava). După ce s-a întors în ţară, R.B.A. a început să racoleze tineri dispuşi să efectueze curierat de droguri, pe care îi punea apoi la dispoziţia inculpatului B.C.Ş. în schimbul unor beneficii financiare.

În cursul anului 2009, inculpatul R.B.A. împreună cu inculpatul B.C.Ş. au desfăşurat activităţi complexe de racolare şi punere la dispoziţia unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri de mare risc, a unui număr de 2 persoane, respectiv numiţii B.S.R. şi G.D.T., primul dintre aceştia ocupându-se de racolarea efectivă a cărăuşului iar cel de-al doilea asigurând logistica necesară deplasării, cazării şi întreţinerii pe perioada şederii în ţările de destinaţie şi oferind datele de contact ale membrilor reţelelor internaţionale de traficanţi de droguri, în beneficiul cărora urmau a fi efectuate cursele de către acesta.

i) Pentru inculpatul B.A.D. zis "D.":

Inculpatul B.A.D. a efectuat în perioada martie - aprilie 2009 un transport de droguri pe relaţia Turcia - Europa de Vest în beneficiul lui B.C.Ş. iar apoi s-a orientat spre racolarea de tineri dispuşi să efectueze curierat de droguri, pe care îi punea apoi la dispoziţia lui B.C.Ş.

În lunile mai - iunie 2009, inculpatul B.A.D. împreună cu inculpatul B.C.Ş. au desfăşurat activităţi complexe de racolare şi punere la dispoziţia unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri de mare risc, a unui număr de două persoane, respectiv pe numiţii S.A.M. şi S.D.C., primul dintre aceştia ocupându-se de racolarea efectivă a cărăuşului iar cel de-al doilea asigurând logistica necesară deplasării, cazării şi întreţinerii pe perioada şederii în ţările de destinaţie şi oferind datele de contact ale membrilor reţelelor internaţionale de traficanţi de droguri, în beneficiul cărora urmau a fi efectuate cursele de către acesta.

j) Pentru inculpata L. (fostă T.) I.:

Inculpata L. (fostă T.) I., deţinea un rol de membru marcant al grupului, în sensul că începând din anul 2008, aceasta sub coordonarea numitului S.O.V., a cooperat cu o organizaţie internaţională de traficanţi de droguri din Turcia, în efectuarea unor transporturi de droguri de mare risc spre China sau Vestul Europei.

În acest sens, inculpata L. (fostă T.) I. a organizat efectuarea mai multor transporturi internaţionale de droguri de mare risc de către un număr total de 6 persoane, cetăţeni român, respectiv pe numiţii: M.N.D., S.O.V., C.C.C., N.A., R.C.F., N.M.

Ca urmare a activităţilor sale de organizare şi conducere a transporturilor internaţionale de droguri de mare risc de către curieri români, inculpata L. (fostă T.) I. a obţinut importante beneficii financiare, aşa cum rezultă din transferurile financiare ale căror destinatară era.

k) Pentru inculpata G.D.C.:

După ce a fost racolată de învinuitul S.O.V., inculpata G.D.C. a efectuat mai multe transporturi de droguri pe relaţia Turcia - Vestul Europei sau America de Sud - Marea Britanie, în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi nigerieni, rezidenţi în Turcia sau Brazilia, la rândul său, a preluat şi a continuat activitatea de recrutare a unor curieri de acelaşi tip, generând astfel noi debuşee de acţiune a acestui grup şi de obţinere de profituri consistente şi imediate.

Astfel, în fapt, începând cu anul 2008, inculpata G.D.C. a participat la organizarea, conducerea şi finanţarea transporturilor de droguri de mare risc de către un număr total de 4 persoane, cetăţeni români, respectiv M.D.C., A.L., G.G.G. şi martorul sub acoperire P.M., cărora acesta le-a asigurat logistica necesară deplasării şi efectuării unor transporturi de droguri de mare risc pe ruta Turcia - Vestul Europei în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri, cu care acesta se afla în contact direct, cu scopul obţinerii de beneficii materiale consistente şi imediate.

Ca urmare a studierii tranzacţiilor efectuate de inculpaţi prin serviciul W.U., au rezultat următoarele detalii cu privire la sumele ridicate de inculpată prin serviciul menţionat, bani folosiţi pentru a finanţa transportul cărăuşilor de droguri.

TRANSPORTURI DE DROGURI ORGANIZATE, FINANŢATE DE CĂTRE MEMBRII GRUPULUI INFRACŢIONAL:

1. TRANSPORTUL DIN IANUARIE 2009 ORGANIZAT DE INCULPATUL B.C.Ş. şi R.B.A.:

FINANŢATOR: B.C.Ş.

ORGANIZATOR: B.C.Ş. şi R.B.A.

CĂRĂUŞI: R.B.A., D.I.C. şi B.S.R.

În perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2008, numitul B.S.R. s-a deplasat la domiciliul colegului său de şcoală P.B. unde acesta i-a făcut cunoştinţă cu alţi doi tineri care s-au prezentat cu numele R.A. (ulterior identificat ca fiind inculpatul R.B.A.) şi D. (ulterior identificat ca fiind numitul D.I.C.).

În această împrejurare, inculpatul R.B.A. i-a propus numitului B.S.R. să plece împreună în Turcia pentru a transporta droguri în schimbul unei sume importante de bani.

Numitul B.S.R. a acceptat în principiu oferta, astfel că inculpatul R.B.A. i-a precizat faptul că drogurile urmau a fi transportate prin metoda înghiţirii interesându-se şi cu privire la aspectul dacă acesta deţinea un paşaport turistic valabil.

După lămurirea tuturor acestor aspecte, în ziua de 5 ianuarie 2009 inculpatul R.B.A. l-a contactat telefonic pe numitul B.S.R. şi i-a comunicat faptul că deplasarea spre Turcia urma să aibă loc la data de 7 ianuarie 2009.

În seara zilei de 6 ianuarie 2009, conform înţelegerii dintre ei, numitul B.S.R. s-a deplasat la locuinţa lui P.B. unde s-a întâlnit din nou cu numiţii R.B.A. şi D.I.C., urmând să plece toţi trei a doua zi dimineaţa.

În dimineaţa zilei de 7 ianuarie 2009, B.S.R. s-a întâlnit cu inculpatul R.B.A. în faţa blocului în care locuieşte martorul P.B., după care s-au deplasat în staţia de autobuz de lângă catedrala ortodoxă de pe strada Mărăşeşti, unde aceştia s-au întâlnit cu numitul D.I.C.

De aici, toţi trei s-au deplasat cu un taxi până la B.T., de unde D.I.C. a scos aproximativ 200 euro destinaţi transportului, după care s-au deplasat la autogara Suceava, punctul de lucru al firmei "M.", de unde au fost cumpărate biletele de transport pe ruta Suceava - Istanbul.

În aceeaşi zi în jurul orelor 15.00, sus-numiţii au ajuns la Bucureşti în autogara Obor, unde au schimbat autocarul pentru continuarea deplasării până la Istanbul, Turcia, sosind în seara respectivă în jurul orelor 22.00.

La Istanbul, inculpatul R.B.A., a contactat telefonic pe cineva iar în urma acestei discuţii le-a spus celorlalţi 2 însoţitori că urmau să se deplaseze cu un taxi în cartierul Besiktaş, unde au coborât lângă un restaurant, fiind preluaţi după aproximativ 15 minute de un cetăţean de culoare care s-a recomandat cu numele de "J.".

Acest "J." i-a condus pe cei 3 tineri români [cărora le-a recomandat să-l urmeze de la o anumită distanţă ca măsură de precauţie, într-un apartament de bloc unde i-a informat că în zilele următoare urmau să li se distribuie încărcăturile cu droguri pe care aceştia trebuia să le transporte.

În seara zilei de 8 ianuarie 2009, în locaţia respectivă, a sosit aşa-numitul "J." şi le-a adus celor 3 un bol din plastic conţinând un număr de 56 de capsule cu droguri, dându-le indicaţii cu privire la modul de îngurgitare şi atrăgându-le atenţia că acele capsule conţineau cocaină, însă nu erau riscuri deoarece acestea erau bine etanşeizate, iar timp de câteva ore toţi cei 3 români au înghiţit toate casetele aduse, B.S.R. înghiţind şi 10 comprimate pentru a nu elimina pe cale naturală acele casete.

În dimineaţa zilei de 9 ianuarie 2009, în jurul orelor 05.00, "J.", a dat semnalul plecării, împărţindu-le celor 3 români câte 300 dolari fiecăruia precum şi bilete de autocar cu destinaţia Tesalonic, Grecia, şi bilete de avion cu destinaţia Milano - Italia.

În jurul prânzului, cei 3 tineri români au plecat cu autocarul spre oraşul Tesalonic, Grecia. În apropiere de destinaţie, autocarul în care se aflau cei 3 tineri români a fost supus unui control prin selecţie de către autorităţile judiciare greceşti, singurii controlaţi efectiv fiind doar ei.

Efectuarea acestui control s-a datorat iniţiativei organelor de urmărire penală române care au înştiinţat autorităţile judiciare greceşti despre probabilitatea efectuării unor transporturi de droguri de către cei 3 tineri români.

Cu toate acestea, controlul a eşuat deoarece au fost efectuate verificări doar asupra bagajelor celor 3 şi nu a fost luată în calcul posibilitatea transportului de droguri de mare risc prin metoda înghiţirii casetelor. În schimb, în baza acestei informări, numitul D.I.C. a rămas în baza de date a unor state europene, astfel că la un alt transport efectuat de acesta, la data de 19 martie 2009, a fost arestat în Norvegia pentru trafic de droguri de mare risc, având ingurgitată cantitatea de 500 g cocaină.

În seara zilei de 9 ianuarie 2009, cei 3 tineri români s-au deplasat cu avionul de la Tesalonic la Atena iar de acolo cu o altă cursă aeriană la Milano - Italia, unde au ajuns la data de 10 ianuarie 2009 în jurul orelor 12.00.

La Milano, conform indicaţiilor inculpatului R.B.A., tinerii români s-au cazat la un hotel pentru o zi.

În acest timp, sus-numiţii au eliminat capsulele cu droguri din organism, după care la data de 11 ianuarie 2009, s-au deplasat la Brescia pentru a preda capsulele cu droguri.

Întrucât inculpatul R.B.A., l-a anunţat prin SMS pe numitul "J." despre faptul că vor ajunge în oraşul Brescia, sus-numiţii au fost aşteptaţi de 3 cetăţeni de culoare într-o staţie de autobuz situată lângă un parc unde numitul D.I.C. le-a predat acestora cantitatea de capsule cu droguri transportate de numitul B.S.R.

Ulterior, numitul D.I.C. s-a deplasat la o agenţie W.U. pentru a ridica suma de bani trimisă de "J." ca urmare a efectuării transportului şi ulterior au plecat toţi trei la Torino, unde inculpatul R.B.A. ar fi trebuit să-i plătească numitului B.S.R. suma cuvenită efectuării transportului de către acesta şi să predea şi capsulele transportate de ceilalţi 2 români.

La Torino, inculpatul R.B.A. şi numitul D.I.C. s-au despărţit de numitul B.S.R., acesta neprimind suma de 1.500 euro cuvenită pentru transportul de droguri de mare risc efectuat.

În organizarea acestui transport, inculpatul B.C.Ş. a avut rolul de conducător întrucât inculpatul R.B.A. fusese la rândul său racolat de acesta în scopul respectiv, aşa cum rezultă din declaraţia martorului sub acoperire I.I.

Legătura infracţională şi relaţiile cu liderii nigerieni rezidenţi din Turcia este reliefată şi de recipisa W.U. din data de 24 decembrie 2008 prin care inculpatul R.B.A. a primit suma de 300 dolari S.U.A. de la numitul N.O. din Turcia.

Aspecte procesuale:

Făptuitorul B.S.R. s-a autodenunţat, prezentându-se în faţa organelor de urmărire penală la data de 2 aprilie 2009, înainte de începerea urmăririi penale în această cauză, dând declaraţii complete cu privire la implicarea sa în comiterea faptelor penale dar şi cu privire la activităţile infracţionale ale mai multor membrii ai grupului infracţional organizat, motiv pentru care i s-a acordat beneficiul legal prev. de art. 15 din Legea nr. 143/2000, dispunându-se faţă de acesta neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000 în temeiul art. 10 lit. i¹) C. proc. pen. întrucât există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege.

Aceste aspecte se probează prin următoarele mijloace de probă:

- filmare autorizată în baza căreia a fost întocmită planşa fotografică conţinând imagini explicite cu întâlnirea, cumpărarea biletelor şi deplasarea celor 3 suspecţi cu autocarul firmei de transport internaţional persoane "M." din data de 7 ianuarie 2009;

- declaraţia făptuitorului B.S.R. care s-a autodenunţat înainte de începerea urmăririi penale în această cauză;

- Proces-verbal de recunoaştere după planşă fotografică din data de 7 aprilie 2009 a făptuitorului B.S.R. care îl identifică pe inculpatul R.B.A.;

- Proces-verbal de recunoaştere după planşă fotografică din data de 7 aprilie 2009 a făptuitorului B.S.R. care îl identifică pe inculpatul D.I.C.;

- actele de urmărire penală efectuate de către autorităţile judiciare din Norvegia urmare a cererii de comisie rogatorie solicitată cu privire la arestarea în această ţară a numitului D.I.C., prin care se reliefează un schimb de mesaje telefonice cu B.C.Ş., acesta având în agenda telefonică 3 numere de apelare ale sus-numitului;

- declaraţia martorului P.B.;

- declaraţia martorului sub identitate protejată I.I.;

- Proces-verbal anunţare autorităţi judiciare din Grecia;

- Procese-verbale de citire a cartelelor SIM şi telefonului mobil aparţinând inculpatului R.B.A.;

- Procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- Proces-verbal de percheziţie domiciliară şi percheziţie informatică;

- planşă cu înscrisuri ridicate de la percheziţia domiciliară a inculpatului R.B.A.;

- copie paşaport turistic a inculpatului R.B.A.;

- recipisă W.U. din 24 decembrie 2008;

2. TRANSPORTUL DIN APRILIE 2009 ORGANIZAT DE INCULPATUL B.C.Ş.:

FINANŢATOR: B.C.Ş.

ORGANIZATORI: B.C.Ş.

CĂRĂUŞ: B.A.D.

La începutul lunii aprilie 2009, inculpatul B.C.Ş. a pregătit plecarea în Turcia a inculpatului B.A.D. zis "D.", luând în acest sens legătura telefonic cu aşa-numitul "J.".

La data de 1 aprilie 2009, inculpatul B.A.D. a plecat din România, astfel că la data de 2 aprilie 2009 a intrat în Turcia, fapt probat prin viza de pe paşaportul acestuia.

La data de 7 aprilie 2009, inculpaţii B.C.Ş. şi C.F.C. zis "M." ultimul dintre ei fiind în Turda, discută cu privire la faptul că inculpatul B.A.D. zis "D." urmează să plece "în partea ailaltă" şi acesta din urmă fiind deja în Turcia.

Pe perioada şederii inculpatului B.A.D. în Turcia, inculpatul B.C.Ş. a discutat periodic la telefon cu cetăţeanul nigerian poreclit "J.", interesându-se la ce dată urmează să plece acest curier.

În data de 10 aprilie 2009, inculpatul B.A.D. este contactat telefonic de către inculpatul B.C.Ş. iar primul îi reproşează că stă în Turcia de aproximativ 10 zile şi îl roagă pe acesta să vorbească pentru a pleca mai repede, cerându-i şi credit pentru a-şi reîncărca telefonul.

La data de 10 aprilie 2009, inculpatul B.C.Ş. îi trimite un SMS inculpatului B.A.D. zis "D." prin care îl înştiinţează că va pleca duminică, că îi va trimite credit, totodată întrebându-l dacă l-a mai sunat Ş. (respectiv inculpatul M.A.M.).

La data de 13 aprilie 2009, într-o discuţie telefonică, inculpatul B.C.Ş. este asigurat de J. că D. este bine şi că a fost luat de către acesta din urmă.

În data de 17 aprilie 2009, într-o discuţie telefonică, între inculpatul B.C.Ş. şi J., cel din urmă îl asigură că D. va pleca a doua zi, lucru confirmat de viza ieşire din paşaportul inculpatului B.A.D. din Turcia.

În discuţia din 20 aprilie 2009, J. îi comunică inculpatului B.C.Ş. faptul că i-a dat lui D. 2000, însă sunt probleme cu ceilalţi bani care ar trebui să le revină ca urmare a efectuării transportului, aspect confirmat şi de o altă convorbire din 20 aprilie 2009 în care se face referire la acelaşi lucru. Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizat, între inculpaţii B.C.Ş., B.A.D., C.F.C. şi cetăţeanul nigerian J.;

- copie după paşaportul inculpatului B.A.D.;

- două procese-verbale de citire a conţinutului a 3 cartele SIM şi a unui telefon aparţinând inculpatului B.A.D. în care se regăsesc numerele inculpatului B.C.Ş. "C." şi J.;

- planşă fotografică cu inculpaţii B.A.D. şi M.A.M.;

- proces-verbal de percheziţie domiciliară şi percheziţie informatică B.A.D.;

- planşă fotografică întocmită în baza ordonanţei de autorizare provizorie a înregistrărilor audio-video din data de 14 mai 2009;

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.

3. TRANSPORTUL DIN APRILIE 2009 ORGANIZAT DE INCULPATUL B.C.Ş.:

FINANŢATOR: B.C.Ş.

ORGANIZATOR: B.C.Ş.

CĂRĂUŞ: D.M.G.

În cursul lunii aprilie, inculpaţii S.L.A. şi A.C.C. (inculpaţi în Dosarul penal nr. 102D/P/2009 al D.I.I.C.O.T. Suceava finalizat prin rechizitoriu la data de 21 noiembrie 2009), l-au racolat pe numitul D.M.G., pentru a efectua un transport de droguri de mare risc pe relaţia America de Sud - Vestul Europei, mai precis Spania.

După ce numitul D.M.G. a ajuns în Spania având asupra lui o cantitate de droguri de mare risc, respectiv cocaină, [au reînceput contactele telefonice dintre el şi racolatorii săi, uneori şi prin intermediul inculpatului B.G.I. (inculpat în Dosarul penal nr. 102D/P/2009 al D.I.I.C.O.T. Suceava finalizat prin rechizitoriu la data de 21 noiembrie 2009) în vederea plasării mărfii.

Ulterior, inculpaţii B.G.I. şi S.L.A. au luat legătura telefonic de mai multe ori, informându-se asupra situaţiei numitului D.M.G., întrucât acesta furniza informaţii contradictorii din care rezultă că ar fi plasat deja marfa, fără consimţământul inculpatului S.L.A.

Nereuşind să plaseze imediat cantitatea de droguri cu care venise în Spania încărcat din Brazilia, numitul D.M.G. a apelat la inculpatul M.A.M. pe care îl cunoştea, deoarece erau vecini de bloc, ultimul dintre aceştia aflându-se încă în Brazilia, căruia i-a solicitat să-i caute un potenţial cumpărător.

La data de 14 aprilie 2009, inculpatul B.C.Ş. a fost contactat telefonic de către inculpatul M.A.M. zis Ş., care la acea dată se afla în Brazilia, acesta din urmă precizându-i că: are un curier în Madrid cu o cantitate de cocaină şi că are nevoie de sprijin pentru a valorifica acea cantitate de droguri, urmărind deturnarea cantităţii respective de droguri.

Inculpatul B.C.Ş. l-a contactat telefonic pe un cetăţean nigerian din Turcia, membru al unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri, identificat cu numele "J.", pe care l-a rugat să-i pună la dispoziţie un cumpărător de droguri în Spania.

Curierul de droguri, în persoana numitului D.M.G. de 26 ani din mun. Suceava, care avea asupra sa cantitatea de 800 g cocaină, a fost dirijat de B.C.Ş. din Madrid spre Barcelona, unde era aşteptat de un alt membru al reţelei internaţionale de traficanţi de droguri, pentru preluarea cantităţii de cocaină.

La data de 14 aprilie 2009, inculpatul B.C.Ş. i-a comunicat numitului D.M.G. că îi va trimite prin serviciul W.U. banii necesari deplasării din Madrid către Barcelona, acesta din urmă confirmând prins SMS că a primit suma respectivă.

Expedierea banilor a fost efectuată din dispoziţia inculpatului B.C.Ş. de către inculpatul R.B.A. aşa cum rezultă din recipisa B. din data de 15 aprilie 2009.

După ce a ridicat respectiva sumă de bani, în jurul orelor 15.00, numitul D.M.G. s-a deplasat cu autocarul pe ruta Madrid - Barcelona, în scopul livrării drogurilor pe care le transporta dealerilor locali.

În baza cooperării cu autorităţile judiciare spaniole, D.M.G. a fost arestat în Barcelona în cursul aceleiaşi zile în timp ce încerca să remită cantitatea de 950 g cocaină.

În acest sens, sunt relevante convorbirile telefonice interceptate în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Suceava.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- proces-verbal de consemnare a înştiinţării autorităţilor judiciare spaniole din data de 28 aprilie 2009, prin care se comunică faptul că pe teritoriul Spaniei se află cetăţeanul român D.M.G. care va ateriza la Madrid venind cu o cursă aeriană dinspre Brazilia având asupra lui o cantitate de cocaină precum şi confirmarea din partea autorităţilor spaniole că sus-numitul a fost arestat în Barcelona în timp ce transporta prin metoda înghiţirii cantitatea de 800 g cocaină ambalate în casete;

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizat, în care inculpaţii B.C.Ş., M.A.M. şi curierul D.M.G. discută despre deturnarea unei cantităţi de cocaină de pe traseul stabilit iniţial.

4. TRANSPORTUL DIN VARA 2008 ORGANIZAT DE INCULPAŢII B.C.Ş. şi H.R.G.:

FINANŢATOR: B.C.Ş.

ORGANIZATORI: B.C.Ş. şi H.R.G.

CĂRĂUŞ: martorul sub altă identitate S.D.

În vara anului 2008, inculpatul H.R.G. l-a abordat pe martorul sub altă identitate S.D., întrebându-l dacă este dispus să câştige în mod facil o sumă de bani, sens în care i-a dat întâlnire la un bar din mun. Suceava, unde acesta a venit însoţit de B.C.Ş.

Ambii inculpaţi i-au expus martorului sub altă identitate S.D. modalitatea în care putea să câştige suma de bani, respectiv transportul de droguri din Turcia către diferite ţări.

Martorul a acceptat propunerea, astfel că inculpatul B.C.Ş. i-a oferit suma de bani necesară obţinerii paşaportului în regim de urgenţă şi întruna din zilele următoare au plecat împreună în Turcia, unde s-au cazat într-o locaţie necunoscută din Istanbul.

Deoarece timp de 5 zile martorul sub altă identitate S.D. nu a fost trimis să efectueze transportul la care se angajase, acesta s-a hotărât să se întoarcă în România.

După câteva zile, inculpatul B.C.Ş. l-a contactat pe martorul sub altă identitate S.D. pe M. şi i-a propus să plece în oraşul Malmo din Suedia, de unde trebuia să preia un bagaj pe care să-l transporte în Norvegia.

În acest sens, inculpatul B.C.Ş. i-a trimis martorului sub altă identitate S.D. suma de 272 euro prin serviciul W.U.

În consecinţă, martorul sub altă identitate S.D. s-a prezentat în ziua stabilită la aeroportul Otopeni unde trebuia să se îmbarce într-o cursă aeriană spre Suedia cu escală la Frankfurt, dar din cauza unor probleme cu rezervarea biletului, nu a mai putut pleca şi s-a întors în mun. Suceava.

În acest sens, s-a redat integral declaraţia martorului sub altă identitate S.D.:

"Îl cunosc pe numitul H.R.G. de aproximativ 4 ani prin intermediul unui prieten comun.

În vara anului 2008, lucram la o firmă din mun. Suceava, perioadă în care m-am întâlnit cu "R." care m-a întrebat dacă nu doresc să câştig o sumă importantă de bani.

Ulterior, am discutat pe internet cu "R." şi l-am întrebat dacă este vorba despre droguri.

Mi-am dat seama că este vorba despre acest lucru dar n-am discutat deschis despre acest subiect.

După câteva zile am fost contactat telefonic de "R." care mi-a propus să ne întâlnim la terasa "N." din mun. Suceava.

Acolo erau prezenţi atât "R." cât şi un alt tânăr pe nume "C.".

Ulterior, am aflat că acel "C." se numeşte B.C.Ş. din mun. Suceava.

Eu eram însoţită de o altă persoană din mun. Suceava.

Cei doi mi-au propus atât mie, cât şi persoanei care mă însoţea să transportăm droguri din Turcia spre o destinaţie necunoscută la acel moment.

De asemenea, pentru fiecare transport de droguri efectuat trebuia să primesc suma de 2.500 euro, din care 1.000 euro îi reveneau lui "R.".

Totodată, "C." mi-a dat bani pentru a obţine paşaportul turistic şi după aproximativ 2 zile am plecat în Turcia.

În Turcia, am plecat împreună cu B.C.Ş. cu autocarul firmei M., din mun. Suceava, iar biletele au fost achitate tot de B.C.Ş.

Am locuit în Turcia într-o locaţie necunoscută împreună cu "C." şi cu un bărbat de culoare căruia i se spune "N.".

Eu am stat aproximativ 5 zile, timp în care nu m-au trimis la nici o destinaţie pentru transport de droguri.

În acest sens am hotărât să mă întorc în ţară, ceea" ce am şi făcut.

După revenirea în ţară, la aproximativ 3 zile am discutat pe internet cu B.C.Ş. care mi-a trimis o sumă în euro prin W.U. pentru a mă deplasa din Bucureşti în oraşul Malmo din Suedia.

De acolo, trebuia să iau un bagaj şi să-l transport în Norvegia urmând să primesc aceeaşi sumă pentru serviciul făcut.

M-am deplasat pe aeroportul Otopeni de unde trebuia să mă îmbarc în avionul spre Frankfurt, dar din cauza unor probleme la achitarea biletului de călătorie, nu am mai plecat.

Ulterior, am înapoiat suma de euro primiţi pentru deplasare lui B.A., fratele lui B.C.Ş.

I-am spus lui A. că nu vreau să mai plec, i-am povestit ce s-a întâmplat, dar acesta m-a avertizat că C. se va supăra pe mine şi de asemenea cetăţeanul de culoare interesat de transportul drogurilor căruia i se spunea "G.".

Declar că o persoană racolată pentru transport de droguri, a primit pentru două transporturi de droguri, unul în Londra şi unul în Norvegia suma de 5.000 euro din care 2.000 i-a dat lui R. "Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- declaraţia martorului sub altă identitate S.D.;

- recipisă W.U. din data de 19 septembrie 2008;

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.

5. TRANSPORTUL DIN TOAMNA 2008 ORGANIZAT DE INCULPATUL H.R.G.:

FINANŢATOR: H.R.G.

ORGANIZATORI: H.R.G.

CĂRĂUŞI: martorii sub altă identitate P.M. şi V.D.

În luna septembrie 2008, inculpatul H.R.G. i-a abordat pe martorii sub altă identitate P.M. şi V.D., propunându-le să efectueze o călătorie în Turcia pentru a transporta nişte colete între două destinaţii, promiţându-le că în schimbul acestor activităţi vor primi câte o sumă cuprinsă între 1.000 şi 2.000 euro.

Întrucât aveau nevoie de bani, martorii sub altă identitate P.M. şi V.D. au acceptat propunerea iar inculpatul H.R.G. le-a cumpărat biletele de călătorie cu avionul cu destinaţia Istanbul, Turcia îndrumându-i să ajungă în cartierul Tarabia.

Conform indicaţiilor primite de la inculpatul H.R.G., cei doi martori s-au deplasat cu un taxi de la aeroportul din Istanbul până în cartierul Tarabia, în apropierea restaurantului B.K.

Cei doi martori au fost aşteptaţi la locaţia respectivă de alţi doi tineri suceveni, care s-au prezentat cu numele D. (recunoscută de martori ca fiind inculpata G.D.C.) şi G.

La scurt timp după aceasta, în locaţia unde au fost cazaţi cei doi martori a sosit o altă tânără din mun. Suceava cu numele A. (recunoscută de martori, ca fiind inculpata I.A.) împreună cu 3 bărbaţi africani cu numele S., D. şi F.

Cei trei bărbaţi de culoare i-au condus pe martori sub altă identitate într-o altă locaţie unde aceştia au fost cazaţi timp de încă două zile întrucât nu le-a convenit regimul la care au fost supuşi.

Cei doi martori au părăsit locaţia respectivă, informându-l în acest sens pe inculpatul H.R.G. Acesta i-a coordonat telefonic pentru a se întâlni cu un alt dealer care i-a condus într-o altă locaţie unde le-a explicat că vor primi câte un bagaj pe care urmau să-l transporte cu avionul la Londra, rezervările pentru cursa aeriană fiind deja făcute.

În consecinţă, martorii sub altă identitate P.M. şi V.D. au preluat bagajele şi s-au deplasat la aeroportul din Istanbul, unde s-au hotărât să nu mai efectueze transporturile, sens în care l-au informat din nou pe inculpatul H.R.G. care i-a coordonat pe aceştia să se întâlnească cu o altă persoană căreia i-au predat cele două bagaje.

Persoana care a preluat bagajele, le-a dat celor doi martori suma de 200 dolari S.U.A. cu care aceştia şi-au cumpărat bilete de autocar şi s-au întors în România, fiind ameninţaţi că în cazul în care vor divulga cele petrecute, vor avea probleme cu el.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- declaraţia martorului sub altă identitate P.M.;

- declaraţia martorului sub altă identitate V.D.

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.

6. TRANSPORTUL DIN IUNIE 2009 ORGANIZAT DE INCULPAŢII B.C.Ş. ŞI M.A.M.:

FINANŢATOR: B.C.Ş.

ORGANIZATORI: B.C.Ş. şi M.A.M.

CĂRĂUŞ: I.D.D.

