ICCJ. Decizia nr. 1508/2014. SECŢIA PENALĂ

Decizii penale ICCJ 2014

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizie nr. 1508/2014

Dosar nr. 2802/118/2013

Şedinţa publică din 2 mai 2014

Deliberând asupra recursurilor penale de faţă constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 290 din 04 iulie 2013 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul penal nr. 2802/118/2013, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului D.R., din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, în vederea săvârşirii de infracţiuni şi două infracţiuni de proxenetism în formă continuată, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 329 alin. (1), (2) C. pen., cu referire la art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 41 alin. (2) C. pen. şi proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 329 alin. (1), (2) C. pen., cu referire la art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

I. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul D.E. la pedeapsa închisorii de 4 ani şi 10 luni.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., în referire la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 329 alin. (1), (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 4 ani şi 10 luni.

În baza art. 85 C. pen., s-a dispus anularea suspendării condiţionate a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului D.E. prin Sentinţa penală nr. 101/2012 a Judecătoriei Constanţa.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite prin prezenta sentinţă şi pedeapsa închisorii de 2 ani aplicată inculpatului D.E. prin Sentinţa penală nr. 101/2012 a Judecătoriei Constanţa, urmând ca inculpatul să execute, în condiţiile art. 57 C. pen., pedeapsa închisorii cea mai grea de 4 ani şi 10 luni, alături de pedeapsa complementară a interziceri drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive, cu începere de la 13 februarie 2013 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului.

II. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. pen., a fost condamnat inculpatul H.B. la pedeapsa închisorii de 4 ani şi 10 luni.

În baza art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 4 ani şi 10 luni.

S-a menţinut liberarea condiţionată a inculpatului dispusă prin Sentinţa penală nr. 1133 din 28 mai 2010 a Judecătoriei Medgidia.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii cea mai grea, de 4 ani şi 10 luni, cu executare în condiţiile art. 57 C. pen., alături de pedeapsa complementară a interziceri drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive, cu începere de la 13 februarie 2013 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului.

III. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatei C.V. la pedeapsa închisorii de 3 ani şi 2 luni.

În baza art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa închisorii de 3 ani şi 2 luni.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., în referire la art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani şi 6 luni după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite şi s-a aplicat inculpatei C.V. pedeapsa închisorii cea mai grea, de 3 ani şi 2 luni, cu executare în condiţiile art. 57 C. pen., alături de pedeapsa complementară a interziceri exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani şi 6 luni după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatei perioada reţinerii şi arestării preventive, cu începere de la 13 februarie 2013 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatei.

IV. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata D.S. la pedeapsa închisorii de 4 ani şi 10 luni.

În baza art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa închisorii de 4 ani şi 10 luni.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite şi s-a aplicat inculpatei pedeapsa închisorii cea mai grea, de 4 ani şi 10 luni, cu executare în condiţiile art. 57 C. pen., alături de pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatei perioada reţinerii şi arestării preventive, cu începere de la 13 februarie 2013 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatei.

V. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului D.R. la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 2 luni.

În baza art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 1 an.

În baza art. 329 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 1 an şi 6 luni.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., în referire la art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii cea mai grea, de 2 ani şi 2 luni, cu executare în condiţiile art. 57 C. pen., alături de pedeapsa complementară a interziceri drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen., pe o perioada de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive, cu începere de la 19 februarie 2013 până la 22 februarie 2013.

VI. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatei D.I. la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 8 luni.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., în referire la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 329 alin. (1), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 8 luni.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite şi s-a aplicat inculpatei pedeapsa închisorii cea mai grea, de 2 ani şi 8 luni, cu executare în condiţiile art. 57 C. pen., alături de pedeapsa complementară a interziceri drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen., pe o perioada de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatei perioada reţinerii de 24 ore.

VII. În baza art. 329 alin. (1), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnată inculpata H. IONELA la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 2 luni, cu executare în regim de deţinere, în condiţiile art. 57 C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., în referire la art. 329 alin. (1), (3) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatei perioada reţinerii de 24 ore.

VIII. În baza art. 329 alin. (1), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 99 şi următoarele C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul H.S. la pedeapsa închisorii de 1 an şi 8 luni.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen., după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 110 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii pe durata termenului de încercare de 3 ani şi 8 luni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a constatat suspendată executarea pedepsei accesorii, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 110¹ C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a încredinţat supravegherea inculpatului minor Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa.

S-a impus inculpatului ca după împlinirea vârstei de 18 ani, până la finalul termenului de încercare, să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 86³ C. pen. şi anume:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa;,

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

S-a dispus ca datele prevăzute la lit. b), c) şi d) să fie comunicate de către inculpat Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa.

S-a atras atenţia organului desemnat cu supravegherea inculpatului asupra prevederilor art. 86 alin. (4) C. pen.

În baza art. 359 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus comunicarea, de îndată, către inculpat, a dispoziţiilor din prezenta sentinţă, privind măsurile de supraveghere la care acesta este supus şi obligaţiile pe care trebuie să le respecte.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83, art. 86 şi art. 110 alin. (3) C. pen.

În temeiul art. 329 alin. (4), în referire la art. 118 C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul D.E. a sumei de 1.400 euro, precum şi confiscarea bunurilor menţionate la punctele A şi B din ordonanţa procurorului nr. 17/D/P/2009 emisă la data de 08 martie 2013 de către D.I.I.C.O.T: - Serviciul Teritorial Constanţa.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 17/D/P/2009 emisă la 08 martie 2013 de către D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanţa, asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor C.V., D.E., D.I., H.B., H.I. şi H.S., menţionate la punctele A şi B din ordonanţă.

În baza art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la plata a câte 2.100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La începutul anului 2009, inculpaţii D.E., H.B., D.S., C.V., A.S., zis "T.", D.R. şi A.E., s-au constituit într-un grup infracţional organizat, în scopul comiterii infracţiuni de proxenetism şi obţinerii de beneficii financiare.

Grupul a acţionat în această componenţă până în luna februarie 2009, când D.R. a renunţat la calitatea de membru al grupului, fiind urmat de A.S. "T.", care s-a retras din cadrul grupului la 14 noiembrie 2009, activitatea fiind continuată de ceilalţi inculpaţi menţionaţi.

În acelaşi timp, după renunţarea la calitatea de membru al grupului infracţional organizat, D.R. a desfăşurat în continuare activităţi de proxenetism.

La sfârşitul lunii noiembrie 2009, la grupul infracţional organizat a aderat la propunerea lui H.B. şi inculpatul K.R., care a acţionat în această calitate până în luna decembrie 2009, continuând apoi independent activitatea de proxenetism.

În luna noiembrie 2012 la grupul infracţional organizat au aderat inculpaţii B.C., şi D.E., în condiţiile în care, până la acea dată, ultimul trăsese foloase de pe urma practicării prostituţiei de către victimele exploatate de membrii grupului

Activitatea infracţională a grupului s-a desfăşurat până la data de 13 februarie 2013.