La mijlocul lunii iunie 2009, inculpatul M.A.M. l-a contactat telefonic pe numitul I.D.D. din mun. Vatra Dornei, jud. Suceava, care în acel moment se afla în mun. Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud şi i-a propus efectuarea unui transport de droguri.

În data de 13 iunie 2009, numitul I.D.D. a ajuns în mun. Suceava, a fost aşteptat de inculpatul M.A.M., care l-a cazat apoi la un hotel din zona Gării Burdujeni.

A doua zi, inculpatul M.A.M. l-a condus la autogara Suceava pe numitul I.D.D., unde i-a dat banii de cheltuială şi i-a înmânat biletul, acesta din urmă fiind cel care a finanţat transportul curierului (moment plecării numitului I.D.D. a fost înregistrat în baza autorizaţiei audio-video concretizată în planşa fotografică.).

Din interceptările autorizate de Tribunalul Suceava pe numerele de telefon ale inculpaţilor M.A.M. şi B.C.Ş., a reieşit faptul că între cei doi inculpaţi a existat un acord premeditat conform căruia persoana racolată de inculpatul M.A.M., respectiv numitul I.D.D. să fie pus la dispoziţia reţelei internaţionale în beneficiul căreia organiza transporturi inculpatul B.C.Ş., iar avantajele materiale să fie împărţite între cei doi inculpaţi.

Pe parcursul efectuării transportului, numitul I.D.D. a purtat discuţii telefonice cu ambii inculpaţi, fapt ce probează colaborarea celor doi în organizarea acestui transport. Aceste discuţii telefonice au fost înregistrate în baza autorizărilor emise de Tribunalul Suceava.

Numitul I.D.D. a ajuns în Istanbul, Turcia, pe data de 15 iunie 2009, în jurul orei 03.00, şi după ce a primit încărcătura de droguri disimulată într-un bagaj, a fost îndrumat de către cei doi inculpaţi către Grecia, Tesalonic unde a fost arestat în baza cooperării internaţionale, pe data de 18 iunie 2009, având disimulat în bagajul personal cantitatea de cca. 4,5 kg heroină. Din momentul arestării, numitul I.D.D. l-a mai sunat pe inculpatul M.A.M. de câteva ori, cerându-i bani pentru avocat, iar după ce a fost refuzat l-a ameninţat pe inculpat că va relata totul organelor de poliţie. În consecinţă, inculpatul M.A.M. l-a contactat în acel moment pe inculpatul B.C.Ş. şi l-a informat despre faptul că numitul I.D.D. a fost arestat în Grecia şi au discutat că acesta din urmă intenţionează să colaboreze cu organele judiciare dacă nu primeşte de la unul dintre ei suma de 3.000 euro pentru a-şi angaja un avocat.

În coroborarea celor prezentate, au fost redate convorbirile telefonice interceptate în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Suceava.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- filmare autorizată, în baza căreia a fost întocmită planşă fotografică conţinând imagini explicite cu sosirea numitului I.D.D. împreună cu inculpatul M.A.M. cu autoturismul proprietate personală a acestuia din urmă, în autogara Suceava, şi plecarea curierului cu autocarul firmei "M." către Turcia;

- proces-verbal de consemnare a înştiinţării autorităţilor judiciare elene din data de 26 iunie 2009 prin care se comunica faptul că pe teritoriul Greciei, respectiv Tesalonic, se află cetăţeanul român I.D.D. care urmează să plece către Anglia având disimulată în bagaj o cantitate de heroină. Autorităţile elene ne comunică faptul că numitul I.D.D. a fost arestat pe aeroport cu cantitatea de 4,6 kg heroină;

- procese-verbale de redare a discuţiilor pe Y.M.;

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizat, în care inculpaţii B.C.Ş., M.A.M. şi curierul I.D.D. discută despre efectuarea unui transport de droguri de mare risc;

- proces-verbal de consemnare a citirii memoriei aparatului telefonic deţinut de inculpatul M.A.M. în memoria telefonului menţionat anterior, se afla numărul de telefon utilizat de inculpatul B.C.Ş.

7. TRANSPORTUL DIN MAI 2009 ORGANIZAT DE INCULPAŢII B.C.Ş. G.D.T. şi B.A.D.:

FINANŢATOR: B.C.Ş.

ORGANIZATORI: B.A.D. şi G.D.T.

CĂRĂUŞI: G.D.T., B.A.I., S.A.M. şi S.D.C.

În cursul lunii aprilie 2009, inculpatul G.D.T. zis "D." l-a abordat pe numitul B.A.I. din mun. Suceava, căruia i-a explicat că el se ocupă cu traficul de droguri, iar sumele de bani pe care le primeşte un transportator variază între 2.000 - 3.000 dolari S.U.A., propunându-i să efectueze un astfel de transport.

După ce numitul B.A.I. a fost de acord, inculpatul G.D.T. l-a condus pe acesta la inculpatul B.C.Ş., s-au urcat în autoturismul folosit de cel din urmă, respectiv un B. şi s-au deplasat către Serviciul Paşapoarte unde inculpatul B.C.Ş. i-a dat inculpatului G.D.T. suma de 210 RON pentru a-i face paşaport numitului B.A.I.

După ce numitul B.A.I. a ridicat paşaportul, inculpatul G.D.T. l-a sunat din nou pe inculpatul B.C.Ş., aceştia s-au întâlnit la autogara Suceava, unde inculpatul B.C.Ş. i-a dat inculpatul G.D.T. 600 RON pentru bilete iar numitului B.A.I. suma de 50 RON bani de cheltuială.

A doua zi dimineaţă, inculpatul G.D.T. împreună cu martorul B.A.I. s-au întâlnit la autogara cu încă doi tineri care plecau la transport, respectiv, aşa-numiţii "A." (identificată ulterior în persoana numitei S.A.M.) şi "C." (S.D.C.), aceştia venind pe filiera inculpaţilor B.A.D. şi B.C.Ş. Înainte de momentul plecării către Turcia şi dat fiind faptul că inculpatul B.C.Ş. nu a lăsat bani de cheltuială şi bani de viză, inculpatul G.D.T. l-a sunat pe acesta şi s-a deplasat la domiciliul lui pentru a lua banii, aspecte probate prin discuţiile telefonice purtate de inculpaţii G.D.T. şi B.C.Ş. şi prin imaginile surprinse în dimineaţa zilei respective în baza ordonanţei de autorizare audio-video a D.I.I.C.O.T. Suceava, confirmată de Tribunalul Suceava.

De asemenea, în baza aceleaşi autorizaţii audio-video a fost surprins momentul îmbarcării şi plecării celor patru cărăuşi către Istanbul, Turcia, respectiv în data de 6 mai 2009, orele 07.00.

A doua zi, în jurul orelor 05.00, cei patru cărăuşi au ajuns în Istanbul, unde au fost aşteptaţi de către inculpatul C.F.C. despre care inculpatul G.D.T. i-a precizat martorului B.A.I. că acesta face legătura dintre cetăţenii nigerieni şi cărăuşii români. Din acel moment, inculpatul G.D.T. şi numitul B.A.I. au luat un taxi şi s-au cazat într-un apartament situat la demisolul unui bloc iar numiţii S.A.M. şi S.D.C. au plecat cu inculpatul C.F.C. în altă locaţie.

La câteva zile, martorul B.A.I. a fost condus de inculpatul C.F.C. la o autogară din Istanbul şi a plecat către Tesalonic, Grecia.

La data de 25 mai 2009, inculpatul B.A.D. îl contactează pe inculpatul B.C.Ş. şi îl întreabă ce "face omuleţul meu" (S.D.C.) menţionând că îl disperă soţia acestuia, respectiv sora inculpatului B.A.D.

De asemenea, cele expuse mai sus se coroborează cu declaraţia martorului B.A.I. care precizează că după ce au ajuns în Turcia au fost aşteptaţi de un tânăr "F.", arătând faptul că inculpatul G.D.T. îl cunoştea pe acesta şi pe câţiva cetăţeni nigerieni. Totodată, martorul B.A.I. a declarat faptul că a efectuat un transport de droguri de mare risc (respectiv heroină) pe relaţia Turcia - Italia şi că pentru transport a primit suma 6.000 euro din care 2.000 i-a trimis în ţară inculpatului B.C.Ş., 2.500 lui J. iar restul i-a păstrat pentru el. Ajuns în ţară, B.A.I. a fost contactat din nou de inculpatul G.D.T. care i-a mai cerut să facă un transport, dar acesta l-a refuzat.

În baza cooperării cu autorităţile judiciare din Grecia, S.A.M. şi S.D.C. au fost arestaţi la data de 17 iunie 2009.

În urma interceptării autorizate a discuţiilor purtate dintre inculpaţii B.C.Ş. şi B.A.D. precum şi dintre acesta din urmă şi cei doi curieri, a rezultat faptul că pe parcursul transportului, cei doi inculpaţi i-au dirijat pe aceştia, preocupându-se de buna finalizare a activităţii infracţionale.

În acest sens, sunt relevante procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate autorizat.

În vederea recrutării curierilor de droguri şi a finanţării deplasării acestora, a obţinerii paşapoartelor turistice în regim de urgenţă, a cheltuielilor curente, inculpatul B.C.Ş. a primit diferite sume de bani prin serviciul W.U. de la cetăţeni străini, după cum urmează:

- înaintea momentului plecării, a primit din Turcia, de la numitul A.N. suma de 1.400 euro, pe data de 24 aprilie 2009;

- înaintea momentului plecării, a primit din Turcia, de la inculpatul C.F.C. suma de 1.322 dolari S.U.A., pe data de 2 mai 2009;

- după plecarea cărăuşilor de droguri de mare risc menţionaţi anterior, pe data de 9 mai 2009, inculpatul B.C.Ş. a primit prin serviciul W.U. de la inculpatul C.F.C. aflat în Turcia, suma de 1.423,50 euro;

- după plecarea cărăuşilor de droguri de mare risc menţionaţi anterior, pe data de 12 mai 2009, inculpatul B.C.Ş. a primit prin serviciul W.U. de la inculpatul C.F.C. aflat în Turcia, suma de 1.328,50 euro.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- filmare autorizată, în baza căreia a fost întocmită planşă fotografică conţinând imagini explicite cu întâlnirea dintre inculpatul G.D.T. cu numitul B.A.I. şi plecare cărăuşilor G.D.T., B.A.I., S.D.C. şi S.A.M. de la sediul firmei "M." către Turcia în data de 6 mai 2009;

- proces-verbal de consemnare a înştiinţării autorităţilor judiciare elene din data de 17 iunie 2009, prin care se comunica faptul că pe teritoriul Greciei se află cetăţenii români S.D.C. şi S.A.M. având asupra lor o cantitate de heroină. Autorităţile elene au răspuns că cei doi au fost arestaţi având asupra lor 1,5 kg heroină;

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizat, în care inculpaţii B.C.Ş., G.D.T. şi B.A.D. şi curierii B.A.I., S.D.C. şi S.A.M. discută despre deturnarea unei cantităţi de cocaină de pe traseul stabilit iniţial;

- recipise W.U., din data de 24 aprilie 2009;

- declaraţia martorului B.A.I.;

- procese-verbale de consemnare a citirii aparatelor telefonice ale inculpaţilor G.D.T. şi B.A.D.;

- procese-verbale de redare a discuţiilor pe M. între B.A.I. şi G.D.T.

8. TRANSPORTUL DIN IUNIE 2009 ORGANIZAT DE INCULPATUL B.C.Ş.:

FINANŢATOR: B.C.Ş.

ORGANIZATORI: B.C.Ş.

CĂRĂUŞ: D.M.

În luna iulie 2009, inculpatul B.C.Ş. a organizat efectuarea unui transport de droguri de către numitul D.M. din mun. Fălticeni, jud. Suceava.

În data de 8 iulie 2009, numitul D.M. a plecat de pe aeroportul Băneasa din mun. Bucureşti către Atena, Grecia iar apoi către Tesalonic. Calitatea de organizator şi finanţator a inculpatului B.C.Ş. în acest transport reiese şi din mesajul explicit primit de către acesta de la unii din membrii reţelei de traficanţi de droguri din Turcia, conţinând datele de rezervare şi numărul biletului de avion pe ruta Bucureşti - Tesalonic şi pe care inculpatul l-a retransmis imediat numitului D.M.

În Tesalonic, numitul D.M. a primit un bagaj în care erau disimulate droguri de mare risc şi intenţiona să se deplaseze din Grecia cu avionul către Europa de Vest.

În acelaşi context infracţional, în luna iulie 2009, tot în baza cooperării cu autorităţile judiciare greceşti, numitul D.M. a fost identificat şi arestat pe aeroportul din Tesalonic, având asupra sa cantitatea de 4 kg heroină.

Din discuţiile telefonice purtate de inculpatul B.C.Ş., atât cu cetăţenii nigerieni, cât şi cu numitul D.M., a reieşit faptul că inculpatul a coordonat fiecare etapă a transportului de droguri pe care trebuia să-l efectueze respectivul cărăuş, aceste detalii fiind comunicate mai departe către autorităţile judiciare greceşti pentru arestarea sa.

În acest sens, sunt relevante convorbirile telefonice interceptate în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Suceava.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- proces-verbal de consemnare a înştiinţării autorităţilor judiciare elene din data de 22 iulie 2009 prin care se comunica faptul că pe teritoriul Greciei se află cetăţeanul român D.M. având asupra sa o cantitate de heroină. Autorităţile elene au răspuns că acesta a fost arestat, având disimulată în bagaj cantitatea de 4 kg heroină;

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizat, în care inculpatul B.C.Ş. şi curierul D.M. cu privire la traseul pe care trebuie să-l parcurgă cel din urmă.

9. TRANSPORTUL DIN IULIE 2009 ORGANIZAT DE INCULPATUL B.C.Ş.:

FINANŢATOR: B.C.Ş.

ORGANIZATORI: B.C.Ş.

CĂRĂUŞ: L.I.A.

În cursul anului 2009, inculpatul B.C.Ş. l-a racolat pe numitul L.I.A. poreclit "L.", pentru a efectua mai multe transporturi de droguri.

În data de 4 iulie 2009, inculpatul B.C.Ş. face o rezervare on-line la o firmă de transport aerian pentru numitul L.I.A., pe care o trimite apoi acestuia şi din care rezultă faptul că tot pe aceeaşi dată curierul urmează să ia o cursă aeriană din Bucureşti cu destinaţia Atena, Grecia.

Pentru probarea acestui transport, relevantă este declaraţia martorului V.A., prieten foarte bun cu acest curier de droguri, care a declarat faptul că la începutul verii cu aproximativ o lună înainte de arestare, L.I.A. a venit la el şi i-a cerut un rucsac de culoare roşu cu albastru, spunând că pleacă în Grecia, ulterior menţionând că va pleca cu droguri dar nu i-a dat alte detalii.

După aproximativ o săptămână, martorul a fost contactat telefonic de către acest cărăuş care i-a cerut să vină la Gara Burdujeni deoarece se întorcea din străinătate.

Cu această ocazie, martorul V.A. a observat la numitul L.I.A. mai multe bancnote de 50 euro în total conform spuselor sus-numitului, fiind 2.000 euro.

Totodată, cărăuşul i-a arătat 4 bilete, două de tren şi două de avion, reţinând că ţara de destinaţie era Anglia.

Numitul L.I.A. i-a povestit că a fost racolat de către doi tineri pe nume C. şi E., ambii având un chioşc de culoarea roşie în cartier Obcini, lângă reprezentanţa F., menţionând că a lăsat rucsacul împrumutat în Grecia şi că s-a întors doar cu trolerul din care traficanţii au tăiat fundul dublu şi au scos drogurile ambalate într-un pachet lipit cu scotch.

Faptul că numitul L.I.A. a făcut transport de droguri de mare risc este reliefat şi de declaraţiile martorilor J.R., D.M.A. şi B.A., care au relatat modul în care numitul L.I.A. a efectuat transportul şi propunerea acestuia de a face şi ei un transport de droguri pentru un tânăr din mun. Suceava al cărui număr telefonic era asociat cu simbolul "C".

În acest sens, au fost prezentate convorbirile telefonice interceptate în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Suceava.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizat, în care inculpatul B.C.Ş. şi curierul L.I.A. discută despre deturnarea, traseul pe care îl va urma cel din urmă;

- declaraţia martorului V.A.;

- declaraţia martorilor J.R., D.M.A. şi B.A.;

- procese-verbale de consemnare a citirii aparatelor telefonice ale inculpaţilor G.D.T. şi B.A.D.

10. TRANSPORTUL DIN APRILIE 2009 ORGANIZAT DE INCULPAŢII B.C.Ş. şi R.B.A.:

FINANŢATOR: B.C.Ş.

ORGANIZATORI: R.B.A.

CĂRĂUŞ: G.D.T.

În discuţia telefonică din data de 5 aprilie 2009, dintre inculpaţii B.C.Ş. şi R.B.A., se stabileşte faptul că cel din urmă a vorbit la telefon cu inculpatul G.D.T., care i-a confirmat faptul că a ajuns şi că îşi caută bilet de întoarcere iar pentru transport a primit suma de "1.000 şi ceva".

Cei doi continuă discuţiile şi în data de 6 aprilie 2009, când R.B.A. îi comunică inculpatului B.C.Ş. faptul că inculpatul G.D.T. a lăsat în tren un ghiozdan în care avea "11 din alea" deoarece a venit controlul, însă prima parte a transportului a predat-o.

Aceeaşi discuţii este purtată între inculpaţii B.C.Ş. şi C.F.C., prin care cel din urmă l-a informat pe inculpatul B.C.Ş. că pe "D. era să-l toarne garda şi că a lăsat geanta, a lăsat tot şi a fugit".

În data de 7 aprilie 2009, inculpatul C.F.C. îl sună pe inculpatul B.C.Ş. şi îl anunţă că inculpatul G.D.T. a ajuns în ţară şi că urmează să-i dea suma de 500, context în care C. se revoltă deoarece M. nu a primit bani de pe transportul efectuat de către inculpatul G.D.T.

În aceeaşi zi, inculpatul G.D.T. s-a întâlnit cu inculpatul B.C.Ş. în faţa imobilului unde domiciliază acesta şi i-a remis suma de 500 euro care i se cuvenea racolatorului în calitatea lui de conducător şi organizator al transportului, precum şi cea de lider al grupului infracţional organizat.

În continuare, inculpatul G.D.T. s-a întâlnit pe terasa clubului C. cu inculpatul R.B.A. iar cel din urmă l-a contactat pe inculpatul B.C.Ş. să îşi ceară partea cuvenită şi lui ca urmare a participării sale la organizarea acestui transport, între cei doi iscându-se o serie de discuţii în contradictoriu.

În cursul serii, inculpaţii B.C.Ş. şi R.B.A. s-au întâlnit în staţia O., în apropierea magazinului M.H. deţinut de inculpatul B.A., context în care inculpatul B.C.Ş. i-a predat inculpatului R.B.A. suma de bani cuvenită.

Faptul că inculpatul G.D.T. a fost racolat de către inculpatul R.B.A. este confirmat de către recipisa W.U. din data de 16 februarie 2009 prin care inculpatul G.D.T. îi trimitea celui dintâi suma de 222 euro din Turcia.

În acest sens, au fost prezentate convorbirile telefonice relevante în cauză.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- filmare autorizată, în baza căreia a fost întocmită planşă fotografică conţinând imagini explicite cu întâlnirile dintre inculpaţii G.D.T., R.B.A. şi B.C.Ş. din data de 7 aprilie 2009;

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizat, între inculpaţii G.D.T., R.B.A., C.F.C. şi B.C.Ş.;

- recipisa W.U. din data de 16 februarie 2009, prin care inculpatul G.D.T. îi trimitea inculpatului R.B.A. suma de 222 euro din Turcia;

- procese-verbale de consemnare a citirii aparatelor telefonice ale inculpaţilor G.D.T. şi B.A.D.

11. TRANSPORTUL DIN IULIE 2009 ORGANIZAT DE INCULPAŢII B.C.Ş. G.D.T. şi C.F.C.:

FINANŢATOR: B.C.Ş.

ORGANIZATORI: B.C.Ş., G.D.T. şi C.F.C.

CĂRĂUŞ: J.R., D.M.A., B.A., L.I.A., C.I.C. şi N.B.I.

În data de 21 iulie 2009, în jurul orelor 16.00, inculpatul B.C.Ş. s-a deplasat cu autoturismul pe raza comunei Adâncata unde s-a întâlnit cu inculpatul G.D.T. pe care l-a adus în faţa magazinului O. din cartier Burdujeni. Aici, inculpatul G.D.T. a coborât din autoturism şi s-a îndreptat spre parcul de lângă sensul giratoriu unde s-a întâlnit cu numitul N.B.I., cu care a discutat o perioadă mai lungă de timp.

În data de 22 iulie 2009, numitul N.B.I. s-a deplasat singur spre punctul de lucru al firmei "M." de unde a achiziţionat un bilet pe ruta Suceava - Istanbul, deplasându-se cu autocarul acestei firme.

În data de 23 iulie 2009, în zona autogării Suceava la sediul firmei M. a fost identificat numitul L.I.A. în compania a trei tineri identificaţi ulterior şi ei în persoana numiţilor J.R., D.M.A. şi B.A.

Cei trei tineri, cu ajutorul numitului L.I.A. au cumpărat bilete pe ruta Suceava - Istanbul. Curierii sus-menţionaţi s-au deplasat către Turcia, însă la graniţa dintre Grecia şi Turcia au fost opriţi deoarece nu aveau câte 20 de euro asupra lor pentru a-şi plăti viza de intrare.

În acest context, conform instrucţiunilor date de către numitul L.I.A., cei trei i-au legătura cu "C." la telefon căruia i-au comunicat aspectul respectiv.

Ca urmare, inculpatul B.C.Ş. le-a spus să aştepte, urmând să vină numitul L.I.A. cu bani de vize. În acest timp, numiţii J.R., D.M.A. şi B.A. s-au reîntors în România fără a mai efectua vreun transport şi fără a-i informa în acest sens pe inculpatul B.C.Ş. şi numitul L.I.A.

În acest context, din mun. Suceava la decizia lui "C.", a plecat spre Turcia cu bani de vize numitul L.I.A. însoţit de numita C.I.C. şi s-au deplasat în Turcia fără a se întâlni cu acei tineri menţionaţi mai sus.

În baza informării autorităţilor greceşti, numiţii N.B.I., L.I.A. şi C.I.C. au fost identificaţi de autorităţile judiciare turceşti într-un autocar cu destinaţia Grecia, având asupra lor câte 3,5 kg, respectiv 3,2 şi 2,2 kg heroină, fiind arestaţi şi încarceraţi.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- filmare autorizată din perioada de 21 iulie - 23 iulie 2009, în baza căreia a fost întocmită planşă fotografică conţinând momentele pregătirii plecării curierilor din mun. Suceava;

- proces-verbal de consemnare a înştiinţării autorităţilor judiciare turceşti din data de 26 iulie 2009, prin care se comunica faptul că pe teritoriul Turciei se află cetăţenii români L.I.A., N.B.I. şi C.I.C. având asupra lor o cantitate de heroină. Autorităţile elene au răspuns că cei trei au fost arestaţi având asupra lor 8,9 kg heroină;

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizat, între inculpaţii şi curierii de droguri precizaţi anterior;

- declaraţia martorilor J.R., D.M.A. şi B.A.;

- procese-verbale de consemnare a citirii aparatelor telefonice ale inculpaţilor G.D.T. şi B.A.D.

12. TRANSPORTUL DIN VARA ANULUI 2007 ORGANIZAT DE INCULPAŢII B.A. P.N. şi ÎNVINUITUL L.T.M.:

FINANŢATOR: B.A.

ORGANIZATORI: B.A., P.N. ŞI L.T.M.

CĂRĂUŞI: P.C. ŞI V.M.A.

În vara anului 2007, inculpatul B.A. a participat împreună cu inculpatul P.N. şi învinuitul L.T.M. la organizarea efectuării unor transporturi de droguri de către doi tineri din mun. Suceava, respectiv numiţii P.C. şi V.M.A.

În vara anului 2007, inculpatul P.N. l-a contactat pe numitul B.Ş. spunându-i că el caută tineri dispuşi să efectueze o excursie în Olanda, ocazie cu care vor câştiga şi o importantă sumă de bani, promiţându-i totodată că pentru fiecare tânăr găsit îi va da suma de 100 euro. Neştiind care era scopul identificării acelor tineri, precum şi al călătoriilor în străinătate, numitul B.Ş. l-a contactat telefonic pe numitul P.C. stabilind să se întâlnească pentru discuţii lămuritoare în parcul Universităţii.

În această conjunctură, inculpatul P.N. a venit împreună cu învinuitul L.T.M. iar numitul P.C. a venit însoţit de V.M.A.

Inculpatul P.N. şi învinuitul L.T.M. i-au luat deoparte pe martorii P.C. şi V.M.A., discutând cu fiecare în parte şi explicându-le care este scopul călătoriei în Olanda, ce anume trebuie să facă şi suma de bani pe care o pot obţine, respectiv 4.000 euro de persoană.

Mai precis, atât inculpatul P.N. cât şi învinuitul L.T.M. le-au explicat celor doi, mai întâi că vor transporta nişte pastile dintr-o ţară africană până în Olanda, iar apoi au deconspirat faptul că era vorba de droguri ambalate în casete pe care urmau să le ingurgiteze în cantităţi de aproximativ 1 kg de persoană.

Martorii P.C. şi V.M.A. s-au arătat interesaţi să efectueze călătoria chiar în condiţiile expuse de către cei doi organizatori, împrejurare în care aceştia i-au întrebat dacă au paşapoarte turistice valabile.

Întrucât organizatorii au decis că este preferabil ca cei doi tineri să aibă câte două paşapoarte (martorul V.M.A. fiind deja posesorul unui astfel de document de călătorie), au stabilit să se întâlnească în perioada următoare pentru obţinerea documentelor respective.

Cei doi tineri, respectiv P.C. şi V.M.A. s-au deplasat la Serviciul Paşapoarte împreună cu inculpatul P.N., împrejurare în care acesta din urmă a discutat separat cu inculpatul B.A.

Inculpatul P.N. a suportat cheltuielile legate de obţinerea în regim de urgenţă a paşaportului martorului P.C.

După câteva zile, cei doi martori au fost conduşi de învinuitul L.T.M. în staţia de maxi-taxi Mobilă din cartier George Enescu, unde cei doi martori P.C. şi V.M.A. s-au întâlnit din nou cu inculpatul P.N., acesta din urmă fiind cel care le-a plătit biletele şi asigurarea.

Coordonarea îmbarcării şi deplasării celor doi martori precum şi finanţarea celor două operaţiuni a fost asigurată de inculpatul B.A.

Inculpatul P.N. le-a comunicat celor doi curieri numărul de telefon al învinuitului L.T.M., indicându-le să-l contacteze pe acesta când vor ajunge în Olanda pentru a primi alte recomandări.

Odată ajunşi în Olanda, P.C. şi V.M.A. au fost aşteptaţi de învinuitul L.T.M. care i-a cazat într-un apartament de lângă stadionul A.

A doua zi, în apartament au sosit doi cetăţeni de culoare, care s-au recomandat cu numele M. şi J. şi care le-au explicat celor doi tineri români că urmează să înghită aproximativ 1 kg de casete conţinând droguri pentru care vor primi aproximativ 2.000 euro de persoană, dar că în prealabil vor fi supuşi unor teste privind capacitatea lor de îngurgitare.

În urma exerciţiilor de îngurgitare, martorul V.M.A. a reuşit să înghită 4 capsule iar martorul P.C. nu a reuşit să înghită nici una, motiv pentru care cetăţenii de culoare i-au dat câteva capsule de dimensiuni mai mici, însă nici pe acestea nu le-a putut înghiţi.

În acest context, dealerii olandezi le-au propus celor doi tineri români să efectueze câte un transport de droguri ascunse în bagaje, însă aceştia au refuzat hotărând să se întoarcă în România.

În acest timp, luând cunoştinţă despre faptul că cei doi curieri refuzaseră orice variantă de transport, fiind informat în sensul respectiv de dealerii olandezi, inculpatul P.N. i-a contactat telefonic pe cei doi reproşându-le că nu efectuează transporturile solicitate şi le-a precizat că la întoarcere va trebui să-i restituie contravaloarea călătoriei până în Olanda.

La întoarcere în România, martorii P.C. şi V.M.A. au fost căutaţi insistent de inculpatul P.N., căruia aceştia i-au restituit contravaloarea biletelor de călătorie.

Astfel, din declaraţiile martorilor P.C. şi V.M.A., reiese faptul că prin intermediul lui B.Ş., inculpaţii B.A., P.N. şi L.T.M. au organizat şi finanţat un transport de droguri pe relaţia Conacry - Amsterdam.

În acest sens, a fost prezentat un extras din declaraţia martorului V.M.A.:

"În vara anului 2007, mă aflam cu un prieten pe nume P.C., în cartierul Burdujeni, unde locuiesc. În acest timp, prietenul meu a fost sunat de către un alt cunoscut pe nume B.Ş., care i-a cerut acestuia să vină şi să se întâlnească cu el pentru a discuta ceva.

Cu această ocazie am mers şi eu să mă întâlnesc cu acest prieten comun.

După discuţii telefonice am stabilit ca întâlnirea să fie făcută în parc la Universitatea Ştefan cel Mare.

Aici, când am ajuns, se afla numitul B.Ş., împreună cu doi tineri necunoscuţi, din care unul s-a recomandat ca fiind "T.".

Primul tânăr necunoscut, "T.", avea aproximativ 20 - 22 ani, constituţie atletică, înălţime 1,76, cu aproximaţie, bruneţel, tuns scurt, cu un tatuaj mare, nu reţin exact modelul, dar cobora de la umăr spre cot, dacă îmi vor fi prezentate fotografii îl pot recunoaşte cu siguranţă.

Al doilea tânăr, avea cam aceeaşi vârstă, puţin mai mic de statură, slăbuţ, bruneţel, tuns normal şi pe acesta, dacă îmi vor fi prezentate fotografii îl pot recunoaşte cu siguranţă.

Cei doi tineri necunoscuţi l-au luat pe P.C. şi au discutat separat de mine şi de B.Ş. aproximativ 5 - 10 minute.

În acest timp, eu am discutat cu B.Ş. care mi-a spus că cei doi tineri au de făcut o propunere de excursie, context în care se vor face şi nişte bani în plus, însă nu mi-a dat alte detalii, cred că nu ştia cu exactitate despre ce este vorba.

În continuare, P.C. le-a zis celor doi tineri că aş dori să merg şi eu, deşi în acel moment nu ştiam despre ce este vorba, dar îmi manifestasem dorinţa să particip şi eu la propunerea lui B.Ş. pentru a câştiga nişte bani.

În acest context, cei doi tineri au venit la mine şi amândoi au început să îmi spună că ei se ocupă cu organizarea unei excursii, prin care noi putem câştiga şi nişte bani.

Tot acum, aceştia mi-au spus şi mie faptul că vom merge în Olanda, iar de aici vom pleca într-o ţară din Africa, de unde vom transporta nişte pastile până în Olanda.

La întrebările noastre, cei doi au explicat faptul că vom transporta nişte casete de dimensiunea unei jumătăţi de deget şi că trebuie să le înghiţim.

Tot acum, cei doi văzându-ne interesaţi de idee, ne-au explicat faptul că urma să transportăm droguri, fără a preciza tipul, ambalate sub forma casetelor respective, iar la cantitatea de 1 kg înghiţit vom primi suma de 4.000 euro.

Ni s-a mai spus faptul că vom avea drumul plătit şi bani de cheltuială, iar că afacerea aparţine unor cetăţeni de culoare care se ocupă prin ei de tot şi că nu trebuie să ne facem probleme că vom fi prinşi deoarece în Africa traficanţii avea relaţii la vamă şi nu vom mai fi controlaţi.

La această discuţie B.Ş. nu a asistat, ea fiind purtată între noi patru.

Cei doi ne-au întrebat pe mine şi pe P.C. dacă avem paşaport, context în care eu le-am spus că deţin un astfel de document, iar P.C. a precizat că nu are.

Cei doi ne-au spus că trebuie să ne facem paşaport şi că este bine să aveam două astfel de documente deoarece nu va atrage atenţia în timpul călătoriei viza ţării din Africa.

Astfel, eu şi C. am decis să ne facem paşaport pe banii noştri.

În acest context, am stabilit toţi patru să ne auzim la un telefon, sens în care C. a dat numărul său de telefon celui de-al doilea tânăr necunoscut pentru a fi contactat şi să mergem să ne facem paşapoarte.

După aproximativ o săptămână, C. a fost sunat pe telefon şi a stabilit să ne întâlnim la o cafea, iar ulterior să mergem la Serviciul Paşapoarte.

În jurul orelor 10 - 11, dimineaţa, în cartierul Obcini, ne-am întâlnit cu cel de-al doilea tânăr cu care am mers la Serviciul Paşapoarte, cu un maxi.

Acesta era grăbit deoarece stabilise plecarea în ziua respectivă, însă ulterior am aflat că s-a amânat drumul spre Olanda cu 2 - 4 zile, însă nu ştiu motivul.

Toţi trei am mers la Serviciul Paşapoarte, unde ne-am aşezat la rând, iar tânărul care a venit cu noi i-a dat lui P. o sumă de bani deoarece acesta nu avea la el întreaga sumă necesară taxei de urgenţă.

În acest timp, la noi a venit un alt tânăr necunoscut care l-a chemat pe individul care era cu noi afară, unde au discutat aproximativ 5 minute.

Acest tânăr avea o vârstă de aproximativ 24 ani, slab, brunet, mai înalt, cu părul şaten spre blond, răvăşit, dacă îmi va fi prezentat îl pot recunoaşte şi pe acesta.

Nu pot preciza despre ce s-a discutat între cei doi şi nici dacă s-au dat bani sau alte documente, bunuri între ei.

După discuţie, acesta a plecat, eu l-am mai observat în momentul în care am plecat cu microbuzul în Olanda.

Tânărul din Obcini a venit cu noi deoarece ne-a spus că ne va ajuta să facem paşapoartele în regim de urgenţă având el o cunoştinţă în aceste sens.

Noi trebuia să plecăm în ziua respectivă, însă datorită unor probleme pe care nu le cunosc deplasarea s-a amânat cu 3 - 4 zile, urmând a fi contactaţi telefonic în acest sens.

Tânărul din Obcini, al doilea, ne-a sunat într-o dimineaţă şi ne-a spus că trebuie să plecăm spre Olanda, sens în care trebuia să ne întâlnim în Cartierul George Enescu, lângă Mobilă, de unde urma să luăm microbuzul spre Olanda.

Eu şi C. ne-am întâlnit în locaţia indicată, unde se afla al doilea tânăr necunoscut care a mers cu paşapoartele noastre şi a plătit asigurarea şi biletul de transport pe numele noastre.

În continuare, am observat că acesta discuta la telefonul mobil, însă nu pot preciza exact despre ce se vorbea şi cu cine discuta.

În zonă a sosit al treilea tânăr care l-a luat deoparte pe tipul care se afla cu noi şi a discutat aproximativ 5 minute, după care a plecat pe jos.

Nu am auzit discuţia şi nici nu am observat dacă s-au dat bani sau alte documente între cei doi.

Al doilea tânăr ne-a dat numărul de telefon al lui "T." şi ne-a spus să îl sunăm în momentul în care vom ajunge în Olanda, deoarece de acolo el ne va îndruma şi ne va da detalii în acest sens, iar pentru siguranţă ne-a mai dat şi un alt număr al unui negru pentru a-l contacta dacă nu este T. în zonă.

Eu şi C. am luat microbuzul şi am mers în Olanda, în Amsterdam unde l-am sunat pe T. care a venit singur, pe jos să ne ia, am luat toţi trei metroul şi am mers într-un cartier de negri, lângă un stadion al echipei A.

Toţi trei am oprit la un bloc de patru etaje, am urcat la etajul 2, după cum îmi amintesc şi am intrat într-un apartament cu trei camere în care se afla o tânără de culoare, plinuţă, nu ştiu cum se numea.

În apartament am discutat cu T. care ne-a mai povestit o dată că acolo vor veni nişte negri care ne vor da casete să le înghiţim pentru a ne testa să vadă dacă putem înghiţi, după care ne vor trimite în baza unei rezervări la avion în Mali, Africa.

Tot acum, T. ne-a spus să avem grijă deoarece este periculos şi că sunt multe persoane prinse cu droguri în timp ce le transportau.

Am mai aflat faptul că T. urma să plece a doua zi tot în Africa pentru a face un transport de droguri.

T. a plecat a doua zi, acesta având rezervarea făcută pentru avion, bilete, fapt ce nu a mai fost necesar să vină atunci cetăţenii de culoare.

A doua zi pe la ora 16.00, cu aproximaţie, au venit în apartament doi cetăţeni de culoare pe nume M. şi J., care au discutat cu noi.

Aceştia ne-au spus că trebuie să înghiţim aproximativ 70 capsule, care să cântărească aproximativ 1 kg, că vom fi plătiţi cu 2.000 euro, pentru transport şi că nu ne pot da 4.000 euro.

Aceştia ne-au spus că vor reveni cu mostre de capsule pentru a ne testa, context în care ne-au dat şi suma de 50 euro.

Seara în apartament au sosit din nou negrii cu 15 capsule şi ne-au cerut să le înghiţim."

Martorul B.Ş., prin intermediul căruia inculpaţii B.A. şi P.N. i-au racolat pe cei doi tineri, respectiv pe numiţii P.C. şi V.M.A., confirmă şi el cele relatate de cei doi curieri:

"În cursul anului 2006, am făcut cunoştinţă cu un tânăr pe nume "N." din municipiul Suceava, care în momentul respectiv lucra în calitate de muncitor decorator interior împreună cu fratele meu.

Cu acesta am mai păstrat legătura şi ne salutam de fiecare dată când ne întâlneam pe raza municipiului Suceava.

În cursul verii anului 2007, nu pot preciza exact data sau perioada, m-am întâlnit întâmplător cu acesta prin zona Policlinică - facultate, ocazie cu care sus-numitul mi-a spus că este interesat să facă rost de tineri care să meargă într-o excursie în Olanda, ocazie cu care vor obţine şi o sumă de bani, respectiv 4.000 euro.

Totodată acesta mi-a spus că eu voi primi pentru fiecare om suma de 100 euro.

"N." nu mi-a spus despre ce este vorba şi ce vor face respectivii tineri în Olanda, însă m-a asigurat că nu sunt probleme pentru aceştia.

În acea perioadă, eu eram student la zi la Universitatea Ştefan cel Mare, din mun. Suceava şi lucram patru ore pe zi la supermarketul K.

În acest context, am decis să îl ajut pe "N." să găsească nişte oameni care să meargă în respectiva excursie.

După cum îmi amintesc, l-am contactat telefonic pe numitul P.C., din Cartierul Obcini, ocazie cu care l-am întrebat dacă nu vrea să meargă într-o excursie şi să câştige nişte bani.

Acesta a fost de acord şi a venit în parcul de la facultate însoţit de către V.A.M., un prieten comun.

Aici în parc se aflau doi tineri, dintre care am recunoscut pe "N.", un băiat de aproximativ 23 ani, constituţie atletică, bruneţel, înălţime aproximativă 1,70 - 1,75 metri, tuns scurt, îl pot recunoaşte dacă îmi vor fi prezentate fotografii în acest sens.

Al doilea tânăr s-a prezentat cu numele de "T.", pe care atunci nu îl cunoşteam, însă ulterior l-am văzut în compania lui "N." pe raza municipiului Suceava. Acesta era un tânăr de vârstă apropiată cu al lui N., constituţie atletică, cu păr ondulat negru.

Eu i-am prezentat pe prietenii mei şi "N." împreună cu "T." i-au luat deoparte şi au discutat toţi patru mai mult timp, aproximativ 30 minute.

În acest timp eu am stat separat, pe o bancă şi am mai discutat cu "N." în momentele în care pleca din respectivul grup.

Din ce am observat eu la momentul respectiv, "N." se ocupa cu racolarea de persoane, dar cel care ştia mai multe şi a vorbit mai multe către prietenii mei era "T.".

După discuţie, eu am fost curios să aflu ce au discutat cei patru în parc şi i-am întrebat de mai multe ori pe aceştia despre ceea ce au vorbit.

La început, cei doi prieteni s-au ferit să îmi spună, însă ulterior mi-a spus că "N." şi cu "T." le-au propus să transporte droguri dintr-o ţară pe care nu o cunosc, în Olanda, urmând ca fiecare dintre ei să primească suma de 3.000 - 4.000 euro pentru transport.

Aceştia mi-au mai explicat faptul că drogurile urmau să fie transportate prin înghiţirea a nişte "pastile", respectiv casete, cu o formă fusiformă, de dimensiunea unui deget.

Eu personal le-am spus acestora să aibă grijă.

După un timp, cei doi mi-au spus că vor pleca să transporte droguri şi că au discutat cu "N." care le-a spus că trebuie să aibă câte două paşapoarte să le folosească dacă au probleme la vamă.

Astfel, aceştia m-au rugat şi pe mine să îi însoţesc la Serviciul Paşapoarte, după ce urma să ne întâlnim în Obcini cu "N.".

La Serviciul Paşapoarte, contravaloarea taxei de urgenţă pentru aceste acte a fost plătită de către fiecare dintre cei doi prieteni ai mei, însă unul dintre ei, nu mai reţin exact care, a împrumutat o sumă de bani de la "N." pentru a plăti respectiva taxă de urgenţă.

Nu îmi amintesc ca aici să fi venit şi alte persoane şi nu pot preciza dacă "N." s-a întâlnit cu altcineva pentru a lua bani.

După aproximativ 3 - 4 zile, am fost sunat de către "N." care mi-a spus că prietenii mei urma să plece în Olanda şi că trebuie să vină la Mobilă, Cartierul George Enescu, până în ora 12.00 deoarece de aici urma să ia microbuzul spre Olanda.

Eu le-am comunicat celor doi ceea ce mi-a spus "N." şi am mers cu ei în locaţia indicată.

La Mobilă, se afla "N." însoţit de către un alt tânăr necunoscut, care s-a recomandat dar nu mai ştiu cum îl cheamă.

Acest tânăr necunoscut avea vârsta apropiată cu a lui "N.", era vopsit blond, statură astenică, îl pot recunoaşte cu siguranţă dacă îmi va fi prezentat.

N. a luat paşapoartele celor doi prieteni şi a achitat biletele de drum cu banii săi, după care cei doi prieteni au plecat cu autocarul spre Olanda, în timp ce "N." şi cu tânărul necunoscut au rămas la mobilă.

Pe acest tânăr l-am mai văzut de multe ori în compania lui "N.", cei doi fiind foarte buni prieteni."

Relaţia existentă între inculpatul B.A. şi învinuitul L.T.M. este reliefată şi de recipisa W.U. din 3 martie 2008 prin care cel din urmă expedia din Turcia suma de 600 euro.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- declaraţia numitului V.M.A. şi un număr de 3 procese-verbale de recunoaştere după planşă fotografică şi planşe fotografice a inculpaţilor B.A., P.N. şi învinuitul L.T.M.;

- declaraţia numitului P.C. şi un număr de 2 procese-verbale de recunoaştere după planşă fotografică şi planşe fotografice a inculpatului P.N. şi învinuitul L.T.M.;

- declaraţia numitului B.Ş. şi un număr de 4 procese-verbale de recunoaştere după planşă fotografică şi planşe fotografice a inculpaţilor B.A., P.N., învinuiţii L.T.M. şi a cărăuşului P.A.E. prezentat inculpatului P.N. pentru transport;

- recipisa W.U. din 3 martie 2008.

13. TRANSPORTUL DIN TOAMNA ANULUI 2007 ORGANIZAT DE INCULPAŢII B.A. P.N. şi ÎNVINUITUL U.A.:

FINANŢATOR: B.A.

ORGANIZATORI: B.A., P.N. şi U.A.

CĂRĂUŞ: P.A.E.

În toamna anului 2007, numitul P.C. l-a contactat pe martorul P.A.E. şi i-a solicitat numărul de telefon pentru a fi contactat de cineva care îi va propune o afacere.

Martorul P.A.E. a fost de acord şi i-a furnizat numărul său de telefon, iar după circa o săptămână a fost sunat de acelaşi P.C. care i-a spus să se deplaseze în staţia de maxi-taxi "Mobilă" din cartierul George Enescu din mun. Suceava unde se va întâlni cu cineva.

În respectiva locaţie, martorul P.A.E. s-a întâlnit cu un tânăr pe nume M. care l-a condus în faţa sediului Băncii Transilvania, de la intrarea în cartierul "Obcini", unde se mai aflau alţi trei tineri, respectiv inculpatul B.A., învinuitul U.A. zis "A." şi aşa numitul H.

După prezentări, inculpatul B.A. şi învinuitul U.A. i-au explicat numitului P.A.E. că urmează să transporte un colet fără a i se preciza ce anume conţine, pe relaţia Canacry (Guineea) - Amsterdam, Olanda pentru care va primi aproximativ 2.000 euro.

După ce s-a declarat de acord, martorul P.A.E. a aflat că va pleca peste câteva zile spre Olanda împreună cu aşa-numitul H. Martorul a fost întrebat dacă are paşaport, în caz contrar urmând a i se face unul.

După 3 - 4 zile, martorul a fost contactat telefonic de către învinuitul U.A. zis "A." care i-a precizat să se deplaseze în staţia "Mobilă" unde se va întâlni cu aşa-numitul H. în vederea plecării la transport.

Învinuitul U.A. zis "A." a făcut rezervare la un microbuz şi a plătit personal contravaloarea biletelor de transport pentru martorul P.A.E. şi aşa-numitul H., ultimul dintre aceştia primind de la învinuit şi suma de 50 euro pentru cheltuială.

Cei doi cărăuşi au efectuat călătoria în Olanda cu autocarul, iar când au ajuns în faţa hotelului "V." din Amsterdam, au fost aşteptaţi de către un cetăţean de culoare care i-a condus într-un apartament, situat la etajul al treilea al unui bloc, unde mai locuia o femeie de culoare.

Pe parcursul şederii în acel apartament, cei doi români au fost testaţi cu privire la capacitatea lor de îngurgitare, iar după ce au reuşit să facă acest lucru, un cetăţean de culoare, pe nume "J." a venit la ei, le-a spus că au bilete cumpărate la avion către Conacry şi le-a dat suma de 500 euro pentru cheltuieli.

În Conacry, martorul P.A.E. a fost cazat la Hotel "M.", unde după câteva zile i-au fost aduse mai multe casete, din care a reuşit să înghită în jur de 67, după care a mai vomitat câteva, în total transportând circa 50 de casete.

Martorul s-a deplasat apoi în Olanda, unde a primit de la un anume "J." în urma transportului de droguri de mare risc pe care l-a efectuat, suma de 1.000 euro şi 200 euro bani pentru a se reîntoarce în România.

În coroborarea celor precizate, a fost prezentată declaraţia martorului P.A.E.:

"În toamna anului 2007, în timp ce lucram la Barul L., din mun. Suceava m-am întâlnit cu un fost coleg de clasă pe nume P.C. care m-a întrebat dacă nu vreau să lucrez şi să fac mai mulţi bani.

Eu provin dintr-o familie săracă, iar propunerea acestuia a fost bine venită pentru mine.

În acest context, i-am răspuns că sunt interesat, context în care acesta mi-a numărul de telefon pe care eu i l-am dat.

După aproximativ o săptămână, am fost sunat din nou de către acest coleg care mi-a spus să merg în staţie la Mobilă unde urma să mă întâlnesc cu cineva.

Am ajuns în staţie, ocazie cu care la mine a venit un tânăr pe care nu îl cunosc, dar îl pot recunoaşte, care s-a recomandat M. şi care m-a dus la intrare în cartierul Obcini, lângă B.T., unde acesta s-a mai întâlnit cu trei tineri cărora m-a prezentat.

În acest moment, cei trei tineri s-au prezentat pe rând spunând fiecare că se numesc A., H. şi P.

A. era un tânăr de aproximativ 20 - 23 ani, slăbuţ, tuns scurt, cu chelie frontală, îmbrăcat în haine largi, tip rap, pe care îl pot recunoaşte dacă îmi va fi prezentat.

H., aşa s-a recomandat, era un tânăr cam de aceeaşi vârstă, înălţime 1,70 - 1,75 m, constituţie astenică, şaten, îl pot recunoaşte dacă îmi va fi prezentat.

P., era un tânăr de vârstă aproximativă 22 - 24 ani, înalt astenic, cu faţă ascuţită, brunet, dacă îmi va fi prezentat îl pot recunoaşte.

După prezentări, A. şi P. au început să îmi spună că trebuie să transport un colet din Conacry în Amsterdam, fără a-mi preciza ce conţine acel colet. Totodată, cei doi, în timpul insistenţelor acestora, mi-au spus că pentru acel colet transportat voi primi suma de 1.800 - 2.000 euro, bani care vor fi plătiţi în Amsterdam, la întoarcere dacă voi ajunge cu respectivul colet.

Tot atunci cei doi, după răspunsul meu pozitiv, mi-au spus că voi pleca peste câteva zile împreună cu H., totodată aceştia întrebându-mă dacă am paşaport, dacă nu, mi-ar fi făcut ei.

După 3 - 4 zile, am fost sunat de A., care mi-a spus că trebuie să ne întâlnim la Mobilă, deoarece urma să plec cu un microbuz al unei firme care pleca de acolo spre Amsterdam.

A. a făcut rezervare la acest microbuz pentru mine şi H., venind personal să plătească biletele.

Acesta ne-a spus, mie şi lui H. să mergem în Amsterdam la Hotel V., unde vom fi aşteptaţi de cineva, A. dându-i lui H. suma de 50 euro pentru cheltuială pe drum.

Eu şi H. am ajuns în Amsterdam şi am mers lângă Hotel V., unde după ce H. l-a anunţat pe A. de sosirea în Amsterdam, la noi a venit un cetăţean de culoare care ne-a întrebat dacă suntem A. şi T.

La răspuns nostru afirmativ, acesta a chemat telefonic doi negri cu un autoturism V.B., care ne-a luat şi ne-a dus într-un cartier unde am fost cazaţi la un apartament la etajul trei, unde locuia o negresă.

În Amsterdam, am stat aproximativ o săptămână, timp în care am făcut cunoştinţă cu doi negri pe nume J. şi J., care păreau organizatorii afacerii cu cărăuşi de droguri.

În Amsterdam, în respectivul apartament, amândoi am fost testaţi de către J. cu casete cu făină urmărind prin acest lucru să observe dacă putem înghiţi astfel de obiecte.

Tot acum, am aflat că amândoi urma să înghiţim casete de tipul respectiv cu cocaină şi să le transportăm din Conacry în Amsterdam.

În urma testului făcut de către J., eu am înghiţit un număr de 3 casete cu făină, însă nu pot preciza numărul casetelor înghiţite de către H. deoarece eram separaţi şi nu am observat acest lucru.

Cu această ocazie, J. mi-a spus că vom face mai multe transporturi de droguri pe ruta Conacry - Amsterdam, fără a preciza modul de plată al fiecărui transport.

Numitul J. venea în apartament o dată la 2 - 3 zile şi ne aducea câte 20 - 30 euro pentru cheltuială, mâncare.

Într-o zi, nu reţin exact data, în apartament a sosit J. care ne-a spus faptul că a cumpărat biletele pentru avion pe ruta amintită şi că trebuie să plecăm.

În acest context, J. ne-a dat la amândoi 500 euro pentru drum şi diverse cheltuieli, după care cu un B. am fost duşi la aeroport, iar de aici am luat avionul cu care am zburat până la Conacry, dar cu escală în Maroc.

De pe aeroport am fost luaţi de către un negru şi duşi la un hotel, despre care reţin faptul că se numea Hotel M., unde am fost cazaţi în aceeaşi cameră, camera fiind plătită din cei 500 euro primiţi de la J.

După 4 zile, în cameră au venit trei negri care aveau cu ei o valiză pe care au deschis-o pe pat.

Atunci am observat faptul că în interior se aflau multe casete identice cu cele date de către J.

Unul dintre negri mi-a dat o pastilă şi mi-a spus că este pentru a mări capacitatea stomacului, pastilă pe care eu am luat-o la insistenţele lor.

În continuare, cei trei negri au început să îmi dea câte o casetă pe care eu o înghiţeam.

La un moment dat, a început să îmi fie rău, însă aceştia au insistat să continui să înghit casete, astfel că în final am înghiţit un număr de 67 de casete, după care le-am spus că nu mă simt bine şi că nu mai pot continua.

În timpul înghiţirii casetelor, mi-a fost rău şi am vomat câteva dintre ele, 5 fiind introduse prin partea dorsală, în total eu transportând peste 50 de casete.

După ce negrii au observat că îmi este rău şi că nu mai pot înghiţi, au decis să mă trimită pe cursă.

Astfel, aceştia m-au dus la aeroport şi din câte am observat, cei trei se cunoşteau cu vameşii, astfel că am trecut fără să fiu controlat, am luat avionul şi am zburat spre Amsterdam.

H. a rămas în continuare în hotel, însă despre el nu mai am nici un fel de date despre ce s-a întâmplat atunci.

În Amsterdam, am luat un taxi până în Ştrand VLiet Arena, un stadion unde am fost aşteptat de către J., care după ce i-am spus că nu mai pot ţine în mine casetele m-a dus la apartament unde mi-a dat o oală în care am defecat şi vomitat toate casetele.

După acest moment, cei doi negri mi-au spus că vor să mă trimită în Columbia să mai fac un transport de droguri, practic aceştia refuzând să îmi dea drumul să plec acasă.

În acest context, am început să îi rog să mă lase să plec deoarece un membru al familiei mele avea probleme grave, iar transportul casetelor mi-a afectat sănătatea, eu având sângerări.

După mai multe insistenţe eu am primit suma de 1.000 euro şi 200 euro pentru drum, după care am fost lăsat să plec în România.

Precizez faptul că dacă aş fi înghiţit între 80 şi 90 casete aş fi primit suma de 1.800 - 2.000 euro, conform înţelegerii din România.

Casetele aveau formă fusiformă, de lungime aproximativă 3 cm, diametru aproximativ 1 cm, realizate din pungă de plastic care emana un miros puternic, ce îţi făcea greaţă.

Când am ajuns în ţară, am mai fost sunat de către J. şi J. să mai merg la un transport însă eu am refuzat acest lucru şi mi-am schimbat numărul de telefon.

În România, cei doi tineri A. şi P., după ce m-am întors şi am făcut respectivul drum pentru ei, mă evitau şi nu au mai vorbit cu mine niciodată.

La organele de cercetare penală, mi-au fost arătate mai multe fotografii cu tineri de aceiaşi vârstă şi fizionomii asemănătoare, context în care am recunoscut pe A. şi pe P. în persoana următorilor:

1. A., este numitul U.A.;

2. P., este numitul B.A.

Nu am nici un dubiu că cei doi tineri sunt persoanele care m-au trimis să transport droguri prin înghiţire."

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- declaraţia martorului P.A.E.;

- declaraţia numitului V.M.A. şi un număr de 3 procese-verbale de recunoaştere, după planşă fotografică şi planşe fotografice ale inculpaţilor B.A., P.N. şi învinuitul L.T.M.;

- declaraţia numitului P.C. şi un număr de 2 procese-verbale de recunoaştere după planşă fotografică şi planşe fotografice ale inculpatului P.N. şi învinuitul L.T.M.;

- declaraţia numitului B.Ş. şi un număr de 4 procese-verbale de recunoaştere după planşă fotografică şi planşe fotografice ale inculpaţilor B.A., P.N., învinuiţii L.T.M. şi a cărăuşului P.A.E. prezentat inculpatului P.N. pentru transport.

14. TRANSPORTUL DIN OCTOMBRIE 2008 ORGANIZAT ŞI FINANŢAT DE INCULPATUL B.A.:

FINANŢATOR: B.A.

ORGANIZATOR: B.A.

CĂRĂUŞI: P.O.D., M.S. şi Ş.A.

În luna octombrie 2008, inculpatul B.A. a organizat şi finanţat efectuarea unui transport de droguri de către 3 tineri din mun. Dorohoi, jud. Botoşani respectiv pe numiţii P.D., M.S. şi Ş.A.

Astfel, numitul Ş.A. zis "P." a fost abordat de către numitul L.C. zis "Pa." care i-a explicat că are cunoştinţă despre un bărbat din mun. Suceava care se ocupă cu efectuarea unor transporturi de droguri, pentru care ar urma să primească suma de 2.000 de euro.

După ce a fost de acord, numitul Ş.A. zis "P." a discutat cu numiţii M.S. şi P.O.D. convenind să plece toţi trei la un transport de droguri.

Numitul Ş.A. zis "P." l-a contactat telefonic pe numitul L.C. zis "Pa." care i-a dat numărul de telefon al unui anume C. din mun. Suceava, şi pe care Ş.A. zis "P." l-a contactat precizând că sună din partea numitului L.C. zis "Pa".

Acest C. l-a contactat pe fratele său care ulterior l-a contactat pe numitul Ş.A. zis "P.".

S-a precizat faptul că numitul Ş.A. zis "P." l-a recunoscut după planşă fotografică pe inculpatul B.A. ca fiind persoana care a organizat racolarea sa şi a numiţilor P.D. şi M.S.

După circa 4 zile, P.D., M.S. şi Ş.A. s-au deplasat în mun. Suceava unde s-au întâlnit cu inculpatul B.A., acesta din urmă cumpărându-le bilete de călătorie pentru autocarul firmei R. şi le-a dat 30 de euro bani de cheltuială.

Cei trei tineri s-au deplasat în Amsterdam, unde în faţa Hotelului V. s-au întâlnit cu un cetăţean de culoare "B." care i-a cazat la Hotelul M.

A doua zi, numitul P.O.D., a fost trimis de "B." în Columbia pentru a efectua un transport de droguri, pe relaţia Columbia - Olanda. Numitul P.O.D. nu a mai efectuat transportul de droguri şi s-a întors în ţară.

În ziua următoare şi numitul M.S. a fost trimis de "B." în Spania - Palma de Mallorca să efectueze un transport de droguri, însă nu se cunosc amănuntele acestui transport.

Numitul Ş.A. zis "P." a plecat la câteva zile către Palma de Mallorca unde a primit suma de 3.000 euro pentru a se deplasa în continuare către Brazilia - Rio de Janeiro cu escală în Madrid şi Portugalia.

Ajuns însă în Portugalia, numitul Ş.A. zis "P." s-a răzgândit şi a plecat acasă cu suma de 3.000 euro, fapt pentru care sus-numitul a fost contactat de B.C.Ş., L.C. şi cetăţeanul de culoare "B." care l-au ameninţat.

Cu privire la numitul M.S., acesta a fost arestat în Columbia în luna noiembrie 2008, având disimulat în bagajul personal cantitatea de aproximativ 4 kg heroină.

Cele precizate sunt confirmate de declaraţia mamei numitului M.S., numita M.M. care a arătat faptul că fiul ei a contactat-o telefonic la data de 17 noiembrie 2008, spunându-i că a fost arestat pentru trafic internaţional de droguri de mare risc.

De asemenea, mama acestuia a precizat faptul că a luat la cunoştinţă că fiul ei a plecat împreună cu numiţii P.O.D. şi Ş.A., fără a avea asupra sa vreo sumă de bani.

Astfel, în coroborarea celor precizate, D.I.I.C.O.T. a prezentat un extras din declaraţia numitului Ş.A., care precizează modul de racolare a sa şi a altor tineri din mun. Dorohoi, jud. Botoşani de către B.A. împreună cu fratele său, B.C.Ş. (extras: "l-am contactat pe Pa. (L.C.) care mi-a dat numărul de telefon al unui individ din mun. Suceava pe care l-a recomandat C. Am contactat pe acest C. la telefon, afirmând că sun din parte lui Pa. Acest C. l-a sunat pe fratele său, care ulterior m-a contactat telefonic pentru a stabili modalitatea de a ne întâlni. După 4 zile, împreună cu P.O.D. şi M.S. ne-am deplasat în mun. Suceava pentru a ne întâlni cu fratele lui C. Ulterior, l-am identificat pe fratele lui C., în persoana numitului B.A. acesta ne-a aşteptat în mun. Suceava şi fără să discute multe aspecte cu noi, ne-a îmbarcat într-un microbus al firmei "R.". La îmbarcare, ne-a comunicat că la sosirea în Amsterdam - Olanda ne vom deplasa în faţa Hotelului V. şi vom apela un număr de telefon unde va răspunde o persoană cu numele B.").