Constituirea grupului a fost facilitată de legăturile formate de-a lungul mai multor ani între membrii săi, infracţiunile scop ale grupului devenind o " afacere de familie", transmisă pe parcursul a trei generaţii.

Astfel, D.E. este fiul inculpatei D.S. şi fratele inculpatului H.B.

De circa 5-6 ani, D.E. întreţine relaţii extraconjugale cu inculpata C.V., iar din actele de urmărire penală a rezultat că în trecut aceasta a practicat prostituţia în folosul lui D.E. şi H.B..

D.R. este unchiul lui D.E.

D.S., D.E., soţia sa D.I., H.B., soţia sa H.I. şi fiul lor H.S. locuiesc toţi la adresa din Constanţa, Strada C.B. nr. 77, locaţie cunoscută sub denumirea "V.V.".

A.S. este vecin de mulţi ani cu cei menţionaţi, acesta având domiciliul în Constanţa, Strada A.I. nr. 23, fiind totodată rudă prin alianţă cu D.S., soţia sa fiind nepoata lui D.S.

Inculpatul A.E. este considerat finul inculpaţilor D.E. şi C.V., modul de adresare "naş-fin" dovedind relaţiile apropiate care există între aceştia.

D.E. este nepotul inculpatei D.S.

În cadrul grupului infracţional organizat rolurile membrilor şi structura rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale.

Astfel, D.E. şi H.B. erau lideri ai grupului, iar D.R., A.S. şi K.R. erau cei care recrutau victimele, în general minore, le cumpărau sau le vindeau de la/către alte persoane cu preocupări de acelaşi gen, în scopul exploatării sexuale. De asemenea, aceştia asigurau şi protecţia victimelor, direct sau uneori, în cazul inculpatului H.B. prin recrutarea altor persoane care să adere la grup, oferind totodată protecţie şi sprijin financiar pentru publicarea anunţurilor prin intermediul cărora erau racolaţi clienţi.

Acesta este modul în care K.R. a aderat în luna noiembrie 2009 la grupul infracţional organizat.

Pentru atingerea scopului grupului, tinerele erau cazate la "V.V.". sau în apartamente închiriate, în general, de inculpata C.V.

În aceste locaţii, în general sub supravegherea inculpatei C.V., victimele întreţineau contra cost acte sexuale de bunăvoie.

Clienţii erau racolaţi prin intermediul anunţurilor publicate în ziarul "T.", rubrica "Matrimoniale", publicate prin grija inculpatelor C.V. sau D.I., de fiecare dată cu schimbarea numerelor de telefon indicate pentru contact. în intervalul 2012 - 2013, racolarea acestora se făcea şi prin intermediul internetului, anunţurile fiind însoţite de fotografii sugestive ale victimelor. De introducerea anunţurilor pe site-ul www.x.ro se ocupau inculpaţii D.E. şi B.C.

O altă parte a clienţilor erau racolaţi de către inculpatul A.E., taximetrist şi membru al grupului infracţional organizat, dar şi de către alţi taximetrişti care sprijineau activitatea grupului.

Din rândul taximetriştilor au fost identificaţi şi I.Ş., T.G., zis "M." şi S.Ş.. Tot aceştia sunt cei care transportau victimele în locurile indicate de clienţi pentru întreţinerea actelor sexuale, primeau de la acestea sumele de bani obţinute din prostituţie pe care le predau inculpatei C.V., le aşteptau, ţinând evidenţa timpului petrecut de acestea cu clienţii şi le transportau înapoi la locul de cazare.

În acelaşi timp, taximetriştii "casei" - A.E. şi T.G., zis "M.", înlesneau practicarea prostituţiei, prin asigurarea transportului prostituatelor de la locuinţele lor la apartamentul unde acestea întreţineau relaţiile sexuale.

O altă modalitate de racolare a clienţilor este prin intermediul membrilor grupului.

În situaţiile în care inculpaţii D.E. şi C.V. nu se aflau în ţară, H.B. (aflat în prima perioadă de existenţă a grupului în executarea unei pedepse la Penitenciarul Poarta Albă) era cel care supraveghea telefonic tinerele, recruta alte persoane care să adere la grupul infracţional organizat (K.R., V.L.), prin cazarea de noi victime, care să fie exploatate sexual, la locaţiile folosite de membrii grupului, furnizarea sumelor necesare publicării anunţurilor şi prin asigurarea protecţiei victimelor, dând ordine directe inculpatei C.V.

După liberarea sa din penitenciar, inculpatul H.B. a continuat să ia decizii cu privire la conducerea activităţii infracţionale a grupului, cu consultarea permanentă a fratelui său.

Practic, inculpaţii D.E. şi H.B. (fraţi uterini) cooperau în cadrul activităţii de conducere a grupului infracţional organizat, ambii dând ordine inculpatei C.V.

Pentru a intra în posesia beneficiului financiar, contravaloarea serviciilor sexuale prestate de victime era încasată direct de inculpata C.V. sau colectată de aceasta de la prostituate ori de inculpata D.S..

Tot D.S. era cea care înlesnea practicarea prostituţiei prin asigurarea hranei minorelor şi se îngrijea ca acestea să respecte programul "de lucru " şi somn, aşa încât să poată presta eficient serviciile sexuale, oferindu-le totodată cazare în perioadele în care prostituatele locuiau la "V.V." - locuinţa familiilor D. şi H., situată în Constanţa, Strada C.B. nr. 77.

Membrii grupului, cei care îl sprijineau şi familiile membrilor trăgeau foloase de pe urma practicării prostituţiei de către victime.

Sub aspectul modului de împărţire a beneficiilor în cadrul grupului infracţional, din actele de urmărire penală a rezultat că cea mai mare parte era însuşită de D.E., D.S., D.I., H.B., H.I. şi fiul acestora din urmă - H.S., în timp ce inculpaţii A.S., D.R.şi K.R. primeau câte 50% din totalul sumelor obţinute din practicarea prostituţiei de către persoanele recrutate de ei.

Inculpatul A.E., taximetriştii care furnizau clienţi şi, în general, cei, care racolau clienţi primeau un procent de 20% din suma plătită de clientul în cauză, iar celelalte persoane care sprijineau grupul primeau sume variabile, în funcţie de activitatea concretă desfăşurată.

În luna noiembrie 2012, când la grupul infracţional organizat au aderat inculpaţii D.E. şi B.C., beneficiile au continuat să se împartă după acelaşi sistem, cei doi primind 50% din totalul sumelor obţinute din practicarea prostituţiei de către persoanele la cumpărarea sau recrutarea cărora contribuiseră.

În ceea ce priveşte faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, cercetările efectuate în cauză au evidenţiat următoarele:

1. La data de 28 februarie 2009, lucrătorii de poliţie din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa au fost anunţaţi telefonic, în legătură cu faptul că minora S. (actualmente N.) E., victimă a traficului de persoane, a fost repatriată din Grecia, după ce a fost identificată fără documente în Atena.