În urma studierii tranzacţiilor efectuate de inculpaţi prin serviciul W.U., a rezultat faptul că banii înmânaţi de B.A. celor 3 persoane racolate au fost trimişi de fratele său, B.C.Ş. care în acel moment se afla în Turcia. Faptul că banii au fost trimişi pe data de 1 octombrie 2008 se coroborează cu declaraţiile martorilor, care au precizat ca au plecat la transport în luna octombrie 2008.

Aspecte procesuale:

Făptuitorul Ş.A. s-a autodenunţat, prezentându-se în faţa organelor de urmărire penală la data de 16 aprilie 2009, înainte de începerea urmăririi penale în această cauză, dând declaraţii complete cu privire la implicarea sa în comiterea faptelor penale dar şi cu privire la activităţile infracţionale ale mai multor membrii ai grupului infracţional organizat, motiv pentru care i se va acorda beneficiul legal prev. de art. 15 din Legea nr. 143/2000, urmând a se dispune faţă de acesta neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000 în temeiul art. 10 lit. i¹) C. proc. pen. întrucât există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- declaraţia numitului Ş.A. şi un proces-verbal de recunoaştere după planşă fotografică şi planşa fotografică a inculpatului B.A.;

- proces-verbal de predare-primire cu numitul Ş.A. a biletelor de transport şi foilor de drum;

- declaraţia numitei M.M., mama numitului M.S. arestat în Columbia cu 4 kg cocaină;

- declaraţia numitului P.O.D.;

- recipisă W.U. din 1 octombrie 2008 prin care inculpatul B.C.Ş. trimitea din Turcia suma de 200 dolari S.U.A. inculpatului B.A. pentru a finanţa acest transport.

15. TRANSPORTURILE DIN PERIOADA SEPTEMBRIE 2008 - mijlocul anului 2009 ORGANIZATE ŞI FINANŢATE DE INCULPAŢII B.C.Ş. S.R.G.

FINANŢATOR : B.C.Ş. şi H.R.G.

ORGANIZATORI: B.C.Ş. şi H.R.G.

CĂRĂUŞ: Martorul sub altă identitate G.V.

Inculpatul H.R.G. l-a abordat pe martorul sub acoperire G.V. în cursul lunii septembrie 2008 şi i-a propus acestuia să facă un transport de droguri pe relaţia Turcia - Europa de Vest, urmând ca în schimbul prestaţiei respective, curierul să primească suma de 1.500 euro.

Deoarece curierul avea paşaportul expirat, inculpatul H.R.G. i-a dat bani martorului G.V. pentru a-şi face altul în regim de urgenţă.

Martorul a efectuat în perioada 2008 - 2009, 4 transporturi de droguri iar beneficiile obţinute din acestea au fost împărţite între inculpaţii B.C.Ş. şi H.R.G.

1. Astfel, la câteva zile, martorului G.V. a plecat în Turcia cu autocarul firmei "M." împreună cu inculpatul B.C.Ş. iar de acolo a efectuat un transport de droguri către Londra, unde a primit 2.500 euro din care 1.000 i-a înmânat inculpatului H.R.G. după întoarcerea în ţară. Martorul a precizat că inculpatul B.C.Ş. îi cunoştea pe capii reţelei de traficanţi de droguri din Turcia respectiv pe numiţii "C." şi "J."

2. După ce a efectuat primul transport, martorul G.V. a fost contactat telefonic de inculpatul B.C.Ş. care i-a propus să efectueze un nou transport de droguri, sens în care i-a înmânat suma de 100 euro. Martorul s-a deplasat din nou în Turcia unde era aşteptat de către inculpatul B.C.Ş. şi a efectuat un transport de droguri pe relaţia Turcia - Norvegia pentru care a primit 2.500 euro din care 500 i-a înmânat din nou în ţară inculpatului H.R.G.

3. La o săptămână, inculpatul B.C.Ş. l-a contactat din nou pe martor iar acesta din urmă a mai efectuat un transport de droguri pe relaţia Grecia - Norvegia, pentru care a primit suna de 3000 euro.

4. La mijlocul anului 2009, martorul a fost contactat de inculpatul H.R.G. care i-a cerut să mai facă un transport, dar în beneficiul unei alte reţele, liderul acesteia fiind o persoană cunoscută ca "S." pe relaţia Turcia - Anglia, primind 4.000 euro din care 1.000 de lire i-a înmânat inculpatului H.R.G.

Astfel, a fost prezentată în acest sens un extras din declaraţia martorului:

"Cu aproximaţie, în cursul lunii septembrie 2008, pe raza municipiului Suceava m-am întâlnit întâmplător cu numitul H.R.G., zis M., care mi-a propus, datorită prezenţei mai multor persoane, să ne întâlnim între patru ochi, spre seară, pentru a discuta o anumită problemă.

Menţionez faptul că H.R.G., anterior acestei întâlniri a intrat în vorbă cu mine pe M., nu reţin id-ul, ocazie cu care mi-a spus foarte vag că are pentru mine o propunere de afacere dar că o vom discuta când suntem singuri.

La întâlnirea dintre noi doi, acesta mi-a spus că are o ofertă prin care eu trebuia să merg în Turcia, iar de aici să transport droguri sub forma unor pachete către Europa de Vest, eu urmând a primi în urma unui transport suma de 1.500 euro.

La întrebarea sa, eu i-am explicat faptul că am paşaportul expirat, sens în care acesta mi-a dat bani să îmi fac unul nou la urgenţă.

Imediat după ce mi-am făcut paşaport, am plecat cu autocarul firmei "M." de la autogara Suceava cu destinaţia Istanbul - Turcia, însoţit de către numitul B.C.Ş.

Amândoi am ajuns în Turcia - Istanbul, am luat un taxi şi am ajuns la un apartament situat la parter unde se aflau mai mulţi cetăţeni de culoare, din care a rămas doar unul, pe nume "J.", cunoscut cu B.C.Ş.

După aproximativ 5 zile, într-o dimineaţă, m-am trezit şi am constatat faptul că în apartament era o valiză de culoare neagră, adusă de către cineva pe care nu l-am văzut, valiză în care, în prezenţa lui C., "J." a pus hainele mele şi alte obiecte de îmbrăcăminte.

Precizez faptul că rolul lui "J." era de a primi în apartament cărăuşi de droguri, de a face bagajele pentru plecare, în timp ce şeful era o altă persoană, tot de culoare, căreia C. îi spunea "C." sau "M.".

Cu o seară înainte, în apartament a venit "Chaman'' care mi-a dat o hârtie cu ora şi ruta, prin care eram înştiinţat că urma să plec a doua zi cu autocarul pe ruta Istanbul - Atena, iar apoi cu avionul pe ruta Atena - Londra, menţionând că rezervările pe numele meu erau făcute.

După ce am urmat acest traseu, am ajuns în Londra, unde imediat pe aeroport am fost sunat de un bărbat cu care m-am întâlnit şi care m-a cazat la un hotel, geanta a rămas la mine, întâlnindu-ne a doua zi.

La întâlnire am stat cu el aproximativ jumătate de oră, după care am primit suma de 2.500 euro, din care în România am dat 1.000 de euro lui H.R.G. pentru că m-a trimis la transport.

După aproximativ o lună, B.C.Ş. a luat legătura telefonic cu mine şi m-a întrebat dacă sunt dispus să mai efectuez un transport.

Ulterior, B.C.Ş. m-a contactat, ocazie cu care mi-a spus că va mai fi un transport de droguri peste două săptămâni, sens în care mi-a dat 100 dolari, urmând ca atunci când mă va suna să plec în Turcia.

În consecinţă, în urma telefonului său am plecat în Turcia, unde am fost aşteptat de către C. şi am mers în acelaşi apartament.

În această locaţie se afla "J." şi C. împreună cu care am stat un timp, perioadă în care nu au mai venit cărăuşi români.

În continuare, într-o dimineaţă, după ce m-am trezit am plecat cu "J." într-un alt apartament în care se afla tot un negru de unde am luat un alt geamantan de culoare neagră, cu model, în care hainele erau aranjate.

"J." mi-a dat bileţelul cu rezervarea, respectiv ora, ruta Istanbul - Atena - Moldova - Norvegia (Stavanger).

De aici, am plecat cu trenul spre Oslo, unde m-am cazat la un hotel şi am fost sunat de un negru căruia i-am dat geanta în seara respectivă.

Menţionez faptul că la plecarea din Turcia am primit de la "C." aproximativ 1.000 dolari pentru cazare, taxe etc.

După aproximativ o săptămână am primit suma de 2.500 euro, din care în România i-am dat lui H.R.G. suma de 500 de euro, partea sa.

După aproximativ o săptămână, de la întoarcerea mea în ţară, am fost sunat de către C. care mi-a spus că are un transport de droguri din Grecia către Norvegia.

Tot telefonic am fost informat că am rezervare la avion din România către Atena - Grecia, unde pe aeroport m-am întâlnit cu un cetăţean spaniol care mi-a dat o valiză pe care am dus-o în Norvegia pe aceeaşi rută, menţionată anterior.

În Atena am primit prin W.U. suma de 1.000 dolari pe care i-am folosit pentru cazare şi alte cheltuieli.

În Oslo, m-am cazat la un hotel iar după aproximativ 4 zile, am fost sunat şi m-am întâlnit cu aceeaşi persoană, un negru căreia i-am dat geamantanul, pe loc primind suma de 3.000 euro, din care am dat aproximativ 600 euro pe avion.

La mijlocul anului 2009, am fost contactat de către H.R.G., care mi-a propus să fac o călătorie în Turcia în vederea efectuării unui transport de droguri cu destinaţia Londra.

Revin şi arăt că H.R.G. m-a trimis la alt nigerian pe nume "S.", care avea un apartament în care am stat două zile, după care am primit un geamantan cu haine şi mi s-a spus ruta pe care să merg, specificând faptul că am rezervare.

În Londra m-am întâlnit cu un negru căruia i-am dat pe loc valiza, de la care am primit suma de 4.000 euro, iar lui H.R.G. i-am dat suma de 1.000 lire."

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- recipise W.U., din data de 22 mai 2009, destinatar H.R.G.;

- recipise W.U., din data de 27 noiembrie 2008, destinatar H.R.G.;

- declaraţia martorului sub altă identitate G.V.

16. TRANSPORTURILE DIN PERIOADA APRILIE - MAI 2009 ORGANIZAT ŞI FINANŢAT DE INCULPAŢII H.R.G. ŞI C.F.C.:

FINANŢATOR: H.R.G. şi C.F.C.

ORGANIZATORI: H.R.G. şi C.F.C.

CĂRĂUŞI: M.A.C. şi S.E.T.

În cursul lunilor aprilie - mai 2009, inculpatul H.R.G. zis "M." a organizat efectuarea unor transporturi de droguri de către numiţii M.C.A. din mun. Suceava şi S.E.T. din com. Stroieşti, jud. Suceava pe care i-a pus la dispoziţia unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri din Turcia, cu scopul de a transporta o cantitate de droguri din Brazilia şi Uruguay spre Europa de Vest.

Astfel, inculpatul H.R.G. s-a întâlnit în luna martie a anului 2009 cu numiţii M.C.A. şi S.E.T. în staţia de maxi-taxi, le-a prezentat două bucăţi de morcovi de dimensiunea unei brichete şi i-a întrebat pe aceştia dacă pot să le înghită, acesta fiind un test în vederea efectuării unor transporturi de droguri prin "metoda înghiţirii". Numitul S.E.T. nu a reuşit să înghită însă numitul M.A.C. a trecut testul, iar inculpatul H.R.G. a stabilit că îi va căuta ulterior totuşi pe amândoi, precizându-le că pentru efectuarea unui transport de droguri vor primi câte 3.000 euro de fiecare.

În cursul lunii aprilie 2009, numiţii M.C.A. şi S.E.T. au fost contactaţi telefonic de către inculpatul H.R.G., s-au întâlnit cu acesta, iar inculpatul le-a dat bani în vederea obţinerii paşapoartelor turistice în regim de urgenţă.

La recomandarea inculpatului H.R.G., numitul S.E.T. s-a întâlnit cu numita C.C. care i-a dat suma de 150 euro reprezentând bani de transport.

Numitul M.A.C. a plecat din ţară cu o zi înaintea martorului S.E.T.. Acesta s-a deplasat către Sao Paulo, Brazilia unde după o perioadă, a primit de la dealerii locali 60 de casete conţinând droguri de mare risc din care a reuşit să înghită doar 34 dat fiind faptul că erau foarte mari.

Pe parcursul traseului urmat de numitul M.A.C., acesta a fost dirijat în mod direct de către inculpatul H.R.G.

După aceasta, la data de 7 mai 2009, numitul M.A.C. s-a deplasat din Sao Paulo către Lisabona, Portugalia de unde a luat un avion către Dublin, Irlanda. În baza cooperării internaţionale, numitul M.A.C. a fost arestat în Dublin în momentul în care s-a întâlnit cu persoanele de contact cărora urma să le predea drogurile, respectiv doi cetăţeni de culoare. Numitul M.A.C. avea ingurgitată cantitatea de cca. 500 g cocaină.

Numitul S.E.T. a primit de la inculpatul H.R.G. suma de 100 RON şi o rezervare la autocarul firmei "T.N." către Bucureşti. Ajuns în Bucureşti, numitul S.M.T. s-a deplasat la aeroportul Otopeni de unde a luat un avion către Paris, Franţa. Ajuns în Paris, sus-numitul a primit prin serviciul W.U. de la inculpatul C.F.C., care se afla în acel moment pe teritoriul Turciei, suma de 3.000 euro, bani pe care i-a folosit pentru a se deplasa în Guyana Franceză şi pentru a se caza acolo.

Din momentul în care a ajuns în Guyana Franceză, numitul S.M.T. a fost contactat de inculpatul C.F.C. care i-a precizat unde să se cazeze şi cu cine trebuie să se întâlnească.

După o circa săptămână, numitul S.M.T. a fost contactat de inculpatul C.F.C. care i-a spus că nu va mai primi drogurile şi că îi va trimite bani pentru a se deplasa în Grecia unde se va întâlni cu el.

La o zi, numitul S.M.T. a primit de la inculpatul C.F.C. o sumă de bani pe care a folosit-o pentru a se deplasa în Atena, unde s-a întâlnit cu acesta. Din Grecia, cei doi au plecat cu avionul către Istanbul, unde după cca. 2 săptămâni, numitul S.M.T. a primit un troler. În momentul în care a primit acel troler sus-numitul l-a întrebat pe inculpatul C.F.C. ce cantitate de droguri conţine acesta, iar inculpatul i-a răspuns că în jur de 500 g.

Numitul S.M.T. a transportat bagajul până în Atena, unde după ce s-a cazat, l-a contactat din nou pe inculpatul C.F.C. iar după cca. 30 de minute a venit la el un cetăţean de culoare căruia i-a predat trolerul primind în schimb suma de 3.000 euro.

De aici, numitul S.M.T. a plecat în România şi a rupt orice legătură cu cei doi inculpaţi, păstrând suma obţinută din transportul de droguri pe care l-a efectuat.

În perioada petrecută în Turcia, numitul S.M.T. a verificat pentru siguranţa sa paşaportul aşa numitului "F." aflând că se numeşte C.F.C. De asemenea, curierul l-a observat deseori pe parcursul şederii sale pe inculpatul C.F.C. în Turcia, discutând la telefon atât în română, cât şi în engleză şi precizează că acesta dirija traficul de droguri din Istanbul.

În urma audierii martorului S.M.T., a rezultat faptul că inculpaţii C.F.C. şi H.R.G. au participat în mod activ şi insistent la organizarea şi finanţarea unor transporturi de droguri atât în ceea ce-l priveşte pe martor, cât şi pe numitul M.A.C.

Astfel, numitul S.M.T. a indicat detaliat modul în care a fost racolat acesta împreună cu numitul M.A.C., traseul parcurs şi modalitatea de transport a drogurilor de mare risc precum şi sumele de bani primite pentru transport (extras din declaraţie: "... pe la începutul anului 2009, luna martie, în zona Mobilă din cartierul George Enescu, m-am întâlnit cu M.A.C. şi încă un tânăr care s-a recomandat M. şi R., despre care ulterior am aflat că se numeşte H.R.G. Acesta m-a întrebat dacă pot să înghit o bucată de morcov, cât o brichetă, pe care o avea la el şi mi-a dat să încerc. Nu am reuşit să înghit, însă el mi-a spus că mă va mai căuta ...").

Prietena numitului M.A.C., martora B.A.G. confirmă cele declarate de martorul S.M.T. astfel: "... în cursul lunii aprilie 2009, în timp ce mă aflam cu prietenul meu M.A.C., m-am întâlnit cu un tânăr de vârsta aproximativ 21 ani, 1,75 m, grăsuţ, şaten, despre care am aflat că se numeşte H.R.G. şi are porecla "M.", şi că este persoana care îl va trimite pe prietenul meu să facă transport de droguri. Cunosc faptul că, pe lângă prietenul meu "M." a mai racolat şi un alt tânăr pe nume S.E.T. zis "M." şi că celor doi le-a făcut paşapoarte pentru apleca în străinătate ...".

În urma studierii tranzacţiilor efectuate de inculpaţi prin serviciul W.U., la data de 24 aprilie 2009 şi pe data de 28 mai 2009, inculpatul H.R.G. a primit din Turcia de la un membru al reţelei de traficanţi de droguri suma de 150 dolari S.U.A. şi respectiv 172 euro, bani pe care i-a folosit pentru organizarea şi finanţarea transportului celor doi tineri racolaţi, respectiv pentru le plăti taxa în regim de urgenţă pentru paşapoarte, pentru a le cumpăra bilete şi a le da bani de cheltuială.

S-a reţinut de către D.I.I.C.O.T., faptul că inculpatul a dat dovadă de precauţie în ascunderea activităţii sale infracţionale şi a beneficiilor materiale obţinute, în sensul că banii care îi erau destinaţi îi primea pe numele martorului V.C., care îi ridica de la agenţiile W.U. şi apoi îi înmâna acestuia. De asemenea, din declaraţiile martorilor audiaţi în prezenta cauză, care anterior efectuaseră diferite transporturi de droguri, a rezultat că membrii acestor grupări infracţionale, inclusiv inculpatul H.R.G. primeau banii care li se cuveneau după ce curierul efectua transportul de droguri de mare risc cu succes şi revenea în ţară înmânându-i personal organizatorului transportului, astfel că sumele trimise prin serviciul W.U. acopereau doar banii necesari finanţării deplasărilor efectuat de aceşti curieri.

Situaţia de fapt descrisă mai sus de coroborează cu convorbirile telefonice dintre acest inculpat şi cei doi transportatori, precum şi dintre inculpatul H.R.G. şi inculpatul C.F.C.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- proces-verbal de consemnare a înştiinţării autorităţilor judiciare irlandeze din data de 17 iunie 2009, prin care se comunica faptul că pe teritoriul Irlandei se află cetăţeanul român M.A.C. având ingurgitată o cantitate de cocaină. Autorităţile irlandeze au răspuns că acesta a fost arestat cu o cantitate de aproximativ 500 g cocaină;

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizat, în care inculpaţii H.R.G. şi C.F.C. şi curierii M.C.A., S.E.T.;

- recipisa W.U., din data de 22 aprilie 2009, suma 150 euro;

- recipisa W.U., din data de 28 mai 2009, suma 172 euro;

- declaraţia martorului S.E.T.;

- declaraţie martorei C.C. şi recunoaştere după planşă fotografică;

- declaraţia martorei B.A., prietena numitului M.C.A.

17. TRANSPORTUL DIN MAI - IUNIE 2009 ORGANIZAT DE INCULPAŢII H.R.G. şi I.A.:

FINANŢATOR: I.A.

ORGANIZATORI: H.R.G. şi I.A.

CĂRĂUŞ: R.D.C.

În luna mai 2009, inculpatul H.R.G. a organizat efectuarea unui transport de droguri de către numitul R.D.C. din mun. Suceava, pe care l-a pus la dispoziţia unui alt racolator de curieri de droguri, respectiv inculpata I.A., aceasta din urmă dirijându-l spre reţeaua de traficanţi de droguri din Turcia.

În urma discuţiilor telefonice dintre inculpaţii I.A., H.R.G. şi cărăuşul R.D.C., s-a stabilit ca în data de 23 mai 2009 să fie programată plecarea transportatorului. Astfel, în data de 23 mai 2009 la orele 05.45, cărăuşul s-a întâlnit cu inculpata I.A. la domiciliul acesteia, ocazie cu care a primit bani de transport şi indicaţii cu privire la autocarul firmei "M.".

Datorită unei neînţelegeri între cei doi, cărăuşul a ratat plecarea din această dată, stabilind să plece a două zi cu autocarul firmei respective.

Numitul R.D.C. a plecat din autogara Suceava, cu autocarul firmei "M." cu destinaţia Turcia iar de acolo în Brazilia, Sao Paolo la data de 24 mai 2009. Plecarea curierului din mun. Suceava cu autocarul firmei "M.", cu destinaţia Istanbul, Turcia a fost înregistrată în baza autorizaţiei audio-video emisă de D.I.I.C.O.T. Suceava. În Sao Paolo - Brazilia, numitul R.D.C. a stat cca. 2 săptămâni, perioadă în care era contactat periodic de către inculpatul H.R.G., fapt probat prin discuţiile telefonice interceptate autorizat şi depuse la dosarul cauzei.

Din Sao Paolo, numitul R.D.C. s-a deplasat din nou către Turcia, după ce în prealabil a înghiţit mai multe casete, conţinând droguri de mare risc, respectiv cocaină.

În baza cooperării cu autorităţile judiciare turceşti, la data de 22 iunie 2009, numitul R.D.C. a fost arestat în Turcia, având asupra sa cantitatea de 850 g cocaină, provenită din Brazilia.

În acest sens, au fost prezentate de către D.I.I.C.O.T. mai multe discuţii telefonice interceptate autorizate.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- filmare autorizată din data de 23 mai 2009, în baza căreia a fost întocmită planşă fotografică conţinând imagini explicite cu plecarea cărăuşului din mun. Suceava;

- proces-verbal de consemnare a înştiinţării autorităţilor judiciare turceşti din data de 22 iunie 2009 prin care se comunica faptul că pe teritoriul Turciei se află cetăţeanul român R.D.C.;

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizate de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizat, în care inculpaţii H.R.G., I.A. şi curierul de droguri R.D.C.

18. TRANSPORTUL DIN MAI 2009 ORGANIZAT DE INCULPAŢII B.C.Ş. şi G.D.T.:

FINANŢATOR : B.C.Ş.

ORGANIZATORI: B.C.Ş., G.D.T.

CĂRĂUŞI: G.D.T., L.R.C.

În data de 24 mai 2009, inculpatul G.D.T. îi transmite numitului L.R.C. faptul că marţi vor pleca şi că "îi va face el buletin în ziua următoare".

La data de 25 mai 2009, inculpatul G.D.T. l-a contactat telefonic pe numitul L.R.C. şi stabilesc să se întâlnească a doua zi pentru a discuta detaliile unui eventual transport.

În ziua de 25 mai 2009, inculpatul G.D.T. îl informează pe inculpatul B.C.Ş. faptul că a rezolvat treaba (a făcut paşaportul pentru numitul L.R.C.) şi că la ora 15.30, trebuie să-l ridice şi că a dat bani de la el.

La data de 27 mai 2009, la punctul de lucru al firmei "M.", sosesc inculpatul G.D.T. şi numitul L.R.C., care se întâlnesc cu inculpatul C.F.C. zis "M.", ce venise aici cu câteva minute mai devreme.

La dat de 27 mai 2009, după plecarea celor doi cărăuşi din autogara Suceava, inculpatul B.C.Ş. îi comunică lui J. faptul că a trimis doi băieţi care trebuie să sosească, urmând ca în zilele următoare să trimită o altă persoană.

Toţi trei îşi cumpără bilete de autocar la firma de transport menţionată anterior, după care se îmbarcă în autocar cu destinaţia Istanbul, Turcia.

În prezent numitul L.R.C. este arestat în Venezuela pentru trafic de droguri de mare risc.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- filmare autorizată din 27 mai 2009, în baza căreia a fost întocmită planşă fotografică conţinând imagini explicite cu întâlnirea dintre inculpatul G.D.T. şi numitul L.R.C., precum şi cu plecarea celor doi din autogara Suceava;

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizat, dintre inculpatul G.D.T. şi numitul L.R.C.

19. TRANSPORTUL DIN IUNIE 2009 ORGANIZAT DE INCULPAŢII B.C.Ş. şi G.D.T.:

FINANŢATOR : B.C.Ş.

ORGANIZATORI: B.C.Ş., G.D.T.

CĂRĂUŞI: N.B.I. şi P.C.M.

În data de 25 iunie 2009, în urma discuţiilor telefonice, lângă parcul din cartierul Burdujeni, de la sensul giratoriu, s-a întâlnit inculpatul G.D.T. cu numitul N.B.I., cu care a purtat o perioadă de timp discuţii în zonă.

Tot în această perioadă, inculpatul G.D.T. l-a contactat telefonic pe numitul P.C.M. căruia i-a propus să transporte un bagaj pentru o sumă cuprinsă între 800 - 1.200 euro.

La răspunsul afirmativ al acestuia, în ziua următoare cei doi s-au întâlnit şi au mers la Serviciul Paşapoarte unde inculpatul G.D.T. a plătit suma de 200 RON în vederea întocmirii paşaportului în regim de urgenţă.

În data de 26 iunie 2009, în zona autogării Suceava şi-au făcut apariţia inculpatul G.D.T. şi numiţii N.B.I. şi P.C.M., cei din urmă fiind conduşi la punctul de lucru al firmei "M.", unde inculpatul a dat bani pentru două bilete numitului N.B.I. şi suma de 30 euro pentru vize şi 70 RON pentru cheltuieli.

În continuare, cei doi au plecat spre Istanbul, perioadă de timp în care au fost contactaţi periodic de către inculpatul G.D.T.

În baza indicaţiilor telefonice, numiţii P.C.M. şi N.B.I. au fost duşi de către un şofer de taxi în Beşiktaş unde au fost luaţi de către o femeie de culoare poreclită C. şi duşi la un apartament.

Aici, în aproximativ jumătate de oră, numitul N.B.I. a primit două bagaje şi a plecat spre Italia. După un timp, numitul P.C.M. a primit un bagaj de mână de la un cetăţean de culoare, două rezervări de avion, 250 euro şi lire turceşti pentru taxi.

Martorul a plecat pe ruta Atena - Insulele Canare de unde i-a trimis inculpatului G.D.T. un mesaj cu numele hotelului şi a fost informat că va veni cineva să îi ia bagajul. Peste două zile, a venit o femeie de culoare care i-a luat bagajul şi i-a dat 4.000 euro, după care martorul s-a întors în mun. Suceava unde şi-a oprit suma de 800 euro iar restul i-a remis inculpatului G.D.T.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- filmare autorizată din 25 iunie 2009, în baza căreia a fost întocmită planşă fotografică conţinând imagini explicite cu întâlnirea dintre inculpatul G.D.T. şi cei doi curieri şi plecarea acestora;

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice, interceptate autorizat, în care inculpatul G.D.T. şi N.B.I. şi P.C.M.;

- declaraţia martorului P.C.M.

20. TRANSPORTUL DIN APRILIE 2009 ORGANIZAT şi FINANŢAT DE INCULPATUL M.A.M.

FINANŢATOR : M.A.M.

ORGANIZATORI: M.A.M.

CĂRĂUŞI: G.C.

În cursul lunii aprilie 2009, inculpatul M.A.M. l-a racolat pe numitul G.C. din mun. Suceava, pe care la data de 7 aprilie 2009 l-a trimis la un transport de droguri în beneficiul unei reţele de traficanţi din Marea Britanie.

Numitul G.C. a plecat în Marea Britanie iar de acolo în America de Sud unde, după ce a ingurgitat cca. 1 kg de cocaină sub formă de casete a plecat din nou spre Marea Britanie cu escală în Spania, Madrid. Pe aeroportul din Madrid, numitul G.C. a fost depistat şi arestat pentru trafic internaţional de droguri.

Cele declarate sunt coroborate cu declaraţia numitul G.S., tatăl curierului de droguri care precizează faptul că fiul său şi inculpatul M.A.M. zis "Ş." erau prieteni iar în luna aprilie, G.C. i-a precizat că va pleca în Anglia pentru a lucra în construcţii cu acesta.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- proces-verbal de contravenţie întocmit de organele de poliţie la data de 19 februarie 2009 având persoană sancţionată pe inculpatul M.A.M.;

- declaraţia numitului G.S., tatăl curierului de droguri care precizează faptul că fiul său şi inculpatul M.A.M. zis "Ş." erau prieteni iar în luna aprilie G.C. i-a spus că va pleca în Anglia pentru a lucra în construcţii cu acesta;

- proces-verbal de recunoaştere după planşă fotografică a inculpatului M.A.M.

21. TRANSPORTUL DIN MAI 2009 ORGANIZAT şi FINANŢAT DE INCULPATUL M.A.M.

FINANŢATOR : M.A.M.

ORGANIZATORI: M.A.M.

CĂRĂUŞI: T.C.A.

Prin intermediul numitei U.T., inculpatul M.A.M. a luat legătura cu numita T.C.A. pe care a cunoscut-o în data de 30 aprilie 2009, la o terasă din Târgu Mureş unde se afla împreună cu inculpatul B.A.D.

În continuare, inculpatul M.A.M. a luat legătura cu un cetăţean nigerian din Anglia, cunoscut ca M., căruia i-a spus să facă o rezervare şi să trimită o sumă de bani pentru transportul şi cheltuielile acesteia.

Inculpatul M.A.M. i-a explicat numitei T.C.A. că urmează să facă un transport pe relaţia America de Sud - Marea Britanie însă nu i-a precizat acesteia ce va transporta.

Numita T.C.A. a fost de acord, moment în care inculpatul i-a înmânat suma de 200 RON şi o rezervare la un bilet de avion pe ruta Bucureşti - Londra, spunându-i acesteia că după transport va primi suma de 4.000 lire, echivalentul a 5.000 euro.

Numita T.C.A. a plecat pe data de 1 mai 2009 din Bucureşti, a ajuns în Londra unde a stat circa o săptămână iar de acolo a plecat spre Sao Paolo, Brazilia, unde a stat circa 2 - 3 săptămâni.

Martora T.C.A nu a mai efectuat transportul de droguri din cauza unor neînţelegeri între membrii reţelei internaţionale de traficanţi de droguri.

La data de 6 mai 2009, inculpatul M.A.M. a primit de la J.M., din Anglia prin serviciul W.U., suma de 1.000 euro.

Această situaţie de fapt se probează prin următoarele mijloace de probă:

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizate de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizate, între inculpatul M.A.M. şi curierul T.C.A.;

- declaraţia martorei, fost curier, T.C.A.;

- declaraţia martorei, fost curier, C.A.A.;

- declaraţia martorei U.T.;

- recipisă W.U. din data de 6 mai 2009, destinatar inculpatul M.A.M., expeditor J.M., suma de 1.000 euro.

22. TRANSPORTUL DIN MAI - IUNIE 2009 ORGANIZAT DE INCULPAŢII B.C.Ş. M.A.M. şi ÎNVINUITUL F.V.M.:

FINANŢATOR : M.A.M.

ORGANIZATORI: M.A.M., B.C.Ş., F.V.M.

CĂRĂUŞI: A.L.R.

La data de 7 mai 2009, inculpatul M.A.M. a fost contactat telefonic de către inculpatul B.C.Ş. care i-a spus că are doi "oameni" de 40 - 50 de ani, pe care cei doi inculpaţi se hotărăsc să-i trimită la un transport de droguri pe relaţia America de Sud - Anglia în beneficiul unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri pentru care racola curieri inculpatul M.A.M., deoarece beneficiile financiare obţinute pe această relaţie erau mult mai mari.

Cei doi oameni, respectiv numiţii A.L.R. şi vărul său D.M.D. au fost racolaţi de către învinuitul F.V.M. zis "B.", în beneficiul inculpatului B.C.Ş., pentru ca acesta din urmă să îi pună la dispoziţia inculpatului M.A.M., urmând ca beneficiile materiale să fie împărţite între cei 3 organizatori.

În continuare, inculpatul M.A.M. a luat legătura cu unul din capii reţelei, un cetăţean nigerian poreclit M. care a fost de acord şi i-a trimis suma de 1.000 euro. În data de 22 mai 2009, inculpatul M.A.M. a fost contactat de numitul A.L.R., care i-a spus că a ajuns în Sao Paolo, Brazilia iar cumnatul său este în Ecuador.

În perioada 12 - 14 iunie 2009, numitul A.L.R. a efectuat un transport pe relaţia Brazilia - Africa în urma căruia a primit suma de 7.500 euro, bani pe care inculpatul M.A.M. şi învinuitul F.V.M. i-a cerut să-i trimită acasă, însă curierul nu a reuşit din cauza faptului că din Brazilia, prin serviciul W.U., pot trimite bani doar persoanele rezidente.

Numitul D.M.D. a stat câteva zile în Ecuador, de unde s-a întors fără a efectua vreun transport de droguri din cauza unor neînţelegeri.

După ce a efectuat respectivul transport în Africa, numitul A.L.R. a mai stat în Brazilia câteva zile, timp în care a trebuit să mai facă un transport de droguri, însă a ajuns prea târziu în aeroport şi a pierdut respectiva cursă.

A.L.R. a plecat din Brazilia pe data de 24 iunie 2009, cu o cursă aeriană spre România, făcând escală la Paris. După ce a ajuns în Bucureşti, martorul a fost aşteptat de învinuitul F.V.M. în aeroport, acesta din urmă conducându-l cu autoturismul până în mun Suceava.

Pe parcursul drumului, martorul i-a explicat învinuitului că a cheltuit toţi banii şi în acest sens i-a înmânat lui F.V.M. doar suma de 100 euro.

Aceste aspecte se probează prin următoarele mijloace de probă:

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizat, între inculpaţii M.A.M., B.C.Ş. şi învinuitul F.V.M. precum şi curierul A.L.R.;

- declaraţiile martorului, fost curier, A.L.R.;

- recipisă W.U. din data de 6 mai 2009 destinatar inculpatul M.A.M. expeditor J.M., suma de 1.000 euro;

- planşe de fixare a înscrisurilor ridicate la percheziţia efectuată la domiciliul numitului A.L.R.;

- copie după paşaportul turistic al numitului A.L.R.;

- planşă cu bunurile ridicate de la percheziţia domiciliară a numitului A.L.R.

23. TRANSPORTUL DIN NOIEMBRIE 2008 ORGANIZAT DE INCULPATA L. (FOSTĂ T.) I.:

FINANŢATOR: L. (FOSTĂ T.) I.

ORGANIZATORI: L. (FOSTĂ T.) I.

CĂRĂUŞI: S.C.O. şi M.N.D.

În data de 27 noiembrie 2008, numiţii S.C.O. şi M.N.D. s-au prezentat la Ambasada R.P. China din Bucureşti, de unde au primit viză pentru acest stat.

În data de 28 noiembrie 2008, cei doi curieri au intrat pe bază de viză în Turcia şi s-au deplasat la casa din cartierul Tarabia, Istanbul, unde se aflau cărăuşi trimişi la transport de către cetăţeanul nigerian S.

Conform declaraţiei martorei C.C., în respectiva locaţie au sosit doi tineri români, O. zis "B." şi N. care discutau despre o anumită I. căreia îi reproşau faptul că fuseseră trimişi în străinătate să moară de foame, motiv pentru care însăşi martora le-a dat bani ca să-şi cumpere hrană.

Numitul M.N.D. a plecat la transport spre China pe ruta Praga, Cehia - China iar în data de 5 decembrie 2008 a fost depistat pe aeroportul internaţional din Praga având asupra sa disimulată în bagaje o cantitate de heroină. Ca urmare a acestui fapt, autorităţile cehe au identificat în telefon mobil numărul de telefon al aşa-numitei "I." şi al cetăţeanului nigerian S., precum şi 12 mesaje text de la cei doi, prin care aceştia îşi manifestau îngrijorarea cu privire la faptul că M.N.D. nu mai răspunde deşi I. i-a încărcat telefonul şi i-a dat indicaţii cu privire la ruta din Tarabia, Istanbul spre Praga şi apoi China aşa cum rezultă din lista mesajelor scrise găsite în aparatul telefonic al curierului din răspunsul autorităţilor judiciare din Cehia.

Numitul S.C.O. zis "B." a efectuat un transport pe ruta Turcia - China fără a putea fi identificat de autorităţile turce sau chineze.

Conform actelor de urmărire penală întocmite, efectuate de autorităţile judiciare din Cehia ca urmare a comisiei rogatorie internaţionale înaintată de organele de urmărire penală române, numitul M.N.D. a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc.

Aceste aspecte se probează prin următoarele mijloace de probă:

- declaraţia martorei C.C. şi 2 procese-verbale de recunoaştere după planşă fotografică a numiţilor M.N.D. şi S.C.O.;

- declaraţia martorului sub acoperire P.R.;

- declaraţia martorului S.B.V.;

- copie paşaport S.C.O.;

- planşe fotografice cu bunurile ridicate de la numitul S.B.V.;

- proces-verbal de percheziţie domiciliară şi informatică L. (fostă T.) I.;

- declaraţia martorului sub acoperire P.D.;

- declaraţia martorului sub acoperire P.M.;

- declaraţia martorului sub acoperire F.D.;

- actele de urmărire penală efectuate de autorităţile judiciare din Cehia ca răspuns la cererea de comisie rogatorie înaintată de organele de urmărire penală române.

24. TRANSPORTUL DIN OCTOMBRIE 2008 ORGANIZAT DE INCULPATA L. (FOSTĂ T.) I. şi FĂPTUITORUL N.M.:

FINANŢATOR: L. (FOSTĂ T.) I.

ORGANIZATORI: L. (FOSTĂ T.) I. şi N.M.

CĂRĂUŞI: R.C.F. şi N.M.

Numitul R.C.F. a fost contactat telefonic de făptuitorul N.M. în luna octombrie 2008, acesta ştiind încă din cursul anului 2006 că obţinerea veniturilor pentru primul dintre ei reprezenta o problemă cronică, în acel moment ambii ocupându-se cu testarea contra cost a unor medicamente.

După ce s-a convins că motivaţia financiară a numitului R.C.F. rămăsese valabilă, făptuitorul N.M. i-a propus să efectueze un transport de droguri din Turcia spre Europa în schimbul sumei de 2.000 euro.

Făptuitorul N.M. a menţionat cu această ocazie că amândoi vor pleca în Turcia şi că de expedierea lor se ocupa o tânără din Suceava pe nume "I.".

Făptuitorul N.M. folosea telefonul în discuţiile pe care acesta le purta cu aşa-numita "I.".

În continuare, făptuitorul N.M. i-a comunicat telefonic aşa-numitei "I." numele său şi al numitului R.C.F. ca fiind cei care urmau să efectueze un alt transport.

De la făptuitorul N.M., martorul R.C.F. a aflat că aşa-numita "I." a fost prietena unui tânăr cu porecla "D.", însă în acel moment erau certaţi şi fiecare din cei doi trimiteau separat oameni în Turcia pentru transport de droguri de mare risc.

Făptuitorul N.M. a primit bani de transport, cheltuială şi vize de Turcia de la o persoană necunoscută iar cu aceşti bani, a plătit biletele de tren, taxiul şi vizele pentru Turcia.

Cei doi s-au deplasat la Bucureşti, iar de aici au luat un avion spre Turcia - Istanbul, unde au ajuns la o casă din cartierul Tarabia, lângă restaurantul B.K. la indicaţiile făptuitorului N.M. care ştia adresa întrucât mai fusese la un transport.

La aproximativ 3 - 4 zile de la sosirea în casă, a venit o negresă care a adus un rucsac şi i-a cerut făptuitorului N.M. să pună hainele în el. Numitul R.C.F. a aflat cu această ocazie de la făptuitorul N.M. că drogurile erau ascunse în partea din spate a rucsacului, fiind acoperite cu condimente pentru a nu fi mirosite de câinii antidrog.

Martorul a declarat că făptuitorul N.M. a efectuat un transport de droguri de mare risc prin metoda disimulării în bagaj pe relaţia Turcia - Anglia, Londra de unde s-a întors în Turcia cu suma de 6.000 lire.

După o perioada de aproximativ 18 - 20 de zile, numitul R.C.F. a primit un rucsac în care erau de asemenea disimulate droguri, şi l-a transportat până în Italia - Napoli, cu escală în Praga.

Pentru transportul efectuat, numitul R.C.F. a primit de la dealerii locali de droguri suma de 2.000 euro iar apoi s-a întors în România.

Aceste aspecte se probează prin următoarele mijloace de probă:

- declaraţia martorului R.C.F.;

- proces-verbal de citire a telefonului mobil N. aparţinând inculpatei L. (fostă T.) I.;

- declaraţia martorului sub acoperire P.R.;

- declaraţia martorului L.A.

25. TRANSPORTUL DIN DECEMBRIE 2008 ORGANIZAT DE INCULPATA L. (FOSTĂ T.) I.:

FINANŢATOR: L. (FOSTĂ T.) I.

ORGANIZATORI: L. (FOSTĂ T.) I.

CĂRĂUŞ: C.C.C. şi N.A.

În jurul datei de 11 decembrie 2008, numitul C.C.C. s-a întâlnit cu numitul N.A. zis "D." într-o staţie Peco de la ieşire din mun. Suceava, ocazie cu care acesta din urmă l-a întrebat dacă doreşte să efectueze un transport de droguri disimulate în bagaj pentru care va primi 4.500 dolari S.U.A.

În acest sens, numitul N.A. i-a explicat că şi el urma să plece în Turcia pentru a efectua un transport de droguri prin disimulare în bagaje pentru care va primi aceeaşi sumă de bani şi că de organizarea transporturilor se ocupă o tânără din mun. Suceava pe nume "I." care avea legături strânse cu dealerii de droguri din Turcia.

Obţinând consimţământul lui C.C.C., numitul N.A. l-a contactat telefonic în aceeaşi seară şi i-a comunicat că vor pleca cu trenul în jurul orelor 23.30 din gara Burdujeni.

În continuare, cei doi s-au deplasat cu taxiul la Gara Burdujeni unde numitul N.A. i-a dat lui C.C.C. un bilet de tren, rezervarea pentru o cursă aeriană şi suma de 150 euro precizând că aceşti bani provin de la aşa-numita "I.".

În timpul deplasării spre Bucureşti, numitul N.A. l-a informat pe numitul C.C.C. că ruta pe care urmează să transporte droguri este Turcia - China.

În gara Burdujeni, numitul N.A. i-a făcut cunoştinţă lui C.C.C. cu aşa-numita "A." care s-a prezentat ca fiind prietena lui "I.", pe care a şi contactat-o telefonic de mai multe ori până la plecarea trenului. Această "A." a venit însoţită de alţi patru tineri, cu toţii făcând deplasarea la Bucureşti, unde s-au reunit mai întâi în Gara de Nord pentru a-şi face fotografii tip paşaport şi apoi în faţa Ambasadei R.P. Chineze (contribuţia aşa-numitei "A." precum şi deplasarea grupului de tineri pe ruta Suceava - Bucureşti - Istanbul fiind descrise în Rechizitoriul nr. 102D/P/2009).

După ce au ajuns la Istanbul în locaţia clasică situată în cartierul Tarabia, lângă restaurantul B.K., toţi tinerii români au fost pregătiţi şi instruiţi pentru efectuarea transporturilor de droguri de către mai mulţi cetăţeni nigerieni rezidenţi în Istanbul atât de sex masculin cât şi de sex feminin, precizându-li-se modul de aşezare a genţilor pe care le primeau pe benzile de control din aeroporturi şi traseul pe care trebuie să îl urmeze.

Atât numitul C.C.C., cât şi N.A. au plecat pe rând din Turcia spre China cu escală la Viena.

După ce a ajuns la Beijing, numitul C.C.C. a contactat-o telefonic pe inculpata L. (fostă T.) I. pentru a o anunţa că a ajuns în China.

Urmare a contactelor telefonice dintre inculpata L. (fostă T.) I. şi dealerul de droguri din Turcia cu numele S., numitului C.C.C. i s-a făcut rezervare la o cursă aeriană către provincia Guangzhou.

La aeroport, numitul C.C.C. a fost aşteptat de numiţii P.M.M. zis P. şi P.P.M. zis "S." (puşi sub inculpare şi trimişi în judecată prin Rechizitoriul nr. 102D/P/2009), care l-au condus la un hotel, primul dintre aceştia preluând cele două genţi cu droguri transportate de cel în cauză, pe care le-a predat unui cetăţean de culoare.

După ce a ajuns la rândul său în Guangzhou şi a predat gentile cu droguri pe care le-a transportat, numitul N.A. i-a spus lui C.C.C. că intenţiona să rămână în China pentru a vinde droguri în beneficiul dealerilor din zonă ca să obţină un profit mai mare.

Numiţii C.C.C. şi N.A. au primit câte 4.200 dolari S.U.A. de fiecare.

În perioada petrecută în China, curierii români de droguri au efectuat zilnic din dispoziţia dealerilor locali de droguri multiple transferuri monetare prin sistemul W.U., de aproximativ trei ori pe zi cu sume de până la 9.000 dolari SUA de fiecare persoană. Aceşti bani erau trimişi pe numele unor cetăţeni români, aflaţi în Turcia şi Italia, dar erau destinaţi dealerilor de droguri din aceste ţări, reprezentând contravaloare drogurilor transportate de curierii români puşi la dispoziţia reţelelor internaţionale de traficanţi de droguri de mare risc de către organizatorii români ai acestor transporturi.

După ce a primit contravaloarea efectuării transportului de droguri, numitul C.C.C. s-a întors în România împreună cu numitul L.N.M., cu escală la Budapesta, plătindu-şi biletul cu suma de 1.100 dolari S.U.A. din banii astfel obţinuţi.

În continuare, a fost prezentată declaraţia martorului C.C.C.:

"În jurul datei de 11 decembrie 2008, m-am întâlnit cu numitul N.A., zis D., din com. Adâncata, într-un Peco la ieşire din Suceava spre Fălticeni.

Acesta mi-a spus că merge în Turcia să transporte droguri ascunse în genţi, urmând să primească pentru transport suma de 4.500 dolari SUA, totodată acesta m-a asigurat că nu sunt probleme să fiu prins.

La întrebările mele A. mi-a spus că el merge pentru o tipă pe nume I., din Suceava, care ne trimite la transport şi care avea legături strânse cu negrii din Turcia, eu trebuind să merg şi să iau bagajul să mă deplasez la un alt hotel, însă nu mi-a spus ţara de destinaţie, unde voi fi căutat de către un negru care îmi va lua bagajul şi îmi va da suma de bani care mi se cuvenea.

Deoarece mă aflam într-o situaţie financiară precară, având foarte multe datorii, am decis să merg şi eu spunându-i în acelaşi timp lui N. că vreau să fac şi eu un transport.

N. mi-a spus că va vorbi cu I. şi că mă va suna aceasta să stabilim alte lucruri şi detalii, acesta întrebându-mă şi dacă am paşaport valabil, la care eu am răspuns afirmativ.

Seara, în jurul orelor 19.00 a fost sunat de către N.A. care mi-a spus că vom pleca în seara respectivă, în jurul orelor 23,30, că va veni acesta să mă ia cu taxiul şi să mergem la gara Burdujeni.

Astfel, după ce mi-am făcut bagajul am fost sunat de către A., care m-a luat cu un taxi şi am mers la gară, unde acesta mi-a dat biletul de tren, cumpărat de el, rezervarea pentru avion şi suma de 150 euro, bani despre care acesta a spus că sunt daţi de către I.

Cu A. se mai afla o tânără pe nume A., blondă, 1,70 - 1,75 m înălţime, vârstă aproximativă 25 ani, cu o fizionomie frumoasă. De la cei doi am aflat că aceasta este prietena sau sora lui I. şi că merge în Turcia pentru nişte afaceri.

Faptul că cele două tinere erau bune prietene se observa şi din atitudinea ei, care discuta în mod frecvent cu I. la telefon, chiar o dată mi-a cerut şi mie mobilul să o sune.

După ce am urcat în tren, am observat că într-un compartiment alăturat se mai afla un grup de tineri de patru persoane, tineri pe care i-am observat şi la Ambasada Chinei.

După ce am ajuns în Bucureşti, noi trei am făcut fotografii la un tonomat foto, după care am plecat la Ambasada Chinei cu un taxi.

Aici ne-am întâlnit cu grupul de tineri din tren, despre care am aflat ulterior că se numesc P.M.M., zis P., L.N.M., S.O., B.G.I. şi F.D., persoane racolate de către P.

La Ambasada Chinei P. a venit la noi şi ne-a strâns paşapoartele, după care ne-a dat formularele pentru viză pe care le-am completat şi eu am plătit taxa pentru China din 100 euro.

În tren A. mi-a spus că vom face un transport de droguri pe ruta Turcia - China, context în care am aflat traseul pe care urma să merg.

În faţa Ambasadei am vorbit şi cu P. şi ceilalţi băieţi cu care m-am cunoscut, P. fiind cel care avea la el rezervările pentru hotelurile din China, rezervări luate pe internet de la un caffe internet, documente pe care le-am folosit fiecare pentru obţinerea vizei.

După ce am obţinut viza cu toţii am luat două taxiuri şi am mers la Aeroportul Otopeni, unde am luat în jurul orei 16,30 un avion cu destinaţia Istanbul, fiecare dintre noi având rezervarea la noi, luate de către A. care a mers la ghişeu şi a scos biletele pentru întreg grupul.

Am ajuns în aeroportul din Istanbul, iar după ce A. a vorbit cu I. la telefon, aici am fost aşteptaţi de către o negresă şi cu două taxiuri am mers în cartierul Tarabia, lângă un fast food B.K., unde am mers la o casă.

După cum îmi amintesc în casă se afla un tânăr poreclit S., pe nume P.P.M., din jud. Suceava.

După sosire, în casă a venit şi cetăţeanul de culoare care se ocupa de afacere, nigerian, care ne-a mai vizitat de mai multe ori şi care discuta în mod constant cu A., cu care a dormit în cameră, vorbind şi cu P. în engleză.

Discuţiile cu A. se făceau în altă cameră, separat de noi.

Prima care a plecat în Anglia, prin Grecia a fost A., despre care se spunea în casă că a dus bani în Anglia, cu o valiză şi despre care am aflat că s-a întors din Anglia dar nu a mai venit în casă din Tarabia ci s-a dus în altă casă, ulterior a plecat în Germania să se întâlnească cu prietenul.

Al doilea care a plecat din casă era numitul P.P.M., la care a venit o negresă cu taxiul şi i-a adus două ghiozdane, rezervările pentru avion şi suma de 200 dolari SUA, plus bani de taxi în lire turceşti, acesta deplasându-se în China în provincia Guangzhou.

Următorul care a plecat spre China este numitul S.O., care a primit două ghiozdane de la aceeaşi negresă, rezervările de avion şi 200 dolari SUA pentru cheltuieli, plus bani de taxi în lire turceşti.

Despre acesta ştiu că după ce a plecat nu a mai ajuns în China, fiind dat pierdut în tranzit.

Numitul L.N.M. a sunat în mod insistent acasă la S.O. şi la mai mulţi cunoscuţi pentru a întreba dacă acesta nu a ajuns în Suceava sau dacă ştie cineva de el, existând date că acesta nu a mai urcat în avion de pe aeroportul din Turcia.

O altă persoană care a plecat este numitul B.G.I., care s-a deplasat tot în China, având asupra sa două ghiozdane aduse de către aceeaşi persoană, de la care a primit bani de drum, pentru cheltuieli, taxi.

Toţi băieţii am fost luaţi pe rând de către acea negresă care ne ducea câte doi în oraş să ne cumpărăm fie costume de haine, fie alte obiecte de îmbrăcăminte, pentru a arăta bine pe aeroport şi a nu crea suspiciuni vameşilor.

Cât timp am stat în Turcia, am fost luaţi de către aceleaşi persoane ocazional şi duşi la bănci din această ţară pentru a ridica diverse sume de bani, aproximativ 9.000 dolari, bani trimişi din China prin serviciul W.U., având ca expeditori tot cetăţeni români aflaţi atunci în China.

Aceşti bani erau daţi negrilor, noi nu primeam nimic în contul acestei activităţi.

Următorul care a plecat este numitul P.M.M., care a avut ca destinaţie China, plecând în aceleaşi condiţii.

În continuare într-o dimineaţă a venit în casă o negresă care mi-a adus două ghiozdane unul mai mare de dimensiuni 1 x 0,5 x 0,3 metri şi celălalt mai mic de dimensiuni 0,5 x 03 x 0,4 metri în care am băgat hainele mele şi alte haine cumpărate.

Am primit şi suma de 200 dolari pentru cheltuieli, bani turceşti pentru taxi şi rezervarea la avion pentru China.

Negresa ne dădea la toţi următoarea instrucţiune, pe aeroport, la bandă să punem ghiozdanele cu fermoarul în sus deoarece astfel razele treceau prin acestea şi nu atrăgeau atenţia vameşilor, precum şi faptul că trebuia să avem o atitudine indiferentă, normală să nu atragem atenţia acestora.

În casă se vorbea că drogurile ar fi fost ascunse în partea din spate a ghiozdanului, între pereţii de carton, fiind date cu mai multe plante pentru a deruta mirosul câinilor poliţişti, în casă se aflau 2 - 3 ghiozdane care avea partea din spate desfăcută, fapt ce confirma datele prezentate anterior, precum şi multe genţi ale cărăuşilor anteriori abandonate de către aceştia la plecare.

De la aeroport am zburat spre Viena, unde am făcut escală, iar de aici am luat un avion spre Beijing.

De aici am cumpărat o cartelă de China de pe care am sunat-o pe I., în România, număr de telefon pe care îl aveam de la N.A., l-am sunat şi pe P. şi pe amândoi i-am anunţat că am ajuns acolo.

Numiţii P., I. şi S. au discutat între ei şi au făcut rezervare la avionul spre provincia Guangzhou, unde am zburat după aproximativ 2 ore.

După ce am ajuns în Guangzhou după mine au venit cu taxiul numiţii P.M.M. şi P.P.M. cu care am mers la un hotel aflat lângă un fast food.

Cele două ghiozdane au fost date lui P.M.M. care le-a dat unui negru, după ce le-am golit de hainele mele.

În China am stat aproximativ 9 zile, timp în care eram luaţi zilnic şi duşi la diverse bănci pentru a depune sume de bani pe numele unor cetăţeni români din Turcia, sume de bani de aproximativ 9.000 dolari SUA, o dată pe zi, banii fiind aduşi de către negru care ţinea legătura cu noi care zilnic ne dădea bani de mâncare şi hotel.

După ce am plecat din Turcia spre China, după mine au sosit L.N.M. şi N.A., cu două avioane diferite, cu câte două ghiozdane, luate tot de către P.M.M. şi date mai departe negrului.

De la cei din urmă am aflat că spre Italia, la Napoli a plecat numitul F.D., iar cele două fete care au venit ulterior din ţară în casă, respectiv L.A. şi o tânără S. au plecat şi ele la transport însă nu ştiu exact destinaţia acestora.

N.A. mi-a spus că el va rămâne în China, că vrea să se mai distreze, poate va face şi el un ban, sens în care dorea să ia legătura cu negrii din zonă pentru a vinde în discotecă droguri pentru aceştia şi a obţine şi el un profit.

Toate persoanele menţionate mai sus am promit în jur de 4.200 dolari SUA din care trebuia să plătim suma de 1.100 - 1.200 dolari SUA biletul de avion.

Tot acum lui P.M.M. i-a fost sustrasă suma de aproximativ 1.600 dolari de către femeia de serviciu, acesta plecând acasă fără bani.

Eu am luat un bilet spre Ungaria împreună cu L.N.M., care a plecat cu mine în locul lui N.A., care s-a decis să rămână în China.

Plecările au fost efectuate în grupuri de maxim două persoane.

Când eram în China am aflat de la un tânăr, poreclit F., care avea familie şi a făcut un transport de droguri pe ruta Turcia - China, că acesta a venit în Turcia însoţit de către o altă persoană căreia i-a fost sustras paşaportul de către un grup de români care au venit din China, în casă şi pe care eu nu îi cunosc.

De la F. am aflat că el şi prietenul său a fost trimişi la transport de către D.

Eu personal nu l-am văzut pe D. şi nici pe I. niciodată.

Eu am aflat faptul că pentru un cărăuş care a dus la destinaţie transportul, racolatorul primea aceeaşi sumă aproximativ 2.500 - 3.000 dolari SUA de la S. bani trimişi uneori şi prin W.U."

Aceste aspecte se probează prin următoarele mijloace de probă:

- declaraţia martorului sub acoperire P.R.;

- declaraţia martorului C.C.C.;

- declaraţia martorei L.A.;

- declaraţia martorului G.G.G.

26. TRANSPORTUL DIN DECEMBRIE 2008 ORGANIZAT DE ÎNVINUITUL S.O.V. şi INCULPATA G.D.C.:

FINANŢATOR: S.O.V.

ORGANIZATORI: G.D.C.

CĂRĂUŞ: G.G.G.

În cursul lunii noiembrie 2008, numitul G.G.G. s-a întâlnit cu inculpata G.D.C. care l-a întrebat dacă nu doreşte să transporte obiecte de valoare din Turcia către China contra unei sume de bani. Numitul G.G.G. a fost de acord, sens în care inculpata G.D.C. l-a contactat pe învinuitul S.O.V. zis "D." căruia i-a precizat că a mai găsit un om şi că trebuie să i se facă paşaport.

În cursul aceleiaşi zile, inculpata G.D.C. l-a contactat telefonic, i-a cerut să se întâlnească şi i-a făcut cunoştinţă cu învinuitul S.O.V. zis "D.", acesta din urmă precizându-i numitului G.G.G. să se prezinte a doua zi la Serviciul Paşapoarte. După despărţirea de învinuitul S.O.V. zis "D.", inculpata G.D.C. i-a precizat numitului G.G.G. că ea a efectuat mai multe astfel de transporturi şi că nu trebuie să-şi facă griji.

La Serviciul Paşapoarte, numitul G.G.G. s-a întâlnit cu: inculpata G.D.C., învinuitul S.O.V., precum şi numiţii C.C., H.B.C., zis "B." şi B.A.M., învinuitul S.O.V. plătind taxele de urgenţă pentru toate cele şase persoane.

În seara aceleiaşi zile, toate cele şase persoane prezentate anterior s-au întâlnit în Gara Burdujeni, unde învinuitul S.O.V. zis "D." le-a plătit biletele de tren.

Ajunşi în Gara de Nord Bucureşti, învinuitul S.O.V. zis "D." i-a trimis pe numiţii G.G.G. şi H.B.C. zis "B." să-şi facă vize pentru China.

După obţinerea vizelor, grupul de tineri din mun. Suceava a luat un avion către Istanbul, Turcia, unde învinuitul S.O.V. zis "D." a fost oprit deoarece avea interdicţie şi returnat către România, context în care învinuitul S.O.V. zis "D." a contactat-o telefonic pe inculpata G.D.C. şi i-a spus acesteia să conducă grupul până la o casă din cartierul Tarabia, Istanbul.

Numitul G.G.G. a stat în respectiva locaţie 4 zile, timp în care în acea casă îşi făcea apariţia un cetăţean nigerian poreclit "S.", despre care inculpata G.D.C. a afirmat că el conduce acea organizaţie.