La aceeaşi dată, minora a fost audiată, ocazie cu care a relatat că în luna ianuarie 2009, în timp ce se afla pe B-dul T. din Municipiul Constanţa, l-a cunoscut pe învinuitul I.D., zis "D.", care i-a propus să îl însoţească în oraşul Medgidia, iar minora a acceptat.

Până la data de 10 februarie 2009, N.(S.)E. a locuit cu I.D. la locuinţa acestuia din Medgidia, Strada J.D. nr. 12, fără a fi constrânsă în vreun fel şi fără a i se impune să practice prostituţia.

Potrivit declaraţiei sale, la acea dată N.(S.)E. a surprins o convorbire telefonică purtată de învinuit, din care rezulta că acesta intenţiona să o vândă unor proxeneţi. Drept urmare, a încercat să părăsească imobilul, însă a fost prinsă de I.D., care a agresat-o, cauzându-i vătămări ce au necesitat pentru vindecare 8 - 9 zile îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr. 144/LR din 5 mai 2009.

În aceeaşi zi, la domiciliul învinuitului au sosit inculpaţii D.E., I.A. şi învinuitul I.S., zis "S.".

După ce primul a remis lui I.D. suma de 400 euro, minora a fost introdusă în autoturismul taxi marca "D.L.", cu nr. X condus de I.S. şi a fost transportată în apartamentul situat în Constanţa, Strada D.M. nr. 32, bl. M, sc. F, ap. 71 în apropiere de complexul M.

De menţionat este faptul că adresa imobilului a fost stabilită după ce minora a indicat locaţia organelor de poliţie. Ulterior, locaţia a fost confirmată atât de celelalte victime, cât şi de aspectele rezultate din interceptările convorbirilor telefonice.

În declaraţia din 02 martie 2009, martora S.E. şi-a amintit că înainte de a ajunge la locuinţa învinuitului I.D., a fost răpită de pe B-dul T. din Constanţa de către învinuiţii F.A. şi "R." (identificat ulterior în persoana numitului O.I.) aflaţi într-un autoturism, a fost transportată şi lipsită de libertate de cei doi o noapte la locuinţa acestora şi a doua zi a fost transferată către învinuiţii M.S. şi I.E. în schimbul unei alte persoane de sex feminin şi a sumei de 100 lei. Cei doi au transportat-o la locuinţa lui I.D.

La data de 11 martie 2009, în faţa procurorului, S.E. a declarat însă că în aceeaşi noapte în care a fost răpită de învinuiţii F.A. şi "R." a fost transferată celor doi pe o altă tânără şi 2.000 lei.

Ulterior, la 05 februarie 2013, reaudiată de procuror, a precizat că, de fapt, la 10 februarie 2009 I.D. a primit vizita inculpaţilor D.E., I.A. şi a învinuitului I.S. zis "S.", împreună cu care a fost de acord să se deplaseze în Municipiul Constanţa şi ulterior să rămână la apartamentul din zona M. pentru a practica prostituţia.

Dată fiind contradicţia între declaraţiile numitei S.E. şi lipsa altor probe care să susţină oricare dintre variantele prezentate de aceasta, instanţa reţine că, în împrejurări necunoscute, în jurul datei de 10 februarie 2009 aceasta a fost cazată în apartamentul situat în Constanţa, Strada D.M. nr. 32, bl. M, sc. F, ap. 71 închiriat de C.V., în scopul practicării prostituţiei în folosul membrilor grupului.

La destinaţie, martora a observat că apartamentul era ocupat de şase persoane de sex feminin, dintre care a putut recunoaşte cu ocazia prezentării unor fotografii pe inculpata C.V., zisă "V." - cea care le supraveghea pe celelalte, le organiza activitatea, răspundea la telefoanele clienţilor, ţinea legătura cu taximetriştii şi încasa sau colecta banii obţinuţi din practicarea prostituţiei.

Dintre persoanele care se prostituau la locaţia menţionată, N.(S.)E. a recunoscut-o pe numita C.J., zisă "J." sau "G.", reţinând că numele de scenă ale celorlalte persoane cazate în imobil şi care practicau prostituţia în aceleaşi condiţii erau "M.Z.", "G.Y." şi "M.H.", fără a le putea identifica după fotografii.

Prezenţa sa la acest apartament şi faptul că practica prostituţia sunt confirmate de martora C.J.E., care practica prostituţia la acelaşi imobil sub numele "M.Z.".

După identificarea celorlalte tinere prostituate - "G.Y." în persoana numitei V.G.M. şi "M.H." în persoana martorei F.M.R., s-a constatat că în intervalul februarie - martie 2009 la apartamentul din zona M. indicat de N.(S.)E. au fost cazate succesiv pentru a practica prostituţia în folosul membrilor grupului infracţional organizat, sub supravegherea inculpatei C.V., numeroase persoane de sex feminin aduse de diferiţi membrii ai grupului, pe care însă nu le-au putut recunoaşte datorită faptului că au locuit la acest imobil perioade scurte de timp (între care şi N., fostă S., E.).

Minora N. (fostă S.) E. a locuit în acest apartament aproximativ până la 14 februarie 2009, interval în care a sesizat că persoanele de sex feminin din apartament, cu excepţia inculpatei C.V., întreţineau raporturi sexuale contra cost cu diferiţi clienţi racolaţi prin intermediul unor anunţuri date în ziarul "T.".

La telefoane răspundeau, în general, inculpata C.V. şi martora C.J.E., zisă "M.Z.". N.(S.)E. a precizat că ea nu răspundea la telefoanele clienţilor, deoarece nu ştia să dea detalii legate de modul în care se ajungea la apartament, serviciile oferite şi tarifele practicate. În ceea ce o priveşte pe C.V., aceasta avea rolul de a răspunde la telefoanele date ca urmare a anunţurilor rezultate şi de a colecta sumele rezultate din prostituţie sau de a le încasa direct.

O dată la câteva zile, la apartament venea şi inculpata D.S., care aducea de mâncare şi care, la plecare, lua de la C.V. sumele de bani anterior colectate sau încasate.

O altă parte a clienţilor era racolată prin intermediul taximetriştilor, cu care C.V. ţinea legătura, contra unui comision.

Cu titlu de exemplu, martora a relatat că la o dată ce nu a putut fi stabilită, a efectuat o deplasare la domiciliul unui client racolat prin intermediul taximetristului T.G., zis "M.". Acesta a fost cel care a primit de la ea banii obţinuţi din prostituţie şi apoi i-a remis inculpatei C.V.

În perioada celor câteva zile în care a stat în imobil, N.(S.)E. a întreţinut raporturi sexuale, folosind numele de "E.", cu mai mulţi clienţi, fără a putea estima numărul acestora. A precizat totuşi că, exceptând o zi în care a fost la cumpărături împreună cu C.V. şi D.E. pentru a i se lua obiecte de îmbrăcăminte, a avut clienţi în fiecare zi.

Protecţia prostituatelor era asigurată la apartament de C.V., alături de persoane de sex masculin, apropiaţi ai grupului.