Primul care a plecat în China, provincia Guanzhou a fost H.B.C., zis "B.", urmat de către inculpata G.D.C., pe traseul Praga - Napoli.

Numitul G.G.G. a declarat că a primit un ghiozdan şi a plecat împreună cu inculpata G.D.C. către Praga. Ajunşi în Praga, cei doi tineri s-au cazat la un hotel, context în care numitul G.G.G. a aflat de la inculpata G.D.C. că în acele ghiozdane se aflau droguri disimulate în căptuşeală şi i-a cerut să fie atent deoarece în China, pentru aceste fapte se primeşte pedeapsa capitală.

A doua zi, cei doi s-au despărţit, inculpata G.D.C. plecând către Napoli, Italia.

Numitul G.G.G. a luat un avion către Beijing iar de acolo un altul către provincia Gouanzhou, unde după ce a primit un SMS cu hotelul unde trebuie să se cazeze, s-a deplasat către acesta.

În respectivul hotel, numitul G.G.G. s-a întâlnit cu numiţii H.B.C., zis "B.", cu S.V. şi cu N.M., care au transportat tot droguri.

Pe perioada cât a stat în China, numitul G.G.G. s-a mai întâlnit cu alţi patru tineri, primii doi în persoana numiţilor S.O., zis "B." şi un alt tânăr zis "S.". Cei doi tineri au povestit că au fost trimişi la transport de către o tânără pe nume "I." împreună cu un alt tânăr pe nume M.N.D.

Ceilalţi doi tineri se numesc P.M.M. şi B.G.I. care au povestit că au fost racolaţi tot de către o tânără pe nume "I." (aceste aspecte sunt cercetate în Dosarul penal nr. 102D/P/2009).

Cei aflaţi în China, erau duşi la bancă şi trimiteau în Turcia, pe numele unor români, prin W.U., sume cuprinse între 6.000 şi 8.000 dolari pe zi.

Pentru transportul efectuat, numitul G.G.G. a primit suma de 2.500 dolari şi a părăsit China împreună cu numiţii H.B.C., zis "B.", şi S.O., zis "B.", urmând traseul China - Dubai - Istanbul. Din Istanbul, numitul G.G.G. a plecat a doua zi către România şi a rupt orice legătură cu membrii acestei reţele.

Aceste aspecte se probează prin următoarele mijloace de probă:

- declaraţia martorei C.C. însoţită de procese-verbale de recunoaştere după planşă fotografică;

- declaraţia martorului sub acoperire P.R.;

- declaraţia martorului G.G.G.;

- declaraţia martorului sub acoperire P.M.;

- declaraţia martorilor sub acoperire P.M. şi V.D.;

- planşe fotografice conţinând imagini identificate pe calculatorul martorului C.C. şi inculpatei G.D.C.;

- proces-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare la inculpata G.D.

27. TRANSPORTUL DIN MAI 2008 ORGANIZAT DE ÎNVINUITUL S.O.V. şi INCULPATA G.D.C.:

FINANŢATOR: S.O.V.

ORGANIZATORI: G.D.C.;

CĂRĂUŞ: A.L.E.

La data de 2 mai 2008, numita A.L.E. s-a deplasat la Istanbul împreună cu inculpata G.D.C. şi numitul M.N.D.

Şi de această dată, toţi cei 3 curieri din mun. Suceava s-au cazat în aceeaşi locaţie din cartierul Tarabia, de lângă restaurantul B.K.

După două zile, unul dintre membrii reţele internaţionale de traficanţi de droguri a adus două rucsacuri în care se aflau disimulate droguri de mare risc pe care le-a predat inculpatei G.D.C. şi numitei A.L.E. împreună cu biletele de avion pe traseul Istanbul - Praga - Bologna.

Sus-numitele au efectuat transportul fără niciun incident şi s-au întors la Istanbul cu câteva zile înainte de data de 28 mai 2008, când împreună cu numitul M.N.D. şi cu învinuitul S.O.V. care ajunsese şi el între timp în locaţia menţionată, s-au întors în România.

La data de 12 iunie 2008, numitul M.N.D. a plecat din nou la Istanbul împreună cu inculpata G.D.C. şi numita A.L.E.

Numitul M.N.D. a preluat un bagaj conţinând droguri de mare risc şi a fost îmbarcat într-un avion pe ruta Istanbul - Praga - Bologna, fiind însă arestat la data de 15 iunie 2008 pe aeroportul din Praga având asupra lui cantitatea de 2,5 kg heroină.

Numita A.L.E. a fost arestată în Peru, pentru trafic de droguri (2,9 kg cocaină) aşa cum rezultă din declaraţia numitului M.N.D. dată în cadrul comisiei rogatorii întocmită de autorităţile judiciare din Cehia şi scrisorile găsite la percheziţia efectuată la domiciliul sus-numitei.

Aceste aspecte se probează prin următoarele mijloace de probă:

- proces-verbal de consemnare a confirmării arestării numitei A.L.E. în Peru;

- declaraţia martorului sub acoperire P.R.;

- declaraţia martorei C.M., mama numitei A.L.;

- actele de urmărire penală efectuate de autorităţile judiciare din Cehia ca răspuns la cererea de comisie rogatorie înaintată de organele de urmărire penală române cu privire la numitul M.N.D.;

- proces-verbal de percheziţie şi planşă fotografică cu bunurile ridicate de la domiciliul numitei C.M., mama numitei A.L.

28. TRANSPORTUL DIN IANUARIE - FEBRUARIE 2009 ORGANIZAT DE ÎNVINUITUL S.O.V. şi INCULPATA G.D.C.:

FINANŢATOR: S.O.V.

ORGANIZATORI: G.D.C.

CĂRĂUŞ: M.D.C.

La începutul anului 2008, numitul G.F.A. a cunoscut-o pe inculpata G.D.C. într-o discotecă din mun. Suceava, iar după ce i-a câştigat acesteia încrederea, a aflat de la aceasta că se ocupă de racolarea de tineri pe care îi trimite în Turcia prin intermediul unui bărbat poreclit "D." în scopul efectuării unor transporturi de droguri în China, Italia, Azerbadjan şi alte ţări.

De asemenea, numitul G.F.A. a mai aflat că atât inculpata G.D.C. cât şi aşa-numitul "D." precum şi o altă tânără "I." se aflau în legătură cu un membru al unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri cu numele "S." şi că din activităţile de transport de droguri, curierii primeau sume cuprinse între 2.000 şi 3.000 euro.

Înainte de a pleca în Grecia, numitul G.F.A. i-a relatat prietenului său M.D.C. aşa-zisele oportunităţi de a câştiga bani, stabilind ca în cazul în care acesta va accepta să efectueze transportul şi va intra în posesia drogurilor, să le deturneze de pe traseu pentru a le aduce şi comercializa în România, urmând să împartă profitul astfel obţinut.

În acest sens, numitul G.F.A. i-a făcut cunoştinţă lui M.D.C. cu inculpata G.D.C., care după ce i-a făcut paşaport, l-a prezentat învinuitului S.O.V. zis "D.". Acesta din urmă i-a precizat numitului M.D.C. că urmează să plece în Turcia.

Numitul M.D.C. s-a deplasat la Bucureşti iar de acolo cu avionul către Istanbul, Turcia. Sus-numitul a stat două săptămâni în Istanbul iar apoi a fost trimis către Azerbadjan.

În această locaţie, numitul M.D.C. a primit după cea o săptămână, de la o rusoaică, o valiză în căptuşeala (căreia erau disimulate drogurile).

La data de 26 februarie 2009, sus-numitul a primit rezervarea la avion către Italia dar nu a urmat această rută, a luat un autocar şi s-a întors în Bucureşti, iar de aici în Suceava.

În data de 1 martie 2009, numitul M.D.C. l-a contactat pe numitul G.F.A., i-a explicat acestuia din urmă că a deturnat transportul iar ultimul dintre ei şi-a asumat sarcina să valorifice respectiva cantitate de droguri, găsind în acest sens un potenţial cumpărător în Bucureşti.

În consecinţă, în seara zilei de 3 martie 2009, numiţii G.F.A., M.D.C., împreună cu B.A.A. şi P.A. s-au deplasat în mun. Bucureşti cu un autoturism marca V., acesta din urmă disimulând cantitatea de heroină în portbagajul autoturismului.

În timp ce încercau să comercializeze cantitatea de droguri (2 kg heroină) provenită din transportul internaţional de droguri de mare risc efectuat de numitul M.D.C., cei patru tineri au fost surprinşi în flagrant de către organele de poliţie, într-un bar din mun. Bucureşti.

Sus-numiţii au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prin Rechizitoriul nr. 148D/P/2009.

Astfel, martorul B.A.A., prieten cu numiţii G.A.F., P.A. şi M.C.D. a aflat de la aceştia despre faptul că M.C. s-a deplasat în Turcia în februarie 2009 pentru un transport de droguri, la îndrumarea şi/sub coordonarea a doi tineri din mun. Suceava, respectiv "D." şi "D.", contra sumei de 2.500 euro.

Inculpata G.D. şi învinuitul S.O.V. zis "D." nu au luat la cunoştinţă decât foarte târziu despre faptul că numitul M.D.C. s-a întors cu drogurile în România, abia după ce aceştia au fost arestaţi la Bucureşti în timp ce vroiau să vândă cele 2 kg de heroină.

În sprijinul faptului că inculpata G.D. racola cărăuşi pe care îi punea la dispoziţia învinuitului S.O.V., a fost depusă Recipisa W.U. din data de 10 februarie 2009 având ca expeditor din Turcia pe numitul M.D.C. şi ca destinatar învinuitul S.O.V.

Aceste aspecte se probează prin următoarele mijloace de probă:

- Rechizitoriul din 10 aprilie 2009 privind pe inculpaţii G.F.A., M.D.C., B.A.A. şi P.A.;

- declaraţia martorului sub acoperire P.M.;

- copie xerox a declaraţiei învinuit şi olograf a numitului G.F.A.;

- proces-verbal de recunoaştere după planşă fotografică a numitului G.F.A.;

- copie xerox a declaraţiei învinuit şi olograf a numitului M.D.C.;

- declaraţia martor G.F.A. şi planşă fotografică;

- declaraţie martor B.A.A.;

- declaraţia martorului sub acoperire P.R.

29. TRANSPORTUL DE LA SFÂRŞITUL ANULUI 2008 ORGANIZAT DE ÎNVINUITUL S.O.V. şi INCULPATA G.D.:

FINANŢATOR: S.O.V.

ORGANIZATORI: G.D.

CĂRĂUŞ: Martorul sub altă identitate P.M.

La sfârşitul anului 2008, martorul sub altă identitate P.M. s-a întâlnit în oraş Plopeni, jud. Suceava cu numiţii G.F.A. şi P.A., iar ultimul dintre aceştia i-a propus să meargă până la Istanbul şi să transporte un bagaj în care vor fi ascunse droguri, pentru acest serviciu urmând să primească 3.000 dolari S.U.A.

După aproximativ 4 - 5 zile, numitul P.A. l-a condus pe martorul sub altă identitate P.M. la autogara Suceava unde i-a prezentat o tânără care s-a recomandat "D." (aceasta fiind inculpata G.D.).

Inculpata l-a întrebat pe martorul sub altă identitate P.M. dacă are paşaport şi întrucât acesta nu avea, i-a dat suma de 230 RON după care au plecat împreună la Serviciul Paşapoarte unde au întocmit şi au depus documentaţia necesară obţinerii documentului de identitate şi călătorie în regim de urgenţă.

În aceeaşi seară, inculpata G.D. l-a sunat pe martor şi i-a comunicat că plecarea urma să aibă loc a doua zi, în jurul orelor 23.00 din gara Burdujeni.

La data şi ora stabilită, martorul sub altă identitate P.M. s-a prezentat la gara Burdujeni, unde la scurt timp a sosit şi inculpata G.D., care era însoţită de un alt tânăr care s-a recomandat "D." (acesta fiind învinuitul S.O.V.).

Acesta din urmă i-a dat martorului suma de 200 RON de cheltuială şi 200 dolari S.U.A. pentru a obţine viza de Turcia.

La Bucureşti, martorul a fost contactat telefonic de către învinuitul S.O.V., care l-a îndrumat la un internet caffe, acesta a scos voucherele pentru rezervările la un hotel din China necesare obţinerii vizei pentru statul respectiv.

De la Bucureşti, martorul a plecat la Istanbul cu o cursă aeriană iar la destinaţie a primit prin SMS de la învinuitul S.O.V. locaţia unde trebuie să ajungă, respectiv cartierul Tarabia, lângă restaurantul B.K.

După circa 3 zile, martorul sub altă identitate P.M. a primit un rucsac pe care trebuia să-l transporte în China. Astfel, după ce a primit "încărcătura", martorul s-a deplasat cu avionul pe ruta Istanbul - Beijing - Guangzhou.

La destinaţie, martorul a fost aşteptat de numitul B.G.I. (pus sub inculpare şi trimis în judecată prin Rechizitoriul) care i-a luat genţile, iar după ce a scos hainele, le-a înmânat unui cetăţean de culoare.

Martorul sub altă identitate P.M. a stat în China timp de 3 săptămâni, după care s-a întors în Turcia cu suma de 2.500 dolari S.U.A. pe ruta Guangzhou - Dubai - Istanbul, cazându-se în aceeaşi locaţie din cartierul Tarabia, lângă restaurantul B.K.

Deoarece martorul sub altă identitate P.M. nu a primit restul banilor care i se cuveneau, respectiv suma de 500 dolari S.U.A. din partea dealerului "S.", s-a întors în România.

Aceste aspecte se probează prin următoarele mijloace de probă:

- declaraţia martorului sub acoperire P.M.;

- declaraţia martorului C.C.C.;

- declaraţia martorului G.G.G.

Infracţiunea de deţinere de droguri de risc, fără drept, faptă prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 săvârşită de inculpatul P.C.B.:

Inculpatul P.C.E. a deţinut fără drept, la domiciliul său din mun. Suceava, jud. Suceava, până la data de 29 iulie 2009, cantitatea de 40,4 g cannabis, substanţă care face parte din tabelul anexă nr. 3 din Legea nr. 143/2000 modificată şi completată prin Legea nr. 522/2004, privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri.

La data de 29 iulie 2009, organele de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Suceava au efectuat o percheziţie la domiciliul învinuitului P.C.E., descoperind cu această ocazie mai multe produse denumite etnobotanice pe care sus-numitul a pretins că le punea în vânzare la magazinul de produse etnobotanice de la intrarea în cartierul Obcini din mun. Suceava aparţinând SC "M.H." SRL.

Aceste plante etnobotanice au fost trimise spre expertizare către B.C.C.O Iaşi, Laboratorul de analiză şi profil al drogurilor iar în urma efectuării constatării tehnico-ştiinţifice a rezultat existenţa a două probe, respectiv proba nr. 1: 37,6 g şi proba nr. 5: 2,8 g ambele conţinând în total cantitatea de 40,4 g cannabis, substanţă care face parte din tabelul anexă nr. 3 din Legea nr. 143/2000.

În apărarea sa, inculpatul P.C.E. a prezentat în copie şi în traducere documente de provenienţă a mărfurilor în care se specifică faptul că acestea conţin cannabis, nu sunt destinate consumului intern uman şi că nu dăunează sănătăţii, susţinând că au fost cumpărate pe bază de factură şi că pot fi comercializate în mod legal.

Această apărare este înlăturată de dispoziţia legii penale care nu distinge asupra modalităţii de deţinere sau comercializare a drogurilor de risc în lipsa unui drept legal.

Aceste aspecte se probează prin următoarele mijloace de probă:

- proces-verbal de percheziţie domiciliară;

- proces-verbal de percheziţie informatică;

- raport de constatare tehnico-ştiinţifică a Laboratorului analiză droguri şi precursori;

- dovadă predare droguri la Cameră Corpuri Delicte;

- Declaraţia inculpatului P.C.E.;

- acte de provenienţă a mărfii şi certificate de calitate în copie xerox.

La data de 31 iulie 2009, în cauză a fost emisă o ordonanţă prin care s-a dispus indisponibilizarea, în vederea confiscării speciale, a sumei de 1.000 RON ridicată de la inculpatul B.C.Ş. cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 29 iulie 2009. Suma de 1000 RON a fost depusă C.B. - Sucursala Suceava pe numele B.C.Ş. la dispoziţia D.I.I.C.O.T. - S.T. Suceava până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, toţi inculpaţii au înţeles să se prevaleze de dreptul prev. de art. 70 alin. (2) C. proc. pen., cu excepţia inculpatei L. (fostă T.) I. care a precizat că va da declaraţie după audierea martorilor din lucrări şi acelora cu identitate protejată.

La termenul de judecată din 25 ianuarie 2012, instanţa a adus la cunoştinţă inculpaţilor modificările legislative intervenite, respectiv disp. art. 320¹ C. proc. pen., ocazie cu care aceştia au precizat că îşi menţin aceeaşi poziţie procesuală pe care au adoptat-o până în prezent.

La ultimul termen de judecată din 7 martie 2012, a fost audiată inculpata L. (fostă T.) I., care a negat în totalitate săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimisă în judecată, prezentând o altă variantă a situaţiei de fapt cu scopul inducerii în eroare a instanţei.

Tribunalul a avut în vedere că în prezent această inculpată este trimisă în judecată şi în Dosarul nr. 944/39/2010, fiind cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- constituirea unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi

- organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Pe parcursul judecăţii, instanţa a admis cererea inculpatelor L. (fostă T.) I. şi G.D. de audiere a martorei C.L., revenind de la audierea acesteia, motivat de faptul că depoziţia persoanei respective se află în dosarul de urmărire penală iar acuzarea nu se bazează doar pe această probă.

Deşi, apărătorul inculpatului M.A.M. a obiectat asupra faptului că nu a fost audiat martorul din lucrări G.C., instanţa a avut în vedere că prin Adresa nr. 1044/111/13/2011 din 18 octombrie 2011, D.I.I.C.O.T. a comunicat faptul că acesta nu a putut fi ascultat pe parcursul urmăririi penale, deoarece este arestat în Spania. De aceea, instanţa a apreciat că indicarea în rechizitoriu, ca martor, a lui G.C., este o eroare, la fel ca şi menţionarea lui P.C.B., în aceiaşi calitate, în condiţiile în care el este inculpat, situaţie clarificată asupra acestuia din urmă prin Încheierea din 6 aprilie 2011.

Întrucât pe parcursul cercetării judecătoreşti, apărătorii unor inculpaţi au susţinut că prin procesele-verbale de redare a declaraţiilor martorilor sub identitate protejată, o parte a acestora au fost trunchiate sau scoase din context, instanţa a verificat originalul depoziţiilor, care au fost restituite la D.I.I.C.O.T. la data de 11 iulie 2011 şi a constatat că acestea sunt identice.

În timpul cercetării judecătoreşti, unii dintre inculpaţi au solicitat încetarea, modificarea sau ridicarea unor obligaţii care le-au fost impuse de către instanţă prin Încheierile din 26 ianuarie 2010 şi 3 martie 2010, cereri respinse ulterior, ca nefondate.

Examinând actele şi lucrările dosarului, precum şi declaraţiile a 12 martori sub identitate protejată şi a altor martori indicaţi de organul de urmărire penală, care au fost audiaţi în timpul cercetării judecătoreşti, instanţa a reţinut aceeaşi situaţie de fapt şi de drept ca cea descrisă în actul de sesizare.

Chiar dacă la dezbaterea cauzei în fond, avocat G.E. pentru inculpaţii pe care i-a asistat a contestat interceptările telefonice cât şi procesele-verbale de transcriere a acestora, considerând că sunt nule de drept, mergând pe susţinerea Preşedintelui I.T din Camera Deputaţilor, în sensul că nu există, o semnătură electronică pe CD-urile cu interceptarea convorbirilor telefonice, instanţa a avut în vedere că aceasta, pe parcursul cercetării judecătoreşti nu a invocat necesitatea efectuării unei expertize tehnice de specialitate pentru a se stabili dacă înregistrările audio prezintă garanţia autenticităţii şi originalităţii, respectiv dacă suporturile originale au încorporate semnătura electronică extinsă.

În speţă, în dosarul de urmărire penală, există procesele-verbale în care sunt redate integral convorbirile interceptate şi înregistrate care privesc faptele ce formează obiectul cercetării, certificate pentru autenticitate de către procuror.

Pe de altă parte, din coroborarea disp. art. 91 şi urm. C. proc. pen. care reglementează interceptările şi înregistrările audio sau video, ca mijloc de probă, cu prevederile art. 197 alin. (2) C. proc. pen., rezultă că lipsa unei asemenea semnături nu constituie o cauză de nulitate absolută.

Ea ar putea constitui cel mult o nulitatea relativă şi care se impunea a fi invocată în condiţiile şi termenele prev. de art. 197 alin. (4) C. proc. pen., respectiv la primul termen de judecată cu procedură completă, ceea ce în cauză nu s-a făcut, fiind invocată pentru prima dată la dezbaterea cauzei în fond.

În consecinţă, prima instanţă a apreciat că nu se poate vorbi despre o vătămare adusă intereselor legale ale inculpaţilor, în condiţiile în care aceştia nu au contestat pe parcursul cercetării judecătoreşti conţinutul interceptărilor telefonice şi procesul-verbal de transcriere a lor, dorind doar să fie înlăturate întrucât nu au dovada că suporturile originale au încorporate semnătura electronică extinsă.

În raport de cele prezentate, Tribunalul a constatat că faptele săvârşite de inculpatul B.C.Ş. constând în aceea că, începând cu anul 2008, împreună cu mai multe persoane, respectiv inculpaţii B.A., P.N. şi învinuiţii L.T.M., U.A. zis "A.", a pus bazele unui grup infracţional organizat, în calitate de lider strategic, acţionând împreună şi în mod coordonat în scopul săvârşirii infracţiunii de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Existenţa relaţiilor de grup infracţional organizat a debutat în anul 2007, prelungindu-se în timp până la dizolvarea sa prin intervenţia organelor judiciare la sfârşitul lunii iulie 2009, funcţionând conform următoarei scheme de acţiune: cei cinci membri ai grupului infracţional organizat, toţi provenind din cartierul Obcini din mun. Suceava şi având vechi relaţii de prietenie, au obţinut experienţă infracţională în traficul internaţional de droguri, între anii 2007 - 2008, efectuând, pe rând, unul sau mai multe transporturi de droguri de mare risc, heroină sau cocaină, în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri, pe ruta Turcia - Europa de Vest sau China, ori America de Sud - Vestul Europei;

S-a reţinut de asemenea că, faptele constând în organizarea, conducerea şi finanţarea transporturilor de droguri de mare risc de către un număr total de 21 de persoane, cetăţeni români, respectiv B.A.D., S.A.M., S.D.C., R.B.A., G.D.T., B.A.I., L.R.C., P.C.M., N.B.I., D.M.G., I.D.D., A.L.R., B.S.R., D.I.C., D.M., L.I.A., J.R.G., B.A. şi D.M.A., martorul sub acoperire G.V., martorul sub acoperire S.D., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., în forma continuată.

S-a reţinut că, faptele săvârşite de inculpatul B.A., constând în aceea că, începând cu anul 2008, împreună cu mai multe persoane, respectiv inculpaţii B.C.Ş., P.N. şi învinuiţii L.T.M., U.A. zis "A.", calitate de lider strategic, a pus bazele unui grup infracţional organizat, acţionând împreună şi în mod coordonat în scopul săvârşirii infracţiunii de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Existenţa relaţiilor de grup infracţional organizat a debutat în anul 2007, prelungindu-se în timp până la dizolvarea sa prin intervenţia organelor judiciare la sfârşitul lunii iulie 2009, funcţionând conform următoarei scheme de acţiune: cei cinci membri ai grupului infracţional organizat, toţi provenind din cartierul Obcini din mun. Suceava şi având vechi Relaţii de prietenie, au obţinut experienţă infracţională în traficul internaţional de droguri, între anii 2007 - 2008, efectuând, pe rând, unul sau mai multe transporturi de droguri de mare risc, heroină sau cocaină, în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri, pe ruta Turcia - Europa de Vest sau China, ori America de Sud - Vestul Europei;

În ce priveşte faptele constând în organizarea, conducerea şi finanţarea transporturilor de droguri de mare risc de către un număr total de 6 persoane, cetăţeni români, respectiv P.D., M.S., Ş.A., V.M.A., P.C. şi P.A.E. s-a reţinut că acestea întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., în forma continuată.

În privinţa inculpatului P.N. s-a reţinut că, fapta acestuia constând în aceea că, împreună cu inculpaţii B.C.Ş., B.A. şi învinuiţii L.T.M., U.A. zis "A.", a pus bazele unui grup infracţional organizat, în calitate de lider strategic, acţionând împreună şi în mod coordonat; în scopul săvârşirii infracţiunii de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

S-a reţinut că fapta constând în aceea că în vară anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul P.N. a organizat racolarea şi îndrumarea a trei persoane, cetăţeni români, V.M.A., P.C., colaborând în mod direct în acest sens cu învinuitul L.T.M. şi inculpatul B.A. iar în cazul martorului P.A.E., colaborând în mod direct în acest sens cu învinuitul U.A. şi inculpatul B.A., în vederea efectuării unor transporturi de droguri, pe relaţia Africa către Vestul Europei în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., în formă continuată.

În privinţa inculpatului C.F.C. s-a reţinut că, fapta acestuia constând în aceea că, prin participarea sa la toate activităţile desfăşurate de inculpatul B.C.Ş. şi alţi membri ai grupului infracţional organizat, prin intermediul cărora a luat cunoştinţă de natura acestora şi toate persoanele implicate, şi-a manifestat poziţia de membru al grupului infracţional organizat acţionând împreună şi în mod coordonat în scopul săvârşirii infracţiunii de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat faptă prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În structura grupului infracţional organizat, inculpatul C.F.C. zis "M." deţinea un rol de ajutor principal al liderului, respectiv inculpatul B.C.Ş., fiind în mod frecvent delegat de acesta să execute în numele său legături directe cu membrii organizaţiilor internaţionale de traficanţi de droguri, fapt ce le permite şi în prezent să planifice, să coordoneze şi să negocieze numărul persoanelor racolate, sexul acestora, modul de disimulare a drogurilor, ruta pe care transportatorii de droguri o vor urma, modul de plată a transporturilor efectuate de curieri, plata acestora precum şi suma ce trebuie să le revină în schimbul activităţii de recrutare şi punere la dispoziţie a curierilor;

În ce priveşte fapta constând în organizarea, conducerea şi finanţarea transporturilor de droguri de mare risc de către un număr total de 2 persoane, cetăţeni români, respectiv C.I.C. şi S.E.T., s-a reţinut că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., formă continuată. Pentru inculpatul H.R.G. zis "M." s-a reţinut că, fapta acestuia, constând în aceea că, după ce a luat cunoştinţă de natura activităţilor ilegale ale grupului infracţional organizat constituit din inculpaţii B.C.Ş., B.A., P.N. şi învinuiţii L.T.M. şi U.A. zis "A.", şi-a manifestat poziţia de membru al grupului infracţional organizat, acţionând împreună şi în mod coordonat în scopul săvârşirii infracţiunii de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

Urmare a contactelor personale realizate cu alţi membri ai reţelei internaţionale, atât racolatori cât şi organizatori de transporturi de droguri, cel în cauză a dobândit calitatea de membru cu poziţie egală cu a celorlalţi componenţi, devenind în final organizatorul şi furnizorul propriilor săi curieri pe care i-a pus la dispoziţia reţelelor internaţionale de traficanţi de droguri, pentru care a negociat personal condiţiile şi beneficiile financiare, atrăgând şi coordonând la rândul său alţi colaboratori cu rol de executanţi, generând astfel noi debuşee de acţiune a acestui grup şi de obţinere de profituri consistente şi imediate;

Fapta constând în organizarea conducerea şi finanţarea transporturilor de droguri de mare risc de către un număr total de 7 persoane, cetăţeni români, respectiv M.C.A., R.D.C., S.E.T. şi martorii sub acoperire S.D., V.D., P.M. şi G.V., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii privind organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., în formă continuată.

În privinţa inculpatului M.A.M. zis "Ş." s-a reţinut că, fapta acestuia constând în aceea că, la începutul anului 2009, a aderat la grupul infracţional organizat coordonat de inculpatul B.C.Ş. şi, după ce a luat cunoştinţă de natura activităţilor ilegale ale membrilor acestora, precum şi toate persoanele implicate, şi-a manifestat poziţia de membru al acestui grup, acţionând împreună şi în mod coordonat în scopul săvârşirii infracţiunii de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderare şi sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În structura grupului infracţional organizat, inculpatul M.A.M. zis "Ş." deţine un rol de "scouter" (recrutor) de tineri dispuşi să efectueze curierat de droguri, pe care i-a pus la dispoziţia inculpatului B.C.Ş., în scopul participării sale directe la împărţirea beneficiilor materiale rezultate din această activitate, generând astfel noi debuşee de acţiune a acestui grup şi de obţinere de profituri consistente şi imediate.

Fapta constând în organizarea, conducerea şi finanţarea transporturilor de droguri de mare risc de către un număr total de 4 persoane, cetăţeni români, respectiv I.D.D., T.C.M., A.L.R. şi G.C., întruneşte elementele constitutive al infracţiunii privind organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., formă continuată.

Pentru inculpatul R.B.A. s-a reţinut că, fapta acestuia constând în aceea că, după ce a fost racolat de către inculpatul B.C.Ş. şi pus la dispoziţia unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri în beneficiul cărora a şi efectuat mai multe transporturi de droguri de mare risc, inculpatul a luat cunoştinţă de natura activităţilor ilegale ale grupului şi toate persoanele implicate, manifestându-şi poziţia de membru al acestui grup, acţionând împreună şi în mod coordonat în scopul săvârşirii infracţiunii de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen.

Întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat faptă prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

În structura grupului infracţional organizat, inculpatul R.B.A. a deţinut un rol de "scouter" (recrutor) de tineri dispuşi să efectueze curierat de droguri, pe care i-a pus la dispoziţia inculpatului B.C.Ş., în scopul participării sale directe la împărţirea beneficiilor materiale rezultate din această activitate şi generând astfel noi debuşee de acţiune a grupului respectiv şi de obţinere de profituri consistente şi imediate;

Fapta constând în aceea că, în cursul anului 2009, inculpatul R.B.A. împreună cu inculpatul B.C.Ş. au desfăşurat activităţi complexe de racolare şi punere la dispoziţia unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri de mare risc, a unui număr de 2 persoane, respectiv numiţii B.S.R. şi G.D.T., primul dintre aceştia ocupându-se de racolarea efectivă a cărăuşului iar cel de-al doilea asigurând logistica necesară deplasării, cazării şi întreţinerii pe perioada şederii în ţările de destinaţie şi oferind datele de contact ale membrilor reţelelor internaţionale de traficanţi de droguri, în beneficiul cărora urmau a fi efectuate cursele de către aceştia, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000 prev. de art. 26 C. pen. coroborat cu art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., formă continuată.

În privinţa inculpatului G.D.T. zis "D." s-a reţinut că, fapta acestuia constând în aceea că, după ce a fost racolat de inculpatul R.B.A. sub coordonarea şi în beneficiul inculpatului B.C.Ş., efectuând astfel mai multe transporturi de droguri de mare risc, a luat cunoştinţă de natura activităţilor ilegale ale grupului şi toate persoanele implicate, acţionând împreună şi în mod coordonat în scopul săvârşirii infracţiunii de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de sprijinire a grupului infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

În structura grupului infracţional organizat, inculpatul G.D.T. zis "D." a deţinut un rol de "scouter" (recrutor) de tineri dispuşi să efectueze curierat de droguri, pe care i-a pus la dispoziţia inculpatului B.C.Ş., în scopul participării sale directe la împărţirea beneficiilor materiale rezultate din această activitate şi generând astfel noi debuşee de acţiune a grupului respectiv şi de obţinere de profituri consistente şi imediate;

Fapta constând în organizarea, conducerea şi finanţarea transporturilor de droguri de mare risc de către un număr total de 4 persoane, cetăţeni român, respectiv B.A.I., L.R.C., N.B.I. şi P.C.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., formă continuată.

În privinţa inculpatului B.A.D. s-a reţinut că, fapta constând în aceea că, după ce a fost racolat de inculpatul B.C.Ş., efectuând astfel mai multe transporturi de droguri de mare risc, a luat cunoştinţă de natura activităţilor ilegale ale grupului şi toate persoanele implicate, acţionând împreună şi în mod coordonat în scopul săvârşirii infracţiunii de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de sprijinire a grupului infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

În structura grupului infracţional organizat, inculpatul B.A.D. a deţinut un rol de "scouter" (recrutor) de tineri dispuşi să efectueze curierat de droguri, pe care i-a pus la dispoziţia inculpatului B.C.Ş., în scopul participării sale directe la împărţirea beneficiilor materiale rezultate din această activitate şi generând astfel noi debuşee de acţiune a grupului respectiv şi de obţinere de profituri consistente şi imediate.

Fapta constând în aceea că, în cursul anului 2009, împreună cu inculpatul B.C.Ş. au desfăşurat activităţi complexe de racolare şi punere la dispoziţia unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri de mare risc, a unui număr de două persoane, respectiv numiţii S.A.M. şi S.D.C., primul dintre aceştia ocupându-se de racolarea efectivă a cărăuşului iar cel de-al doilea asigurând logistica necesară deplasării, cazării şi întreţinerii pe perioada şederii în ţările de destinaţie şi oferind datele de contact ale membrilor reţelelor internaţionale de traficanţi de droguri, în beneficiul cărora urmau a fi efectuate cursele de către aceştia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2), C. pen., formă continuat.

În privinţa inculpatei L. (fostă T.) I. s-a reţinut că, fapta acesteia constând în aceea că în cursul anului 2008, sub coordonarea învinuitului S.O.V. din mun. Suceava, a sprijinit o organizaţie internaţională de traficanţi de droguri din Turcia, în efectuarea unor transporturi de droguri de mare risc spre China sau Vestul Europei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderare şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În perioada menţionată, grupul infracţional Organizat, format din inculpaţii B.C.Ş., B.A., P.N. şi învinuiţii L.T.M., U.A. zis "A." a beneficiat de serviciile învinuitului S.O.V., care la rândul său în mod voluntar şi în scopul obţinerii de beneficii materiale consistente şi imediate, a organizat propriile transporturi de droguri de mare risc de către curieri pe care i-a pus la dispoziţia unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri din Turcia;

Fapta constând în organizarea, conducerea şi finanţarea transporturilor de droguri de mare risc de către un număr total de 6 persoane, cetăţeni români, respectiv pe numiţii: M.N.D., S.O.V., C.C.C., N.A., R.C.F., N.M. întruneşte elementele constitutive; ale infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., formă continuată.

În privinţa inculpatei G.D. s-a reţinut că, fapta acesteia constând în aceea că în cursul anului 2008, după ce a fost racolată de învinuitul S.O.V. şi a efectuat mai multe transporturi de droguri sub coordonarea acestuia pe relaţia Turcia - Vestul Europei, în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi nigerieni, rezidenţi în Turcia, la rândul său a preluat şi a continuat activitatea de recrutare şi organizare de transporturi de droguri de mare risc de către curieri pe care i-a pus la dispoziţia unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri din Turcia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de sprijinirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În perioada menţionată, grupul infracţional organizat, format din inculpaţii B.C.Ş., B.A., P.N. şi învinuiţii L.T.M., U.A. zis "A." a beneficiat de serviciile învinuitului S.O.V., care la rândul său în mod voluntar şi în scopul obţinerii de beneficii materiale consistente şi imediate, a organizat propriile transporturi de droguri de mare risc de către curieri pe care i-a pus la dispoziţia unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri din Turcia;

Fapta constând în aceea că în cursul anilor 2008 - 2009, aceeaşi inculpată a desfăşurat activităţi complexe de racolare şi punere la dispoziţia unei reţele internaţionale de traficanţi de droguri de mare risc a unui număr total de 4 persoane, cetăţeni români, respectiv M.D.C., A.L., G.G.G. şi martorul sub acoperire P.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului P.C.E., constând în aceea că, a deţinut la domiciliul său din mun. Suceava, jud. Suceava, fără drept până la data de 29 iulie 2009, cantitatea de 40,4 g cannabis, substanţă care face parte din tabelul anexă nr. 3 din Legea nr. 143/2000 modificată şi completată prin Legea nr. 522/2004, privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

În raport de situaţia de fapt şi de drept constatată, reţinând că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi a celei subiective, prima instanţă nu a dat curs cererilor formulate de inculpaţii M.A.M. şi R.B.A., prin apărător, privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 coroborate cu textele de lege indicate în rechizitoriu, în infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 sub forma complicităţii sau instigării şi de inculpata L. (fostă T.) I., prin avocat, privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 în complicitate la infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 2 alin. (1) din aceeaşi lege, apreciindu-se că sunt nefondate.

Din aceleaşi considerente, fiind dovedită existenţa infracţiunilor şi vinovăţia inculpaţilor în săvârşirea lor, instanţa nu a procedat la achitarea acestora, aşa cum a solicitat apărarea.

La individualizarea pedepselor pe care instanţa le-a aplicat inculpaţilor, respectând criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., s-au avut în vedere gradul de pericol social deosebit de ridicat al infracţiunilor pentru care aceştia au fost trimişi în judecată, modalitatea de săvârşire, consecinţele produse şi poziţia lor procesuală.

S-a reţinut că lipsa antecedentelor penale ale inculpaţilor nu este în sine o "performanţă civică", astfel încât conduita bună manifestată anterior de către aceştia nu pune în evidenţă decât o stare de normalitate, conform căreia fiecare persoană este datoare să respecte ordinea de drept să se abţină de la comiterea de acte antisociale, nefiind un argument care: să pledeze în favoarea lor în vederea reţinerii circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen.

De asemenea, faptul că inculpaţii s-au prezentat la toate termenele de judecată, nu constituie un criteriu pentru a determina instanţa să reţină în favoarea lor circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. c) C. pen., pentru a da eficienţă juridică sporită disp. art. 76 lit. a) şi b) C. pen., în sensul coborârii pedepselor sub minimul special prevăzut de textele incriminatoare, deoarece au adoptat această atitudine ca urmare a obligaţiilor ce le-au fost impuse prin încheierile din 26 ianuarie 2010 şi 3 martie 2010, ocazie cu care, li s-a atras atenţia că, în situaţia nerespectării lor cu rea-credinţă, se va lua măsura arestării preventive (cu excepţia inculpatului P.C.E. - căruia prin Decizia penală nr. 50 din 1 februarie 2010, Curtea de Apel Suceava i-a admis recursul şi a înlăturat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ C. proc. pen., luată prin Încheierea de şedinţă din 26 ianuarie 2010 a Tribunalului Suceava şi a inculpatului M.A.M., care la data de 4 august 2011 a fost arestat preventiv într-un alt dosar.

Dintre consecinţele produse de inculpaţi prin activitatea lor infracţională, instanţa a reţinut în mod exemplificativ:

- D.M.G., a fost arestat în Barcelona pe data de 15 aprilie 2009, când încerca să remită cantitatea de 950 g cocaină;

- I.D.D., a fost arestat la data de 18 iunie 2009 în Tesalonic - Grecia, având disimulat în bagajul personal cantitatea de cca. 4,5 kg heroină;

- D.M., a fost arestat în luna iulie 2009 pe aeroportul Tesalonic - Grecia, având asupra sa cantitatea de 4 kg heroină;

- N.B.I., L.I.A. şi C.I.C., au fost arestaţi în luna iulie 2009, în Grecia, având asupra lor câte 3,5 kg, 3,2 kg şi 2,2 kg heroină;

- L.R.C., a fost arestat în Venezuela pentru trafic de droguri de mare risc - în luna mai 2009;

- M.S., a fost arestat în luna noiembrie 2008 în Columbia, având disimulat în bagajul personal cantitatea de aprox. 4 kg heroină;

- M.A.C., a fost arestat în luna mai 2009 în Dublin - Irlanda, având ingurgitată cantitatea de cca. 500 g cocaină, întorcându-se în ţară abia pe data de 9 octombrie 2010, aşa cum rezultă din comisia rogatorie efectuată cu Irlanda;

- R.D.C., a fost arestat la data de 22 iunie 2009 în Turcia având asupra sa cantitatea de 850 g cocaină, provenită din Brazilia;

- G.C., a fost arestat în luna aprilie 2009, pe aeroportul din Madrid, având ingurgitată cantitatea de 1 kg de cocaină sub formă de casete;

- M.N.D., a fost condamnat în Cehia la pedeapsa de 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, fiind depistat la data de 5 decembrie 2008, pe aeroportul internaţional din Praga, având asupra sa disimulată în bagaje, o cantitate de heroină;

- G.F.A., M.D.C., B.A.A. şi P.A., arestaţi în Bucureşti, în timp ce încercau să vândă cantitatea de 2 kg heroină provenită din transportul internaţional de droguri de mare risc efectuat de M.D.C. (aceştia fiind trimişi în judecată prin Rechizitoriul nr. 148/D/P/2009 al D.I.I.C.O.T. Suceava);

- L.R., arestat în Ecuador pentru transport internaţional de droguri de mare risc;

- N.M., arestat în Turcia pentru transport internaţional de droguri de mare risc;

- A.L.E., arestată şi condamnată în Lima - Peru, pentru transport internaţional de droguri de mare risc, având asupra sa cantitatea de 2,908 kg, aşa cum rezultă din comisia rogatorie efectuată cu această ţară;

- S.A.M. şi S.D.C. au fost arestaţi la data de 17 iunie 2009, în Grecia.

Singurul element care a determinat instanţa să reţină circumstanţe atenuante în favoarea unora dintre primii 11 inculpaţi trimişi în judecată în prezentul dosar, a fost acela al numărului de persoane pentru care fiecare dintre ei au organizat, condus şi finanţat transporturile de droguri de mare risc.

În raport de aceste elemente, instanţa de fond a apreciat că se impune condamnarea primilor 11 inculpaţi, la pedepse cu închisoarea, cu executare în regim de penitenciar, apreciind că acestea vor fi de natură să asigure reeducarea lor şi prevenirea săvârşirii unor noi infracţiuni, scop prevăzut de art. 52 C. pen.

Cum infracţiunile reţinute în sarcina acestor inculpaţi au fost săvârşite în concurs real, în baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., în urma contopirii pedepselor, s-a dispus ca fiecare dintre ei să execute pedeapsa cea mai grea.

Totodată, în baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat fiecăruia dintre aceşti inculpaţi, pentru fiecare infracţiune comisă şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (2) C. pen., privind interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru fiecare dintre cei 11 inculpaţi.

În temeiul art. 88 C. pen. rap. la art. 350 C. proc. pen., pentru inculpaţii care au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv, s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada respectivă, până la data când au fost puşi în libertate.

Având în vedere gravitatea infracţiunilor pentru care aceşti inculpaţi au fost trimişi în judecată şi a căror vinovăţie a fost reţinută de instanţa de judecată, modalitatea în care au fost săvârşite şi consecinţele produse, cât şi cererile lor repetate privind revocarea măsurii preventive prev. de art. 145¹ C. proc. pen., existând astfel date că ar dori să părăsească ţara pentru a se sustrage cercetării judecătoreşti şi eventual executării pedepselor, s-a apreciat că se impune menţinerea obligaţiilor ce le-au fost impuse prin încheierile din 26 ianuarie 2010 şi 3 martie 2010, până la rămânerea definitivă a sentinţei.

Referitor la inculpatul P.C.E., cu toate că acesta a prezentat în copii şi în traducere documentele de provenienţă a mărfurilor în care se specifică faptul că ele conţin cannabis, nu sunt destinate consumului intern uman şi că nu dăunează sănătăţii, fiind cumpărate pe bază de factură şi susţinând că pot fi comercializate în mod legal, instanţa a avut în vedere că din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 3 noiembrie 2009 efectuat de Laboratorul de analiză şi profil al drogurilor Iaşi, rezultă că în probele nr. 1 şi 5 recoltate; din cantitatea de 40,4 g substanţe etnobotanice, deţinută la domiciliul său, s-a pus în evidenţă Tetrahidrocannabinol (THC), substanţă psihotropă biosintetizată de plantă cannabis. Cannabis face parte din Tabelul - anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, modificată şi completată de Legea nr. 522/2004, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

În raport de această situaţie, ţinând cont de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, instanţa l-a condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 lit. a) rap. la art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 8 luni închisoare.

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (2) C. pen. privind interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 8 luni prev. de art. 82 C. pen. şi s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor prev. de art. 83 şi 85 C. pen.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, a fost suspendată şi executarea pedepsei accesorii.

Întrucât din probele administrate în cauză, nu a reieşit că banii ridicaţi de organul de urmărire penală provin din activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul B.C.Ş., instanţa a dispus restituirea către acesta a sumei de 1.000 RON care a fost indisponibilizată de D.I.I.C.O.T. în vederea confiscării speciale şi consemnată pe numele său la C.B. cu Recipisa din 31 iulie 2009, la dispoziţia organului anchetator.

Având în vedere că bunurile care au fost ridicate de D.I.I.C.O.T. Suceava cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare la locuinţele inculpaţilor, conform proceselor-verbale încheiate la data de 29 iulie 2009 şi care au fost predate la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Suceava, secţia penală, au fost expertizate, aşa cum rezultă din actele existente la dosar, Tribunalul a constatat că se impune restituirea unora dintre acestea la rămânerea definitivă a hotărârii, menţinând măsura cu privire la celelalte, care au calitatea de mijloace de probă.

Conform art. 191 alin. (2) C. proc. pen., fiecare dintre inculpaţi a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Suceava şi inculpaţii B.C.Ş., B.A., P.C.E., C.F.C., H.R.G., R.B.A., G.D.T., G.D., P.N., B.A.D., L. (fostă T.) I. şi M.A.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 98 din 28 iunie 2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-au admis apelurile declarate de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Suceava şi de către inculpaţii B.C.Ş., B.A., P.C.E., C.F.C., H.R.G., R.B.A., G.D.T., G.D., P.N., B.A.D., L. (fostă T.) I. şi M.A.M. împotriva Sentinţei penale nr. 59 din 21 martie 2012 pronunţată de Tribunalul Suceava în Dosarul nr. 407/86/2010.

S-a desfiinţat, în parte, sentinţa mai sus menţionată şi în rejudecare:

1. A fost condamnat inculpatul B.C.Ş. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

b. organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

2. A fost condamnat inculpatul B.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

b. organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de: 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

3. A fost condamnat inculpatul P.N. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

b. organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

4. A fost condamnat inculpatul C.F.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

b. organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

5. A fost condamnat inculpatul H.R.G., zis "M." pentru săvârşirea infracţiunilor de:

b. organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

6. A fost condamnat inculpatul G.D.T. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

b. organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

7. A fost condamnat inculpatului M.A.M. zis "Ş.", pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

b. organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

S-a constatat că infracţiunile din prezentul dosar sunt concurente cu infracţiunea de contrabandă prev. de art. 270 alin. (3) comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind C. vam. al României, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare prin Sentinţa penală nr. 571 din 3 octombrie 2011 pronunţată de Judecătoria Rădăuţi în Dosarul nr. 4909/285/2011, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1.150 din 28 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Suceava.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedeapsa de 1 închisoare la care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală menţionată anterior cu cele aplicate în prezenta cauză, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

S-a înlăturat dispoziţia privind menţinerea măsurii preventive a obligării inculpatului M.A.M. de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ C. proc. pen., dispusă prin Încheierea din 3 martie 2010 a Tribunalului Suceava, definitivă prin Decizia nr. 126 din 5 martie 2010 a Curţii de Apel Suceava.

8. A fost condamnată inculpata G.D., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

b. organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

9. A fost condamnată inculpata L. (fostă T.) I. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

b. organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

10. A fost condamnat inculpatul B.A.D. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

b. organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

11. A fost condamnat inculpatul R.B.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a. aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

b. complicitate la organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 26 C. pen. coroborat cu art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

Conform art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principale aplicate inculpaţilor R.B.A., G.D.T., G.D., B.A.D., L. (fostă T.) I. şi M.A.M., pe durata termenului de încercare de 8 ani, stabilit conform art. 86² C. pen.

Conform art. 86³ alin. (1) lit. a) - d) C. pen., s-a stabilit că pe durata termenului de încercare menţionat, fiecare inculpat se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Suceava, instituţie căreia i se încredinţează supravegherea inculpaţilor, conform programului stabilit de acest serviciu;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.

S-a atras atenţia acestor inculpaţi asupra disp. art. 86⁴ şi 86⁵ C. pen. privind revocarea şi anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii aplicate acestor inculpaţi pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor principale.

12. A fost condamnat inculpatul P.C.E., pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 5 luni prev. de art. 82 C. pen. şi s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor prev. de art. 83 şi 85 C. pen.

S-a dispus confiscarea de la inculpatul B.C.Ş. a sumei de 1.000 RON care a fost indisponibilizată de D.I.I.C.O.T. în vederea confiscării speciale şi consemnată pe numele acestuia la C.B. cu Recipisa din 31 iulie 2009, la dispoziţia organului anchetator.

S-a dispus confiscarea de la inculpaţi a următoarelor bunuri care au fost ridicate de D.I.I.C.O.T. Suceava cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, conform Procesului-verbal încheiat la data de 29 iulie 2009 şi care au fost predate la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Suceava, secţia penală:

1. B.C.Ş. şi B.A.:

- o unitate PC cu carcasă de culoare gri cu unitate optică de culoare neagră ale cărei componente nu se cunosc;

- un telefon N., de culoare negru cu gri;

- un telefon L. de culoare neagră;

- un telefon L. de culoare neagră.

2. B.D.A. - un telefon N., de culoare roşu cu negru.

3. C.F.C. - un telefon N., de culoare negru cu roşu.

4. M.A.M.:

- o unitate PC de culoare neagră;

- un telefon N., de culoare gri cu albastru.

5. R.B.A. - un telefon N., de culoare gri cu albastru.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu sunt contrare prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare din apel avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, inclusiv suma de 400 RON reprezentând onorariul avocatului din oficiu pentru inculpatul B.A.D. şi suma de 500 RON reprezentând onorariile parţiale ale avocaţilor din oficiu pentru inculpaţii H.R.G., G.D.T., G.D., P.N. şi B.C.Ş. ce se va vira în contul Baroului Suceava, din fondurile avansate de Ministerul Justiţiei.

Pentru a decide astfel, examinând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, precum şi în baza actelor şi lucrărilor dosarului, în conformitate cu prevederile art. 371 şi 378 C. proc. pen., Curtea a constatat că acestea sunt întemeiate, însă numai în anumite limite, pentru următoarele considerente:

Astfel, s-a reţinut că inculpaţii au solicitat desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază şi nici nu prezintă, în mod detaliat, probele pe care se sprijină soluţia pronunţată. Au mai invocat că pe parcursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti s-au comis o serie de nereguli ce se circumscriu dispoziţiilor art. 197 alin. (2), (4) C. proc. pen., că instanţa nu a fost legal sesizată, atât urmărirea penală, cât şi cercetarea judecătorească fiind lovite de nulitate.

Potrivit art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., instanţa, judecând apelul, desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată, pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate. Rejudecarea de către prima instanţă se dispune şi atunci când există vreunul din cazurile de nulitate prev. în art. 197 alin. (2) C. proc. pen., cu excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă.

Curtea a constatat că aspectele invocate de inculpaţi nu se încadrează în dispoziţiile legale menţionate, hotărârea primei instanţe fiind motivată în fapt şi în drept, fiind respectate prevederile art. 356 C. proc. pen. incidente în materie.

Chiar dacă instanţa de fond a preluat, în sinteză, situaţia de fapt redată în actul de sesizare, a făcut referire la probele în baza cărora a reţinut această situaţie de fapt, aspect ce pune în evidenţă că soluţia pronunţată este rezultatul deliberării judecătorului fondului cauzei şi a interpretării sale asupra materialului probator administrat.

De asemenea, Curtea nu a putut fi de acord cu punctul de vedere exprimat de inculpaţi, prin apărători, conform căruia motivarea defectuasă echivalează practic cu nesoluţionarea cauzei, pentru că instanţa de fond a soluţionat dosarul, pronunţând o hotărâre în ceea ce priveşte faptele şi infracţiunile cu care a fost sesizată, împrejurarea că motivarea hotărârii putea fi mai detaliată neechivalând cu inexistenţa acesteia şi implicit cu nesoluţionarea speţei deduse judecăţii.

Referitor la susţinerile vizând nulitatea urmăririi penale, a cercetării judecătoreşti, neregularitatea actului de sesizare, nelegalitatea probelor administrate, Curtea a constatat că şi acestea sunt neîntemeiate.

În acest sens, Curtea a constatat că în cauză urmărirea penală nu a fost efectuată de către un organ necompetent, iar dispoziţiile referitoare la competenţa după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanţei, prezenţa învinuitului sau a inculpatului şi asistarea acestuia de către apărător nu au fost încălcate.

Astfel, la urmărirea penală cât şi în cursul cercetării judecătoreşti inculpaţii au beneficiat de asistenţa juridică obligatorie în condiţiile prev. de art. 171 alin. (2) şi (3) C. proc. pen., fiind asistaţi de apărători aleşi sau desemnaţi din oficiu, având posibilitatea să îşi formuleze pe tot parcursul procesului apărările pe care le-au considerat necesare, având acces la toate actele şi lucrările dosarului, asigurându-li-se deplina exercitare a drepturilor procesuale, deci inclusiv dreptul la apărare.

Respingerea unor cereri de probe, consemnarea succintă a declaraţiilor martorilor, limitarea numărului martorilor propuşi spre audiere de către Parchet sau de către inculpaţi, limitarea pledoariei apărătorului, audierea unor martori având identitatea protejată, precum şi celelalte pretinse încălcări ale dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea procesului penal, nu sunt prevăzute printre cazurile de nulitate absolută enumerate la art. 197 alin. (2) C. proc. pen., iar în cauză nu s-a dovedit că prin încălcările invocate li s-ar fi adus inculpaţilor vreo vătămare care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea hotărârii apelate, pentru a fi constatată existenţa vreunui caz de nulitate relativă, conform disp. art. 197 alin. (1) C. proc. pen.

Curtea a mai constatat că nu există nicio probă din care ar rezulta că în cauză ar fi fost încălcate disp. art. 68 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la interzicerea mijloacelor de constrângere, deşi s-a invocat de către apărătorul inculpatului C.F.C. faptul că au existat astfel de încălcări în scopul de a se obţine probe. Aceste încălcări nu au fost însă dovedite, astfel încât în cauză nu poate fi reţinută existenţa vreunui caz de nulitate a probelor administrate în cursul urmăririi penale sau în faţa primei instanţe.

Faptul colaborării organelor judiciare din ţări diferite pentru descoperirea persoanelor în legătură cu care există informaţii că ar comite anumite infracţiuni, constituie o situaţie ce nu poate fi asimilată nici unei constrângeri, întrucât nu a exclus libera determinare a voinţei inculpaţilor care au hotărât să desfăşoare activităţile ilicite reţinute în sarcina lor în prezenta cauză. În acest sens, instanţa supremă a reţinut prin Decizia penală nr. 1.863 din 11 mai 2010, că "în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu poate fi reţinută provocarea acuzatului de către organele judiciare, în măsura în care intenţia infracţională şi predispoziţia de a comite infracţiunea existau deja, intenţia infracţională nefiind creată prin acţiunea organelor judiciare, iar autorităţile judiciare aveau motive întemeiate să suspecteze activităţile ilicite ale persoanei acuzate".

S-a mai invocat de către acelaşi apărător că la urmărirea penală declaraţiile martorilor au fost luate de un organ care nu avea competenţa necesară efectuării unor astfel de acte, însă potrivit art. 217 alin. (4) C. proc. pen., în cauzele în care urmărirea penală se efectuează de procuror, cum este şi cauza de faţă, acesta poate dispune prin ordonanţă ca anumite acte de cercetare penală să fie efectuate de organele poliţiei judiciare.

Având în vedere faptul că în conformitate cu disp. art. 197 alin. (4) C. proc. pen. încălcarea oricărei alte dispoziţii legale decât cele prevăzute în alin. (2) al aceluiaşi articol atrage nulitatea actului în condiţiile alin. (1), numai dacă a fost invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului, Curtea a constatat că inculpaţii aveau posibilitatea de a invoca orice alte pretinse încălcări ale dispoziţiilor legale din cursul urmăririi penale, altele decât cele prevăzute în alin. (2) al art. 197 C. proc. pen., cel mai târziu la data prezentării materialului de urmărire penală - act procesual care se efectuează după efectuarea tuturor actelor de urmărire penală.

În legătură cu celelalte nemulţumiri referitoare la actele de urmărire penală care au fost efectuate în cauză, Curtea a constatat că inculpaţii care le-au reclamat aveau dreptul, în conformitate cu disp. art. 275 - 278 C. proc. pen., să formuleze plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, în cazul în care, în cursul urmăririi penale, au considerat că li s-a adus vreo vătămare intereselor lor legitime.

Curtea a mai reţinut că, potrivit art. 300 alin. (1) C. proc. pen., instanţa este datoare să verifice din oficiu, la prima zi de înfăţişare, regularitatea actului de sesizare, iar conform alin. (2) în cazul în care se constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată şi nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare în vederea refacerii acestuia.

În principiu, examinarea eventualelor nulităţi în cursul urmăririi penale (încălcarea unor norme care reglementează faza urmăririi penale) este o activitate distinctă de examinarea regularităţii actului de sesizare şi rezultă din existenţa distinctă a art. 300 C. proc. pen., respectiv a art. 332 C. proc. pen.

Verificările instanţei, conform art. 300 alin. (1) C. proc. pen. poartă asupra actului propriu-zis, rechizitoriul, asupra îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege în ceea ce priveşte conţinutul actului de sesizare şi respectării art. 264 alin. (3) C. proc. pen. Din examinarea Rechizitoriului din 21 ianuarie 2010 emis de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Suceava se constată că nu există, la acest moment procesual, temeiuri pentru a se concluziona că nu au fost respectate "dispoziţiile privitoare la sesizarea instanţei" aceasta fiind făcută prin rechizitoriu întocmit cu respectarea dispoziţiilor art. 262, 263, şi 264 C. proc. pen. (condiţii de formă şi de conţinut).

În realitate, apărarea a invocat nerespectarea unor dispoziţii legale cu privire la modul în care a fost efectuată urmărirea penală (dispunerea în cauză a unor soluţii, disjungeri ale cauzei, contrarietatea între soluţiile dispuse anterior şi, respectiv soluţia dispusă prin rechizitoriu), astfel că nu este întemeiată susţinerea potrivit căreia nu se putea trece la judecarea pe fond a cauzei.

Prin urmare, având în vedere dispoziţiile art. 197, art. 300 alin. (1) şi (2) art. 332 C. proc. pen., Curtea a constatat că încălcările invocate de inculpaţi nu constituie nici cazuri de nulitate a urmăririi penale sau a sentinţei penale apelate şi nici cazuri de de sesizare a instanţei şi de restituire a cauzei procurorului, astfel încât, în mod corect, prima instanţă nu a dat curs acestor solicitări.

Cât priveşte motivul de apel invocat de inculpaţi vizând greşita lor condamnare, întrucât nu există probe de vinovăţie privitor la infracţiunile reţinute în actul de sesizare, fie nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor, fie nu ei sunt autorii acestora, Curtea a constatat, de asemenea, că este nefondat.

S-a reţinut că, situaţia de fapt a fost corect stabilită de către instanţa de fond, în baza unei analize obiective a tuturor probelor administrate atât în faza de urmărire penală, cât şi în mod direct şi nemijlocit în faza cercetării judecătoreşti.

Faptele au fost comise cu forma de vinovăţie cerută de textul de incriminare, în mod corect apreciindu-se că în cauză sunt întrunite condiţiile angajării răspunderii penale a inculpaţilor pentru faptele reţinute în sarcina lor.