La un moment dat, inculpatul D.E. i-a solicitat minorei N.(S.)E. cartea de identitate şi, cum aceasta i-a spus că o are la domiciliul părinţilor, a însoţit-o pentru a lua actul.

Cu această ocazie, inculpaţii D.E. şi I.A., care intenţionau să vândă minora în Atena - Grecia, au aflat cu certitudine vârsta sa, cunoscut fiind faptul că minorii nu pot părăsi ţara fără o procură din partea părinţilor, aspectul fiind făcut cunoscut şi celorlalţi membrii ai grupului.

Deplasarea planificată a avut loc la jumătatea lunii februarie 2009 cu autoturismul cu nr. X condus de învinuitul I.S., zis "S.", N.(S.)E. fiind însoţită de inculpaţii D.E. şi I.A.

Nu s-a putut stabili cu certitudine modul în care a trecut frontiera N.(S.)E., în condiţiile în care era minoră şi nu deţinea vreo procură din partea reprezentanţilor legali. De asemenea, nu s-a putut stabili punctul de trecere a frontierei folosit.

Potrivit declaraţiei minorei, aceasta a fost transportată de cei trei la Călăraşi, iar frontiera ar fi fost traversată cu ferry-boat-ul, fără ca vreo persoană să sesizeze că aceasta era minoră.

În jurul datei de 16 februarie 2009, cei patru au ajuns în Atena, unde S.E. a fost transferată în scopul practicării prostituţiei unui cetăţean albanez contra sumei de 1.400 euro.

În sprijinul faptului că victima a fost transferată în scopul practicării prostituţiei în Grecia de către cei doi stă şi convorbirea ce a avut loc între inculpaţii C.V. şi H.B. (cu ocazia celei de-a doua recrutări a aceleiaşi victime) la data de 11 decembrie 2009 ora 17.55, interceptată şi înregistrată în baza autorizaţiei nr. 246 din 18 septembrie 2009, prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009 a Tribunalului Constanţa.

În perioada următoare, minora a practicat prostituţia alături de alte tinere românce la Hotelul "X.D.", în folosul cetăţeanului albanez, căruia i-a înmânat sumele încasate. La scurt timp, cetăţeanul albanez a fost ucis, iar S.E. a reuşit să fugă şi, prin intermediul Ambasadei României din Grecia, a fost repatriată la 25 februarie 2009. La scurt timp, în urma unei descinderi a poliţiei elene, membrii grupului infracţional organizat din care făceau parte, alături de cetăţeanul albanez, proprietarul grec al hotelului "X.D.", şi alte persoane care se ocupau de exploatarea sexuală a tinerelor, au fost arestaţi.

Faptele petrecute pe teritoriul Greciei au fost instrumentate de organele de urmărire penală din această ţară, nefăcând obiectul prezentei cauze.

Aspectele declarate de victimă se coroborează cu relaţiile obţinute de la Ambasada României la Atena aflate în volumul 1 al dosarului de urmărire penală.

N. (fostă S.) E. a recunoscut din fotografii toate persoanele reclamate şi a indicat în ziarul "T." anunţurile în baza cărora se racolau clienţii în acea perioadă.

Analizând declaraţiile victimelor exploatate de membrii grupului infracţional organizat, în ordinea în care acestea au ajuns să fie cazate la apartamentul din zona M., instanţa a reţinut următoarele

2. Potrivit declaraţiilor martorei minore C.J.E. (născută la 23 martie 1995), care a practicat prostituţia cu numele de scenă "M.Z.", aproximativ în anul 2007, având circa 12 ani, în timp ce se afla în satul V., comuna C., a fost lipsită de libertate prin răpire de către inculpatul D.E., numitul M.E., zis "E.A." şi încă o persoană necunoscută şi transportată de aceştia la "V.V." din Constanţa, Strada C.B. nr. 77, unde locuia D.E. şi familia acestuia.

La scurt timp, D.E. i-a spus minorei că va trebui să practice prostituţia. Deşi iniţial victima nu a acceptat, în cele din urmă a început să întreţină acte sexuale cu diferiţi "clienţi", care erau găsiţi şi aduşi de taximetrişti, dintre care a indicat pe A.E., zis "E.", T.G., zis "M.", I.Ş., zis "S.", "D." (neidentificat) şi Ţ.G.

Contravaloarea serviciilor sexuale era achitată de clienţi direct inculpatului D.E.

În perioada în care a locuit la "V.V.", minora a cunoscut familia lui D.E. şi după circa 1 an a cunoscut pe C.V., care se întorsese din Germania împreună cu C. (fostă B.) J. zisă "G.".

În cursul urmăririi penale, nu au rezultat probe din care să rezulte modul în care minora a ajuns la "V.V.", dar s-a stabilit cu certitudine că, la începutul anului 2009, aceasta era cazată la apartamentul situat în Constanţa Strada D.M. nr. 32, bl. M, sc. F, ap. 71 în zona "M." (aşa cum rezultă şi din declaraţia părţii vătămate V.G.M.), apartament închiriat de membrii grupului în vederea cazării victimelor exploatate sexual.

3. La începutul anului 2009, minora V.G.M. (născută la 18 mai 1992) a fost invitată la o petrecere la adresa din Constanţa, Strada D.M. nr. 32, bl. M, sc. F, ap. 71 în zona "M.", locaţie în care victima a susţinut că a fost condusă de I.Ş., zis "S.", care desfăşura activităţi de taximetrie.

La apartamentul menţionat, minora l-a întâlnit pe D.E., R.B., zis "T." - nepot al primului, M.T., "D." (identificat de C.J.E. ca fiind D.E.R.), C.V., C. (fostă B.) J., zisă "G.", F.M.R. şi C.J.E., zisă "M.Z.".

Potrivit declaraţiei sale, minora a observat că dintre persoanele de sex feminin, numai inculpata C.V. era îmbrăcată, restul fiind în lenjerie intimă şi, ca urmare, a vrut să plece. A fost însă oprită de D.E., lovită de acesta şi apoi violată de "D.".

A doua zi, la propunerea inculpatei C.V., a acceptat să practice prostituţia în acelaşi apartament în folosul grupului condus de D.E., cu condiţiile să-şi oprească o jumătate din banii obţinuţi şi să nu practice sexul oral.

Declaraţia martorei minore în privinţa aspectelor menţionate mai sus este în contradicţie cu cea a martorei T.A.M. şi, în plus nu se coroborează cu împrejurările rezultate din celelalte mijloace de probă, însă cu certitudine la începutul anului 2009 V.G.M. era cazată la apartamentul situat în Constanţa Strada. D.M. nr. 32, bl. M, sc. F, ap. 71 în zona "M.", unde practica prostituţia sub numele de scenă "G.Y." în folosul membrilor grupului.

4. Înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, în anul 2008, martora minoră F.M.R. (născută la 29 aprilie 1994) l-a cunoscut pe inculpatul A.S., zis "T." şi, la scurt timp, a început să practice prostituţia în folosul acestuia într-un apartament închiriat de un apropiat al lui, pe care nu l-a putut identifica.