Referitor la încadrarea juridică a faptelor, Curtea a reţinut că prima instanţă a realizat o corectă încadrare în drept a faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, cu excepţia celor imputate inculpatului R.B.A., pentru care încadrarea juridică nu corespunde situaţiei de fapt reţinute în sarcina acestuia, în sensul că s-a omis una din modalităţile de săvârşire a infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, respectiv aderarea şi s-a reţinut greşit forma autoratului şi nu a complicităţii la infracţiunea de organizare, conducere sau finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, în condiţiile în care nu s-a pus în discuţie o altă încadrare juridică decât cea stabilită prin actul de sesizare, fapt învederat şi de către Parchet, sub acest aspect apelul declarat de către D.I.I.C.O.T. găsindu-se întemeiat.

Contrar susţinerilor inculpaţilor, s-a apreciat că, din ansamblul probator administrat în cauză, rezultă caracterul structurat al grupului infracţional, astfel cum acesta este definit de dispoziţiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003.

Astfel, potrivit acestui text de lege "grupul infracţional organizat este acel grup structurat, format din trei sau mai multe persoane care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membri săi".

Rezultă că, pentru a fi în prezenţa unui grup infracţional organizat, este necesar a fi îndeplinite în mod cumulativ două condiţii.

În primul rând, se impune ca grupul să fie format din trei sau mai multe persoane, să funcţioneze pe o anumită perioadă de timp şi în mod coordonat.

Cu privire la modul coordonat de funcţionare, este nevoie ca în cadrul grupului să există o subordonare ierarhică, prestabilită, în sensul că trebuie prevăzut rolul fiecărui membru în parte în comiterea infracţiunii. De asemenea, caracterul coordonat presupune planificare, organizare, control cât şi procurarea de instrumente, mijloace specifice, folosirea de combinaţii.

O a doua condiţie esenţială pentru existenţa grupului infracţional organizat este aceea ca el să nu aibă un caracter ocazional, ci să fie constituit pe baza unui studiu prealabil care să aibă în vedere anumite calităţi, însuşiri şi specializări ale membrilor acestuia. În fapt, grupul trebuie să prezinte o structură determinată, adică să aibă anumite componente cu sarcini complementare în realizarea activităţii infracţionale, o aşa zisă diviziune a muncii în cadrul unei ierarhii cu roluri prestabilite şi reguli de comportare specifice unei unităţi structurate.

În speţă, sunt îndeplinite ambele condiţii, fiind realizate elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţi nefiind rezultatul unei înţelegeri întâmplătoare spontane, ea fiind temeinic şi în amănunt pregătită, scopul organizării persoanelor implicate fiind de la început cunoscut şi acceptat de către participanţi.

Inculpaţii B.C.Ş., B.A., P.N. şi învinuiţii L.T.M., U.A. au constituit grupul infracţional la care ulterior au aderat sau activitatea acestuia a fost sprijinită pe parcursul derulării ei de către ceilalţi inculpaţi (cu excepţia inculpatului P.C.E.), legăturile dintre membrii grupării şi acţiunile ilicite comise de aceştia, concretizate în organizarea şi efectuarea transporturilor internaţionale de droguri începând cu anul 2007, fiind relevate de declaraţiile martorilor A.A.D., H.F., precum şi a celor sub identitate protejată, între care T.A., D.T., P.M., G.V., S.D., conţinutul hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate de către operatorii de telefonie mobilă, dar şi a hărţilor relaţionale ale codurilor IMEI ale terminalelor mobile în care au fost utilizate numerele de telefon ale inculpaţilor, conţinutul convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Suceava, filmările autorizate, procesele-verbale de recunoaştere din planşele foto, copiile paşapoartelor, recipisele W.U., înştiinţările şi actele de urmărire penală efectuate de autorităţile judiciare din ţările în care unii făptuitori au fost arestaţi, înaintate la dosar urmare a cererilor de comisii rogatorii formulate de autorităţile judiciare române.

În această structură cu implicaţii transfrontaliere, inculpatul B.C.Ş. deţinea poziţia centrală, de lider strategic, bazată pe experienţa sa în această activitate ilicită, şi datorită legăturilor pe care le avea cu mai mulţi membri nigerieni ai unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri, rezidenţi în Turcia. Inculpaţii B.A., P.N. şi C.F.C. aveau rolul de coordonatori ai activităţii de organizare a transporturilor internaţionale de droguri, ceilalţi inculpaţi care au aderat ulterior şi au desfăşurat activităţi de sprijinire a grupului efectuând ei înşişi transporturi de droguri sau recrutând curieri dispuşi să efectueze astfel de transporturi, urmărind obţinerea de profituri consistente şi imediate. Caracterul organizat al grupării infracţionale este evidenţiat de modul de desfăşurare a acţiunilor ilicite, astfel cum a fost relevat în declaraţiile transportatorilor, aceştia descriind în detaliu cum şi de cine au fost racolaţi, modalitatea de transport a drogurilor precum şi sumele de bani primite pentru transport.

Aşadar, între persoanele implicate în sfera ilicită a existat o organizare, anterioară comiterii infracţiunii scop, modalitatea de săvârşire a acesteia fiind stabilită în mod amănunţit, iar statutul şi rolul fiecăruia, pe parcursul funcţionării asocierii, concret determinate. Inculpaţii au stabilit relaţii atât între ei, cât şi cu alţi participanţi, inclusiv din alte ţări, buna lor colaborare, exercitată cu intenţie, fiind în mod imperativ necesară pentru a se ajunge la rezultatele scontate. Săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 nu a avut un caracter spontan, circumscris unei participaţii penale, ci a reprezentat infracţiunea scop ce constituia obiectivul de atins prin prealabila şi sistematica organizare a celor implicaţi, membrii grupului acţionând în diverse combinaţii în funcţie de împrejurările concrete de la acel moment şi au colaborat, rolul fiecăruia fiind cunoscut de ceilalţi.

Relaţiile de colaborare, exercitate cu intenţie de către părţile implicate, au condus în final la rezultatele urmărite. Fiecare dintre inculpaţii incluşi în acest ansamblu organizat şi structurat a relaţionat între ei şi cu ceilalţi participanţi la activitatea infracţională, chiar dacă în asocieri diferite, în funcţie de împrejurările de fapt concrete, fiind date astfel, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi nu ale infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cum s-a susţinut în apărare.

Aspectul că s-a procedat la o prealabilă disjungere; a cauzei cu privire la alte persoane (şi faţă de care nu s-a pronunţat până în prezent o hotărâre de condamnare) implicate în activitatea ilicită privită în ansamblu nu exclude prezenţa grupului infracţional, nefiind obligatoriu ca toţi participanţii să fi comis fapta cu forma de vinovăţie prevăzută de lege pentru existenţa infracţiunii.

Cât priveşte implicarea inculpaţilor în activitatea ilicită care a făcut obiectul infracţiunii scop, pe larg redată în considerentele sentinţei atacate, aceasta se circumscrie, sub aspect obiectiv şi subiectiv, conţinutului constitutiv al infracţiunii de organizare, conducere sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2, alin. (1) şi alin. (2), din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41, alin. (2) C. pen., în modalitatea descrisă pentru fiecare, apărările formulate în susţinerea cererilor de achitare fie pe temeiul prev. de art. 10 lit. a) sau d), fie pe temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen., fiind infirmate de evidenţa faptelor infracţionale desfăşurate, dovedite, fără contradicţii, de probele cauzei.

Mijloacele de probă care confirmă vinovăţia inculpaţilor în comiterea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, redate punctual în actul de sesizare, pentru fiecare inculpat şi cu privire la fiecare, act material ce intră în conţinutul infracţiunilor şi la care instanţa a făcut trimitere în considerentele sentinţei, constând în:

- filmări autorizate şi planşe foto întocmite în baza acestora;

- procese-verbale de recunoaştere după planşe foto;

- declaraţiile martorilor B.S.R., P.B.F., B.A.I., V.A., J.R.G., V.C., L.C., D.M.A., B.A., V.M.A., P.C., B.Ş., P.A.E., Ş.A., M.A., P.O.D., S.E.T., B.A.G., N.D.M., N.I., P.C.M., T.C.A., C.A.A., U.T., A.L.R., S.B.V., R.C.F., L.A., G.G.G., C.C.A., C.M., G.F.A., B.A.A., P.M., M.D.C., P.A., C.E., G.F.A., P.P.M., I.E., A.A.D., I.A.M., C.Ş., N.M., L.N., B.I.A., B.S.R., V.C.;

- declaraţiile martorilor sub identitate protejată S.D., P.M., I.I., T.A., V.D., G.V., C.C., P.R., P.D., F.D., P.M., D.T.;

- procese-verbale de anunţare şi de consemnare a înştiinţărilor autorităţilor judiciare străine, actele de urmărire penală ale acestora, ca răspuns la cererile de comisii rogatorii înaintate de organele de urmărire penală române;

- procese-verbale de citire a cartelelor SIM şi telefoanelor mobile aparţinând inculpaţilor;

- procese-verbale de redare a conţinutului hărţilor relaţionale întocmite în baza listingurilor telefonice furnizate autorizat de către reprezentanţii de telefonie mobilă O. şi V.;

- procese-verbale de percheziţie domiciliară şi percheziţie informatică;

- planşe cu înscrisuri ridicate de la percheziţiile domiciliare;

- copii paşapoarte turistice ale inculpaţilor;

- recipise W.U.;

- procese-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizat şi a discuţiilor pe Y.M.;

- Rechizitoriul din 10 aprilie 2009 privind pe inculpaţii G.F.A., M.D.C., B.A.A. şi P.A.;

- declaraţiile învinuiţilor G.F.A. şi M.D.C.;

- raport de constatare tehnico ştiinţifică a Laboratorului analiză droguri şi precursori şi dovadă predare droguri la Cameră Corpuri Delicte;

- declaraţiile inculpatului P.C.E.

Toate aceste probe, analizate coroborat, înlătură orice îndoială cu privire la vinovăţia inculpaţilor, simpla negare a faptelor, fără a se face dovada acestei poziţii de nerecunoaştere, reprezentând doar o încercare a inculpaţilor de a-şi diminua răspunderea penală sau chiar de a fi absolviţi de orice pedeapsă.

În acest context, s-a invocat de către apărătorii inculpaţilor că declaraţiile martorilor, îndeosebi a celor cu identitate protejată, date în instanţă, sunt incomplete, fără referiri directe la inculpaţi. Ori, toţi aceşti martori şi-au menţinut în instanţă declaraţiile date la urmărirea penală şi chiar dacă nu le-au mai reiterat în detaliu, fapt explicabil prin calitatea lor, acest lucru nu are relevanţă în condiţiile în care primele depoziţii se coroborează cu restul materialului probator, pentru fiecare inculpat în parte, nefiind dovedită, în mod neîndoielnic, o altă situaţie de fapt prin probele propuse în apărare de către inculpaţi.

Chiar şi în cazul schimbării, în cursul judecăţii, a declaraţiilor martorilor audiaţi în cursul urmăririi penale, această situaţie nu trebuie privită necritic, întrucât prin asemenea îndepărtări de la cele declarate iniţial se divizează în mod artificial procesul penal şi se minimalizează importanţa urmăririi penale.

Este binecunoscut faptul că, de regulă, declaraţiile care reflectă cel mai exact adevărul, sunt cele date la începutul instrucţiei penale, când persoanele audiate au relatat liber faptele într-un moment cât mai apropiat de cel al săvârşirii acestora, iar pentru a putea produce efecte juridice, revenirea asupra declaraţiilor date anterior în cauză trebuie să fie temeinic motivată şi convingător dovedită.

Curtea a constatat că prevederile art. 63 alin. (2) C. proc. pen. nu stabilesc o ordine de preferinţă a probelor, întrucât nu se face distincţie în ceea ce priveşte valoarea în stabilirea adevărului în raport de faza în care acestea au fost administrate, criteriul determinant în aprecierea probelor constituindu-l forţa acestora de a exprima adevărul, indiferent de momentul procesual căruia aparţine sau de organul care le-a administrat.

Principiile oralităţii, nemijlocirii şi contradictorialităţii şedinţei de judecată, prevăzute de art. 289 C. proc. pen., a căror încălcare este reclamată în mod nejustificat de inculpaţi, prin apărători, nu trebuie înţelese ca pe o obligaţie a organelor judiciare de a ţine cont doar de declaraţiile date în condiţii de publicitate şi de contradictorialitate.

Cu privire la apărările formulate de inculpaţi, în sensul că, nu s-a dovedit împrejurarea că s-au transportat droguri şi nici faptul că au beneficiat material de pe urma activităţilor desfăşurate, Curtea a reţinut următoarele:

Faptul că s-au transportat droguri de mare risc, respectiv cocaină sau heroină rezultă cu prisosinţă din însăşi declaraţiile persoanelor care au efectuat activităţi de cărăuşie, între care B.A.I., P.C.M., B.S.R., G.V., S.D., R.C. dar şi din faptul că o parte dintre cărăuşi au fost arestaţi în alte ţări pentru că au fost depistaţi având în bagaje sau în corpul lor, diferite cantităţi de droguri, la dosar existând acte de urmărire penală ale autorităţilor judiciare din ţările unde o parte dintre ei au fost prinşi şi arestaţi din acest motiv, probe din care rezultă natura substanţelor transportate, cum ar fi, spre exemplu, Comunicarea autorităţilor judiciare irlandeze din data de 17 iunie 2009 prin care se aduce la cunoştinţă faptul că pe teritoriul Irlandei se află cetăţeanul român M.A.C. având îngurgitată o cantitate de 500 g cocaină, autorităţile dispunând arestarea acestuia, sau raportul de expertiză al conţinutului substanţei aflate în rucsacul transportat de numitul M.N.D. efectuat de autorităţile judiciare din Cehia în cadrul comisiei rogatorii internaţionale solicitate de organele de urmărire române.

De asemenea, faptul că aceste activităţi le aduceau inculpaţilor venituri substanţiale rezultă din discuţiile telefonice purtate, din faptul expedierii unor sume de bani în valută pe numele lor, neavând relevanţă că nu s-a stabilit, în concret, pentru fiecare, sumele de bani de care a beneficiat în urma comiterii infracţiunilor. De altfel, este de neconceput că o persoană şi-ar risca libertatea, chiar viaţa efectuând, în mod gratuit, transport de droguri sau implicându-se, în modalităţile reţinute în sarcina fiecăruia, într-o astfel de activitate ilicită.

Cât priveşte solicitarea inculpaţilor M.A.M. şi L. (fostă T.) I., de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 în infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din aceiaşi lege, în forma complicităţii sau instigării, Curtea a constatat că, în mod corect instanţa de fond a reţinut că şi aceşti inculpaţi au calitatea de subiecţi activi ai infracţiunii prevăzute în art. 10 din Legea nr. 143/2000, contribuţia lor concretă în ansamblul ilicit, descrisă pe larg în considerentele sentinţei atacate, înscriindu-se în elementul material al laturii obiective a acestei infracţiuni, ambii participând la organizarea mai multor transporturi de droguri efectuate de cetăţenii români I.D.D., T.C.A., A.L.R., G.C., respectiv M.N.D., S.C.O., C.C.C., N.A., R.C.F. şi N.M. Parte dintre aceste persoane au fost audiate ca martori în cauză, din depoziţiile lor, coroborate şi cu alte mijloace de probă la care s-a făcut referire anterior, rezultând în ce a constat activitatea infracţională a acestor inculpaţi, încadrarea juridică dată faptelor fiind corectă.

Cât priveşte apărările inculpatului P.C.E. în susţinerea cererii de achitare pentru infracţiunea de deţinere de droguri de risc, Curtea le-a apreciat ca nefondate, dispoziţiile legale de incriminare a faptei nefăcând distincţie cu privire la modalitatea de deţinere a drogurilor de risc, în lipsa unui drept care să fie prevăzut de lege.

Aşadar, în speţă, Curtea a constatat că prezumţia de nevinovăţie de care se bucură inculpaţii a fost înlăturată, ansamblul probator administrat la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească, demonstrând, fără echivoc, vinovăţia acestora, în cauză neimpunându-se nici schimbarea încadrării juridice a faptelor şi nici achitarea pentru vreuna dintre ele, pe temeiul textelor de lege invocate.

Referitor la critica Parchetului ce vizează dispoziţia instanţei de restituire către inculpaţi a unor bunuri ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare, Curtea a constatat că este, în parte, fondată, din probele administrate în cauză, respectiv procesele-verbale de redare a discuţiilor telefonice interceptate autorizat şi procesele-verbale de percheziţie informatică, rezultând că bunurile ridicate de la domiciliile inculpaţilor, telefoane mobile şi calculatoare, au fost folosite pentru desfăşurarea activităţii infracţionale ce face obiectul cauzei.

Totodată se impunea şi confiscarea sumei de 1.000 RON de la inculpatul B.C.Ş., fiind dovedit în cauză faptul că, în scopul sau în urma livrării de droguri, pe numele acestuia au fost expediate sume consistente de bani în valută, numai cele trimise din Turcia, de către inculpatul C.F.C. prin serviciul W.U., însumând 4.475 euro şi 6.436 dolari S.U.A.

Cât priveşte însă bunurile inculpatului P.C.E., având în vedere infracţiunea reţinută în sarcina acestuia şi anume deţinere de droguri de risc, fără drept, precum şi probatoriul care stă la baza acuzării, Curtea a apreciat că s-a procedat corect la restituirea bunurilor ridicate de la domiciliul său.

S-a apreciat că este întemeiat şi motivul de apel invocat de Parchet referitor la dispoziţia de menţinere a măsurii preventive a obligării inculpatului M.A.M. de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ C. proc. pen., dispusă prin Încheierea din 3 martie 2010 a Tribunalului Suceava, dispoziţie ce se impune a fi înlăturată cât timp instanţa a constatat că acest inculpat este arestat preventiv pentru o altă faptă, concurentă cu prezenta, faţă de o persoană neputând fi luate concomitent mai multe măsuri preventive diferite.

În raport de criticile formulate deopotrivă de Parchet şi de inculpaţi, vizând greşita individualizare a pedepselor aplicate, Curtea a constatat următoarele:

În cadrul procesului penal, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să reflecte un echilibru, atât sub aspectul naturii ei, cât şi al cuantumului şi modalităţii de executare şi să nu arate în nici un caz un efect intimidant, datorită severităţii excesive sau un efect indulgent, urmare a unei clemenţe abuzive, nemăsurate.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte faptele penale săvârşite, cât şi în ce priveşte comportamentul făptuitorului. Ca atare, cuantumul acesteia şi modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât să conducă la reeducarea inculpatului, iar acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi să evite în viitor săvârşirea de fapte penale.

Atingerea dublului scop preventiv şi educativ al pedepsei este condiţionată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte şi durata sancţiunii şi natura sa pe de altă parte. Pedeapsa trebuie să aibă drept consecinţă recuperarea inculpatului şi să stimuleze dorinţa sa ca pe viitor să aibă o conduită conformă regulilor de convieţuire socială, fără să fie percepută ca o răzbunare din partea comunităţii, dar care să reprezinte în acelaşi timp un mijloc de realizare atât a prevenţiei speciale, cât şi a celei generale.

În speţă, natura infracţiunilor, gradul de pericol social concret, modalitatea de comitere şi urmarea produsă impun aplicarea unor pedepse corespunzătoare, însă raportat la persoana inculpaţilor, foarte tineri, aflaţi la primul conflict cu legea penală, unii dintre ei cu studii superioare, căsătoriţi, cu copii în întreţinere, existând astfel posibilităţi reale de reinserţie socială şi avându-se în vedere gradul de participare a fiecăruia la activitatea infracţională în ansamblul ei, apreciază Curtea că se justifică o redozare a cuantumului pedepselor aplicate fiecăruia, cele stabilite de instanţa de fond fiind, în mod evident, excesive. Prin urmare, s-au reţinut în favoarea inculpaţilor circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. a), b) respectiv lit. c) C. pen., care permit coborârea cuantumului pedepselor sub minimul special prevăzut de textele de lege incriminatoare.

Faţă de circumstanţele reale şi personale existente, durata de timp scursă de la comiterea infracţiunilor, aspectul că o parte dintre inculpaţi au fost arestaţi preventiv (conştientizând astfel consecinţele cantonării în sfera ilicitului penal), Curtea a apreciat că următoarele pedepse sunt adecvate situaţiei de fapt şi scopului urmărit de legea penală, în măsură să corespundă cerinţelor de coerciţie şi reeducare prevăzute de art. 52 C. pen.:

1. inculpatului B.C.Ş.:

- pentru săvârşirea infracţiunii de constituire ai unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., o pedeapsă de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

- pentru săvârşirea infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., o pedeapsă de 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani; cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

2. inculpatului B.A.:

- pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la 76 lit. b) C. pen., o pedeapsă de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

- pentru săvârşirea infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., o pedeapsă de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

3. inculpatului P.N.:

- pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., o pedeapsă de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

- pentru săvârşirea infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., o pedeapsă de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

4. inculpatului C.F.C.:

- pentru săvârşirea infracţiunii de aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., o pedeapsă de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

- pentru săvârşirea infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., o pedeapsă de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

5. inculpatului H.R.G., zis "M.":

- pentru săvârşirea infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., o pedeapsă de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

6. inculpatului G.D.T.:

- pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., o pedeapsa de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

- pentru săvârşirea infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., o pedeapsă de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

7. inculpatului M.A.M.:

- pentru săvârşirea infracţiunii de aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., o pedeapsă de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

- pentru săvârşirea infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., o pedeapsă de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioada de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

8. inculpatei G.D.:

- pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., o pedeapsă de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

- pentru săvârşirea infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., o pedeapsă de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

9. inculpatei L. (fostă T.) I.:

- pentru săvârşirea infracţiunii de aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen. o pedeapsă de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

- pentru săvârşirea infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen. o pedeapsă de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

10. inculpatului B.A.D.:

- pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., o pedeapsă de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

- pentru săvârşirea infracţiunii de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., o pedeapsă de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

11. inculpatului R.B.A.:

- pentru săvârşirea infracţiunii de aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., o pedeapsă de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale;

- pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, faptă prev. de art. 26 C. pen. coroborat cu art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., o pedeapsă de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

12. inculpatului P.C.E.:

- pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) rap. la art. 76 lit. c) C. pen., o pedeapsă de 5 luni închisoare.

Cât priveşte modalitatea de executare, raportat la aceleaşi criterii, Curtea a apreciat că scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen., respectiv de prevenire de comitere de astfel de fapte pe viitor şi de reeducare a inculpaţilor, poate fi atins prin executare în regim de detenţie în cazul inculpaţilor B.C.Ş., B.A., C.F.C., P.N. şi H.R.G. şi în condiţiile suspendării condiţionate sub supraveghere, cu impunerea unor obligaţii pe durata termenelor de încercare, în cazul celorlalţi inculpaţi, cu excepţia inculpatului P.C.E., a cărui reeducare este asigurată, aşa cum a apreciat şi instanţa de fond, prin modalitatea suspendării condiţionate a executării pedepsei, fiind întrunite condiţiile prev. de art. 86.

Împotriva Deciziei penale nr. 98 din 28 iunie 2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii B.C.Ş., B.A., C.F.C., H.R.G., P.N., L. (fostă T.) I. şi G.D.

Prin Încheierea din data de 17 februarie 2014 s-a luat act de cererea inculpatei G.D. de retragere a recursului declarat în cauză.

Examinând recursurile declarate de inculpaţii B.C.Ş., B.A., C.F.C., H.R.G., P.N., L. (fostă T.) I., în raport cu criticile formulate şi prevederile legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acestea sunt nefondate, pentru considerentele următoare:

Prioritar este de menţionat că, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, care prevăd expres că, recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs.

Prin criticile de recurs formulate, astfel cum au fost susţinute oral de apărători, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹ pct. 12, 17² şi 14 C. proc. pen. anterior, inculpaţii au solicitat în esenţă, în baza art. 5 C. pen., aplicarea dispoziţiilor noului C. pen., ca fiind mai favorabile inculpaţilor.

Astfel, s-a solicitat, în esenţă, schimbarea încadrării juridice a faptelor, din infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., cu reducerea cuantumului pedepselor, precum şi achitarea, pentru infracţiunea prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000, astfel cum a fost modificată prin art. 81 pct. 7 din Legea nr. 187/2012, întrucât nu au desfăşurat activităţi de finanţare a traficului de droguri.

Analizând criticile formulate, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, conform art. 126 pct. 1 şi 2 şi art. 247 din Legea nr. 187/2012, referitor la Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, art. 7 a fost abrogat.

Abrogarea art. 7 din lege nu echivalează, însă, cu o dezincriminare a faptei, operând de fapt o preluare a normei de incriminare în dispoziţiile art. 367 alin. (1) noul C. pen., text care a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, atât sub aspectul conţinutului constitutiv al infracţiunii, cât şi al formei de vinovăţie cerută de lege, astfel cum a fost reglementată în legea specială veche.

În art. 7 din Legea nr. 39/2003 era incriminată iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, limitele de pedeapsă fiind cuprinse între 5 şi 20 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi.

În art. 367 alin. (1) noul C. pen. este incriminată, sub denumirea marginală de "Constituire a unui grup infracţional organizat", fapta de iniţiere sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, limitele de pedeapsă fiind cuprinse între 1 şi 5 ani închisoare şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Din analiza comparativă a celor două texte de lege sub aspectul acuzaţiilor aduse inculpaţilor, se constată că, sub aspectul elementului material al laturii obiective şi sub aspectul formei de vinovăţie cerute de lege nu sunt diferenţe între textul art. 7 din legea specială anterioară şi cel al art. 367 alin. (1) din noul C. pen.

Definiţia dată grupului infracţional organizat din noul C. pen. înlătură cerinţa privitoare la scopul constituirii grupului - obţinerii direct sau indirect a unui beneficiu financiar sau material, fiind suficientă constituirea unui grup organizat doar în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni; prin urmare, nici sub acest aspect nu se poate aprecia că noua dispoziţie legală a eliminat vreun element de care depinde caracterul penal al faptei ori forma de vinovăţie; dimpotrivă, a lărgit sfera noţiunii grupului infracţional organizat.

Faţă de situaţia de fapt reţinută în prezenta cauză, cu privire la recurenţii inculpaţi sunt îndeplinite cerinţele infracţiunii prevăzută de art. 367 alin. (1) din noul C. pen., atât sub aspectul elementului material al laturii obiective, cât şi sub aspectul formei de vinovăţie cerută de lege.

În ceea ce priveşte infracţiunea de organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000, prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000, reţinută în sarcina inculpaţilor, se constată că şi aceasta a fost modificată începând cu 1 februarie 2014, prin Legea nr. 187/2012.

Astfel, în forma anterioară, art. 10 din Legea nr. 143/2000, prevedea că organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000 se pedepseşte cu pedepsele prevăzute pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu trei ani.

Art. 81 din Legea nr. 187/2012 a modificat acest articol atât sub aspect sancţionator, cât şi sub aspectul conţinutului, stabilind că finanţarea săvârşirii faptelor prev. la art. 2 - 5 din Legea nr. 143/2000 se sancţionează cu pedepsele prevăzute pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorându-se cu o treime.

Faţă de situaţia de fapt reţinută în prezenta cauză, cu privire la inculpaţii B.C.Ş., B.A., C.F.C., H.R.G., P.N. şi L. (fostă T.) I. sunt îndeplinite cerinţele elementului material al infracţiunii prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000, întrucât toţi inculpaţii au desfăşurat şi activităţi de finanţare a faptelor prev. la art. 2 - 9 din Legea nr. 143/2000.

Totodată, se constată că, sub aspectul limitelor de pedeapsă, vechea reglementare a art. 10 din Legea nr. 143/2000 este mai favorabilă inculpaţilor, având în vedere că, potrivit formei actuale a legii, la stabilirea pedepsei se are în vedere majorarea cu o treime a limitelor minime a pedepselor faptelor prevăzute la art. 2 - 5 din Legea nr. 143/2000.

Înalta Curte apreciază că, reducerea limitelor de pedeapsă pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, reţinută în sarcina inculpaţilor, este lipsită de relevanţă, în prezenta cauză, întrucât pedepsele aplicate inculpaţilor de către instanţa de apel au fost stabilite sub minimul prevăzut de legea veche, ca urmare a reţinerii circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., care în prezent nu mai pot produce efecte, întrucât nu mai au corespondent în dispoziţiile art. 75 C. pen., referitoare la circumstanţele atenuante.

De asemenea, se constată că, cuantumurile pedepselor aplicate inculpaţilor de instanţa de apel pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 se încadrează limitele de pedeapsă prevăzute în noua reglementare a acestei infracţiuni.

Pe de altă parte, conform noului C. pen., regimul sancţionator al concursului de infracţiuni, prev. de art. 39 alin. (1) lit. b), instituie obligaţia pentru judecător de a adăuga la pedeapsa cea mai grea un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, ceea ce ar duce la aplicarea unor pedepse mai severe inculpaţilor.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 385¹⁵ alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.C.Ş., B.A., C.F.C., H.R.G., P.N. şi L. (fostă T.) I.

Împotriva Deciziei penale nr. 98 din 28 iunie 2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Se va constata că prin Încheierea din data de 17 februarie 2014 s-a luat act de cererea inculpatei G.D. de retragere a recursului declarat în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.C.Ş., B.A., C.F.C., H.R.G., P.N. şi L. (fostă T.) I. împotriva Deciziei penale nr. 98 din 28 iunie 2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Constată că prin Încheierea din data de 17 februarie 2014 s-a luat act de cererea inculpatei G.D. de retragere a recursului declarat.

Obligă recurenţii inculpaţi B.C.Ş., B.A., C.F.C., H.R.G. şi P.N. la plata sumelor de câte 800 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat, din care sumele de câte 400 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenta inculpată L. (fostă T.) I. la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 aprilie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 1411/2014. SECŢIA PENALĂ. Infracţiuni...		ICCJ. Decizia nr. 1508/2014. SECŢIA PENALĂ →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1461/2014. SECŢIA PENALĂ. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2), operaţiuni privitoare la precursori, echipam