În acelaşi an, martora a cunoscut pe membrii familiei lui D.E. şi pe C.V., iar ulterior în baza înţelegerii dintre inculpaţii D.E. şi A.S., zis "T.", a fost cazată în apartamentul din zona "M." închiriat de C.V.

Potrivit declaraţiei sale, la începutul anului 2009, la acest apartament erau cazate împreună cu ea C.J.E., zisă "M.Z.", V.G.M., zisă "G.Y." şi C. (fostă B.) J., zisă "G.", toate patru fiind minore şi prestând servicii sexuale contra cost, în folosul membrilor grupului şi al familiilor lor.

Pe baza declaraţiilor tinerelor cazate la apartamentul situat în Constanţa, Strada D.M. nr. 32, bl. M, sc. F, ap. 71 în zona "M.", a declaraţiilor proprietarei acestui apartament, E.N., a clienţilor care au întreţinut relaţii sexuale la imobilul menţionat, ca şi a convorbirilor interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiilor Tribunalului Constanţa nr. 79/81 din 31 martie 2009, s-au stabilit următoarele:

Apartamentul a fost închiriat în vara anului 2008 unei persoane a cărei identitate nu a putut fi stabilită. După circa 6 luni, la începutul anului 2009, aceasta a comunicat proprietarei E.N. că ea va părăsi imobilul, însă în apartament va continua să locuiască "verişoara" sa. Deplasându-se la locaţie, martora E.N. a găsit pe inculpata C.V., pe care a şi legitimat-o.

În luna aprilie 2009, având în vedere că aflase de la vecini că în apartament se practică prostituţia, proprietara a făcut o vizită inopinată la apartament, găsind în interior patru tinere.

Aspectele referitoare la ocupantele apartamentului şi activităţile acestora au fost confirmate de martorul S.C. şi de numitul A.I. în cuprinsul procesului-verbal din 18 iulie 2011.

Interceptările convorbirilor telefonice redate la fila 17 din rechizitoriu şi interceptate în baza autorizaţiilor valabile în intervalul 31 martie 2009 - 29 aprilie 2009 au confirmat că: în imobil practicau prostituţia cel puţin C.J.E., zisă "M.Z.", V.G.M., zisă "G.Y." şi F.M.R., zisă "M.H.", tarifele practicate fiind de 250 lei ora şi 60 lei numărul, majoritatea clienţilor fiind racolaţi prin intermediul unor anunţuri în ziarul "T.".

Potrivit declaraţiilor tinerelor prostituate, actele sexuale erau întreţinute la apartament, la domiciliile clienţilor sau în locuinţa familiilor D. şi H.; "clienţii" erau racolaţi prin intermediul anunţurilor din ziarul "T." date de inculpata C.V. sau erau găsiţi de taximetriştii inculpaţi A.E., zis "E.", T.G., zis "M." şi învinuitul I.Ş., zis "S." contra unui comision de 20% din suma plătită de clienţi ori erau "furnizaţi" chiar de membrii grupului infracţional.

Această afirmaţie este susţinută şi de convorbirile ce au avut loc la data de 03 aprilie 2009 în intervalul 18.34 - 19.07, înregistrate în baza autorizaţiei nr. 81 din 31 martie 2009.

O parte a clienţilor cu care tinerele au întreţinut acte sexuale în perioada în care au fost cazate la apartamentul din zona "M.", au confirmat prezenţa la imobil a sus-numitelor şi a inculpatei C.V., precum şi faptul că preţul serviciilor sexuale prestate era încasat fie de prostituate, fie de inculpată.

De asemenea, a fost identificat în calitate de client martorul C.N., care a arătat că inculpatul A.E. este cel cu care a discutat pentru a beneficia de serviciile unei prostituate.

Din declaraţiile prostituatelor a mai rezultat că după încasarea sumelor de la clienţi sau după ce sumele obţinute din practicarea prostituţiei erau colectate de inculpata C.V. de la ele, acestea erau remise către D.E. sau către inculpata D.S., care venea la apartament la două - trei zile, aducea mâncare tinerelor cazate, se îngrijea de sănătatea acestora şi lua ea banii câştigaţi din prostituţie.

Banii ajungeau, astfel, la "V.V." - locuinţa familiilor D. şi H. - unde erau folosiţi de toţi membrii familiilor, respectiv D.S., D.E., D.I., H.I. şi H.S., iar prin intermediul inculpatei H.I. o parte ajungeau la H.B., aflat în executarea unei pedepse la Penitenciarul Poarta Albă.

Cât timp au fost cazate în apartamentul din zona "M.", tinerele au remarcat că nu doar inculpatul D.E. cumpăra sau recruta în vederea practicării prostituţiei persoane de sex feminin. Alături de acesta, inculpatul A.S., zis "T.", în îndeplinirea rolului său în cadrul grupului infracţional organizat, a cazat la imobil sub supravegherea inculpatei C.V. pe minora F.M.R., zisă "M.H.", care deşi întreţinea acte sexuale contra cost la acest apartament, dimineaţa se deplasa la locuinţa inculpatului menţionat, ducând acestuia sumele obţinute din practicarea prostituţiei.

Sumele de bani câştigate din practicarea prostituţiei de persoanele aduse de alţi membrii erau împărţite între cel care le adusese şi membrii familiilor D. şi H., în general prin intermediul inculpatei C.V.

Interceptarea convorbirii din 04 aprilie 2009, ora 18:13:24 dintre A.S. şi F.M.R., redată la filele 18-19 rechizitoriu, confirmă şi sub acest aspect declaraţiile persoanelor cazate la imobil.

Într-un mod similar celui în care inculpatul A.S. a înlesnit practicarea prostituţiei de către F.M.R., prin cazarea acesteia la apartamentul folosit de membrii grupului şi plasarea ei sub supravegherea inculpatei C.V., pentru a fi exploatată în folosul membrilor grupului şi a familiilor lor, din declaraţiile tinerelor a rezultat că învinuitul D.S., "M.G.", a adus-o pe "D.", identificată ca fiind V.M.D., inculpatul I.A. a adus pe "T." şi "C.", M.D. a adus-o pe L.R., zisă "P.", în timp ce inculpatul D.E. a cumpărat şi cazat în acelaşi mod mai multe persoane de sex feminin (între care şi N.S.E.), în scopul practicării prostituţiei în folosul membrilor grupului. Acestea au prestat însă această activitate în apartamentul situat în Constanţa, Strada D.M. nr. 32, bl. M, sc. F, ap. 71 perioade scurte de timp, fiind mutate de proxeneţi sau fugind.

Din ultima categorie, a fost identificată minora S.L.A., care a fost cumpărată de inculpatul D.E. de la inculpatul I.A.

Minorele D.C.C., zisă "D." şi S.L.A. provin din familii dezorganizate, au fost colege încă din clasa a 5-a, ambele locuiau în comuna M.V., judeţul Constanţa şi deseori prima o vizita pe cea de-a doua la locuinţa bunicii.

Martora S.L.A. a declarat că în luna martie 2009 a primit vizita inculpatei R.A.M., fiica unui fost concubin al mamei sale. Aceasta era însoţită de concubinul său I.A. şi de o altă persoană de sex masculin, probabil fratele inculpatei R.A.M. Discutând cu S.L.A., R.A.M. i-a povestit că are în Constanţa un apartament şi intenţionează să publice în ziare anunţuri cu oferte de servicii sexuale. în acest context, i-a propus să practice prostituţia la acest apartament, iar S.L.A. a acceptat.

La rândul ei, martora a invitat şi pe partea vătămată sosită între timp în vizită la ea să o însoţească în vederea prestării aceleaşi activităţi, D.C.C. fiind de acord.

Astfel, ambele au fost transportate şi cazate în locuinţa situată în Constanţa, Strada TL, nr. 5, bloc S1B, sc. A, ap. 20, închiriată de I.A. (a se vedea declaraţiile proprietarului apartamentului I.M.Ş., şi ale agentului imobiliar B.V.).

După ce inculpata R.A.M. a dat spre publicare cinci anunţuri în ziarul "T.", la rubrica "Matrimoniale", aceasta s-a mutat împreună cu cele două minore în apartament, pentru a le supraveghea în activitatea de prostituţie.

Din acel moment, minorele au început să întreţină acte sexuale cu diferiţi doritori care se prezentau la apartament, după ce apelau unul din numerele de telefon publicate în ziar. La aceste numere răspundea inculpata R.A.M. şi indica clienţilor locaţia, iar după prestarea serviciilor, încasa contravaloarea acestora.

După o săptămână, profitând de neatenţia inculpatei R.A.M., minorele au fugit, reîntorcându-se în comuna M.V.

Atât R.A.M., cât şi I.A., separat sau împreună au început să le caute, reuşind după patru zile să o găsească pe S.L.A., pe care au convins-o să se reîntoarcă la apartament pentru a continua să se prostitueze în folosul lor.

Victima a fost exploatată în acelaşi mod, în acelaşi apartament, timp de alte 20 de zile, iar apoi cazată de inculpatul I.A., într-o altă locaţie în acelaşi scop, de unde a fost din nou mutată în apartamentul din Strada TL, continuând aceeaşi activitate.

În acest timp, inculpatul I.A. a povestit minorei că, anterior, D.E. i-a "vândut" o persoană de sex feminin în scopul exploatării sexuale cu suma de 2.500 euro. Persoana a fugit însă de la el, reîntorcându-se la D.E. pentru a practica prostituţia în folosul lui. Astfel, I.A. considera că a fost "păcălit" şi a propus lui S.L.A. să facă acelaşi lucru. Cum aceasta a acceptat, inculpatul I.A. a vândut-o inculpatului D.E. cu suma de 600 euro.

La o dată ce nu a putut fi stabilită exact, aproximativ în luna februarie - martie 2009, minora a fost transferată către D.E., în scopul practicării prostituţiei în folosul grupului infracţional organizat pe care îl conducea.

Pentru aceasta, victima a fost cazată în apartamentul din zona "M.", aflată Constanţa, Strada D.M. nr. 32, bl. M, sc. F, ap. 71, unde, sub supravegherea inculpatei C.V., prestau deja activităţi de prostituţie în folosul membrilor grupului două tinere.

Deşi S.L.A. nu a putut indica numele celor două, pe baza declaraţiilor minorelor C.J.E., zisă "M.Z." şi V.G.M., s-a stabilit că acestea erau cele două tinere. Ambele au confirmat faptul că S.L.A. a fost cumpărată de D.E. pentru a se prostitua sub supravegherea inculpatei C.V. şi a fost cazată la apartamentul din zona "M.".

A doua zi dimineaţă, S.L.A. a fugit de la apartamentul din zona "M." şi s-a reîntors la apartamentul din Strada TL, unde a continuat activitatea de prostituţie în folosul inculpatului I.A..

În luna mai sau iunie 2009, S.L.A. a rămas însărcinată şi inculpatul I.A. a trimis-o înapoi în localitatea de domiciliu.

Martora a apreciat că în acest interval a câştigat în modul descris circa 20.000 lei, bani care au revenit în totalitate inculpaţilor I.A. şi R.A.M.

În cursul urmăririi penale, au mai fost identificate ca fiind cazate în apartamentul din zona "M." - Constanţa, Strada D.M. nr. 32, bl. M, sc. F, ap. 71 şi exploatate sexual de membrii grupului G.F., zisă "A." şi A.S., ambele aduse de inculpatul D.R.

Astfel, în luna ianuarie a anului 2009, inculpatul D.R., a recrutat pentru prostituţie pe martora G.F., promiţând acesteia că îi va asigura protecţia în schimbul a 50% din sumele obţinute de ea din practicarea prostituţiei. Cum aceasta avea nevoie de protecţia oferită a acceptat. La scurt timp, inculpatul D.R. a constituit împreună cu D.E., C.V., A.S., zis "T.", D.S., H.B. şi A.E. grupul infracţional organizat menţionat, în scopul săvârşirii de infracţiuni de proxenetism.

După recrutarea martorei menţionate, ca parte a contribuţiei sale în cadrul grupului, D.R. a cazat-o pe G.F. la locuinţa situată în Constanţa, Strada D.M. nr. 32 bl. M, sc. F, ap. 71 închiriată de C.V., sub coordonarea căreia a şi plasat-o.

Nu după mult timp, acelaşi inculpat a cazat-o la apartamentul anterior menţionat şi pe numita A.S., în acelaşi scop, alături de alte şase persoane de sex feminin aduse de ceilalţi membrii ai grupului infracţional organizat pentru a practica prostituţia.

Începând din acel moment, G.F., folosind numele de scenă "A." şi A.S. s-au prostituat la locaţia arătată, clienţii fiind racolaţi prin intermediul anunţurilor publicate în ziarul "T.", rubrica "Matrimoniale" prin grija inculpatei C.V.

Prezenţa celor două tinere la apartament şi activitatea desfăşurată de acestea în folosul membrilor grupului infracţional organizat sunt confirmate de declaraţiile lor, sprijinite şi de susţinerile martorelor C.J.E. şi F.M.R.

În privinţa sumelor obţinute de cele două tinere din practicarea prostituţiei, s-a stabilit că A.S. remitea integral banii către inculpata C.V., care îi distribuia apoi în procent de 50% inculpatului D.R., restul revenind lui D.E., D.S., H.B., H.S., H.I. şi D.I.

Metoda este identică cu cea folosită în celelalte situaţii în care alţi membrii ai grupului decât D.E. sau H.B. aduceau victime pentru a fi exploatate în folosul tuturor.

În schimb, martora G.F. remitea lui D.R. 35% din sumele obţinute şi lui C.V. un procent de 20 - 30%, aceasta din urmă distribuind suma inculpaţilor mai sus menţionaţi.

Dat fiind faptul că în apartamentul din zona "M." practicau prostituţia prea multe persoane, astfel încât G.F. şi A.S. nu câştigau suficienţi bani în opinia inculpatului D.R., acesta le-a mutat pe cele două în alte apartamente închiriate, unele chiar pe numele celor două, continuând să tragă foloase din practicarea prostituţiei lor până în luna iulie 2010.

Dintre apartamentele folosite în acest mod au fost identificate cele situate în Constanţa, Strada M.K. bl. MK 2, sc. B, et. 1, ap. 33, Constanţa, Strada T. nr. 30, bl. B 4, sc. A, ap. 3, Constanţa, B-dul L., bl. L 49, sc. A, ap. 2.

De cele mai multe ori închirierea apartamentelor se făcea pe numele lui G.F., aspect confirmat şi prin declaraţia martorei N.A., care a şi prezentat contractul de închiriere. Tot aceasta a reţinut că la imobil G.F. a locuit împreună cu A.S.

În paralel, în acelaşi interval de timp, D.R. a recrutat-o pentru practicarea prostituţiei şi pe martora M.L.M. (care, de altfel, a fost şi martoră la recrutarea lui G.F. de către inculpat), pe care a cazat-o împreună cu G.F. şi A.S., după ce acestea au fost mutate de la apartamentul din zona M.

Toate au practicat prostituţia în folosul inculpatului D.R. până la începutul anului 2010.

Faptul că cele trei au practicat prostituţia în folosul inculpatului D.R. şi după ce acesta nu a mai fost membru al grupului infracţional organizat era o chestiune de notorietate, aspect rezultat din declaraţiile tuturor victimelor.

La rândul ei, martora S.A. a confirmat faptul că cel puţin la adresa din Constanţa, Strada T. nr. 30, bl. B 4, sc. A, ap. 3 cele trei practicau prostituţia în folosul acestui inculpat.

Potrivit declaraţiilor martorei C.J.E., grupul a fost sprijinit în această perioadă şi de lucrătorii de poliţie din cadrul Secţiei 4 Poliţie - B.A. şi G.O., în raza teritorială a Secţiei 4 fiind amplasat imobilul. Cei doi făceau deplasări la apartament ori de câte ori existau reclamaţii ale vecinilor, însă fie le conduceau pe acestea numai până la colţul blocului, lăsându-le mai apoi să plece, fie, într-un caz, după ce C.J.E. a dat o declaraţie împotriva lui D.E., l-au anunţat pe acesta, iar apoi au distrus declaraţia. în schimb, cei doi poliţişti întreţineau acte sexuale în mod gratuit cu tinerele cazate.

La un moment dat, martora F.M.R. a observat că în faţa blocului din zona "M." se află o maşină cu doi bărbaţi care efectuau filmări şi a comunicat acest lucru inculpatei C.V. Aceasta a luat legătura cu B.A., care i-a spus că va avea loc o descindere a poliţiei.

La rândul său, martora F.M.R. a precizat că membrii grupului erau sprijiniţi de lucrătorul Secţiei 4 Poliţie, B.A., care îi dădea informaţii şi a relatat împrejurările în care ocupantele apartamentului din zona "M." au părăsit imobilul, după ce B.A. a informat-o pe C.V. că membrii grupului "sunt filaţi".

Situaţia de fapt prezentată de martora F.M.R. se coroborează cu declaraţiile martorei C.J.E., zisă "M.Z.".

Pentru verificarea acestor aspecte, faţă de învinuitul B.A. s-a impus continuarea urmăririi penale, astfel încât cauza a fost disjunsă de către procuror, prin rechizitoriu.

Astfel, tinerele au părăsit în grabă apartamentul şi pentru câteva zile au fost cazate la "V.V.".

Nu s-a putut stabili data exactă la care membrii grupului infracţional organizat nu au mai folosit apartamentul din zona "M." pentru exploatarea tinerelor prostituate.

Din declaraţiile coroborate ale tinerelor rezultă însă că în luna iunie 2009 membrii grupului le-au mutat pe C.J.E., zisă "M.Z." şi C. (B.) J., zisă "G." într-un alt apartament situat în Constanţa, B-dul D., nr. 5, bl. F 16, et. 7, ap. 27, aparţinând martorei N.M. şi care în luna aprilie 2009 fusese închiriat învinuitului D.S.

După ce acesta din urmă a mutat persoanele ce practicau prostituţia în folosul său din acel apartament, în imobil au fost mutate pentru o scurtă perioadă cele două. în acelaşi timp, F.M.R. a fost mutată temporar la locuinţa inculpatului A.S., iar V.G.M., zisă "G.Y.", a fost transportată, potrivit propriei declaraţii, în Suedia.

Referitor la declaraţia martorei V.G.M., legată de această etapă, aceasta nu s-a coroborat cu nici un alt mijloc de probă administrat. Astfel, victima a precizat că trecerea frontierei a fost făcută prin prezentarea unei procuri date de părinţii săi, procură solicitată la indicaţiile lui D.E.. Audiaţi, părinţii săi au arătat însă că nu au dat fiicei lor vreo procură pentru a părăsi ţara decât mult mai târziu, în compania surorii sale.

Activitatea de practicare a prostituţiei în folosul membrilor grupului a continuat să fie îndeplinită în acelaşi mod la noul apartament numai de către C.J.E., zisă "M.Z." şi C. (B.) J., zisă "G.", până spre sfârşitul lunii iunie 2009, când inculpatul D.E. a adus la imobil în acelaşi scop pe minora N.A.

5. Referitor la modul în care a ajuns să fie exploatată de membrii grupului şi cazată la imobil, s-a reţinut, că. minora N.A. (născută la 16 noiembrie 1993) provine din mediul rural, dintr-o familie numeroasă cu o situaţie materială precară, astfel că, potrivit propriei declaraţii, în luna iunie 2009 (în perioada în care avea 16 ani) aceasta a acceptat propunerea unei cunoştinţe din aceeaşi comună, în persoana învinuitei T.M., de a presta servicii de curăţenie în Municipiul Constanţa.

În consecinţă, minora a fost condusă de învinuită la locuinţa inculpatului D.E., situată în Constanţa, Strada C.B. nr. 77, locaţie cunoscută sub denumirea "V.V." şi după ce a făcut cunoştinţă cu acesta, a rămas acolo, prestând servicii de curăţenie timp de trei zile.

În acest interval, minora a cunoscut familia inculpatului, respectiv pe soţia sa, D.I., pe copii săi şi pe mama acestuia D.S., zisă "S.M." sau "mama S.M.", precum şi pe C.V., zisă "V.", cu care D.E. avea o relaţie extraconjugală. De asemenea, a aflat că D.E. "are fete", care practică prostituţia pentru el, cazate în apartamente închiriate.

La un moment dat, N.A. şi-a manifestat dorinţa de a vedea un asemenea apartament şi de a practica prostituţia, astfel că potrivit propriei declaraţii i-a comunicat inculpatului, din proprie iniţiativă, că este majoră.

Astfel, aceasta a fost condusă de D.E. la locuinţa situată în Constanţa, B-dul D. nr. 5, bl. F 16, et. 7, ap. 27, unde a început să practice prostituţia sub numele "B1", "B2" sau "B3", alături de martorele C.J.E., zisă "M.Z.", C.J., zisă "G." şi învinuita M.M., zisă "M.L.", ultima practicând prostituţia în folosul unui alt proxenet.

Potrivit declaraţiei sale, la scurt timp, la cererea inculpatului D.E., minora a început să-i dea acestuia o parte a sumelor câştigate din prestarea serviciilor sexuale, pentru a plăti cheltuielile de mâncare şi cazare, dar şi comisionul taximetriştilor care aduceau clienţi.

Declaraţia lui N.A. este în contradicţie, cât priveşte unele aspecte, cu alte mijloace de probă administrate în cauză. Astfel, urmare a unor împrejurări petrecute la data de 25 august 2009 (care nu fac obiectul cauzei), minorele N.A., şi A.G.D. au apelat SNAU 112, ocazie cu care au fost găsite împreună cu alte două persoane la un alt imobil. S-a format astfel Dosarul nr. 11980/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, privind pe C.G., S.L. şi alţii, cu privire la care, la data de 25.0.2009, a fost declinată competenţa de soluţionare în favoarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Constanţa, unde cauza a fost înregistrată sub nr. 330/P/2009.

În cursul declaraţiilor date în faţa procurorului în această cauză, N.A. a susţinut că D.E. i-a pretins încă de la început să-i remită o jumătate din sumele dobândite prin practicarea prostituţiei. Amănuntele legate de modul în care să presteze servicii sexuale le-a aflat însă de la "V." (identificată în prezenta- cauză în persoana învinuitei C.V.) care răspundea şi ea la telefoane ale "clienţilor" şi locuia în unele intervale de timp împreună cu tinerele prostituate.

Sub aspectul cunoaşterii de către membrii grupului a vârstei sale reale, declaraţia martorei este în contradicţie flagrantă cu probele rezultate din convorbirea telefonică ce a avut loc la 16 noiembrie 2009, la ora 18:34:16, între inculpata C.V. şi N.A., cu ocazia aniversării vârstei de 17 ani a martorei, interceptată în baza autorizaţiei nr. 246 din 18 septembrie 2009 şi prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009, convorbire redată în cuprinsul rechizitoriului.

Timp de cinci zile, N.A., zisă "B1", a practicat prostituţia la apartamentul situat în Constanţa, B-dul D. nr. 5, bl. F 16, et. 7, ap. 27 alături de C.J.E., zisă "M.Z." şi C. (B.) J., zisă "G.".

Sub aspectul modului în care s-a desfăşurat activitatea infracţională, din declaraţiile tinerelor rezultă că acesta a fost identic cu cel folosit la apartamentul din zona "M.".

La expirarea perioadei de închiriere, C.J.E., N.A. şi C. (B.) J., însoţite de inculpata C.V. s-au mutat într-o altă locuinţă situată în Constanţa, Strada L.B., bl. LI, sc. B, et. 2, ap. 30, unde activitatea s-a desfăşurat în acelaşi mod. La scurt timp de la mutarea în noua locaţie, V.G.M., zisă "G.Y." a revenit pentru a se prostitua în folosul membrilor grupului şi familiilor lor, iar inculpatul D.E. a adus-o la imobilul menţionat şi pe minora A.G.D., în scopul practicării prostituţiei.

6. Referitor la modul în care a ajuns victimă a grupului infracţional organizat, aproximativ din vara anului 2008, minora A.G.D. (născută la 12 august 1994) a început să părăsească locuinţa părinţilor săi în mai multe rânduri, aceştia anunţând organelor de poliţie dispariţia sa, aşa cum reiese din declaraţia tatălui său, A.D.

În luna iunie 2009, pe fondul unor discuţii tensionate cu familia sa, minora, în vârstă de 15 ani, a plecat din nou de la domiciliu şi a apelat la învinuitul R.B., zis "T.", solicitându-i să-i găsească o locuinţă.

Prin intermediul acestuia, minora l-a cunoscut pe inculpatul D.E. şi, în cursul întâlnirii pe care cei trei au avut-o într-un local public, R.B. i-a propus să se prostitueze pentru D.E. şi familia acestuia. În schimb, minora a fost asigurată că va beneficia de cazare, mâncare şi chiar de posibilitatea de a trimite uneori bani părinţilor ei. Minora a acceptat şi astfel a fost cazată de D.E. în apartamentul situat în Constanţa, Strada L.B., bl. X1, sc. B, et. 2, ap. 30, sub supravegherea inculpatei C.V., loc în care practicau deja prostituţia în folosul aceloraşi persoane N.A., zisă "B1", C.J.E., zisă "M.Z.", V.G.M., zisă "G.Y." şi C.J., zisă "G.".

Referitor la modul în care se desfăşura activitatea de prestare a serviciilor sexuale şi cea corelativă de proxenetism, martora A.G.D. a precizat aspecte similare cu cele declarate de celelalte martore audiate. Astfel, a relatat că periodic membrii grupului infracţional, condus de inculpatul D.E., publicau anunţuri în ziarul "T.", conţinând texte concepute de C.V., precum: "Două pisicuţe bune, care te aşteaptă să le satisfaci", "Te-ar tenta un show lesby sau un sex total?", "Două creole, ochi albaştri, sâni mari, forme plăcute, non stop" şi alte asemenea. Fiecare anunţ era însoţit de numărul de telefon - cartele preplătite. În general, de publicarea anunţurilor şi reînnoirea acestora se ocupa C.V.

După circa o lună, D.E. era cel care schimba cartele telefonice şi implicit numerele de telefon folosite în cadrul anunţurilor.

La cele zece numere aferente anunţurilor răspundeau toate tinerele prostituate, dar mai ales inculpata C.V.. "Clienţilor" li se explicau aspecte legate de serviciile oferite, preţurile practicate şi, când aceştia doreau, erau îndrumaţi să ajungă în zona imobilului închiriat.

În paralel, clienţii erau racolaţi de taximetriştii aflaţi în legătură cu D.E. şi C.V., dintre care martora i-a amintit pe E. (identificat ca fiind inculpatul A.E.) şi "T.".

Atât N.A., cât şi A.G.D. au recunoscut după fotografii inculpaţii şi au indicat anunţuri folosite în acea perioadă de membrii grupului.

Interceptarea convorbirilor telefonice efectuată în baza autorizaţiei nr. 183 din 9 iulie 2009, valabilă în intervalul 9 iulie 2009 - 7 august 2009, când tinerele erau cazate la apartamentul situat în Constanţa, Strada L.B., bl. L1, sc. B, et. 2, ap. 30, confirmă relatările acestora.

Raporturile între inculpata C.V. şi persoanele exploatate sexual, precum şi faptul că aceeaşi inculpată era cea care asigura "conducerea executivă" a activităţii prostituatelor, sunt ilustrate de convorbirile telefonice înregistrate în baza autorizaţiei nr. 183 din 9 iulie 2009, redate în rechizitoriu.

La data de 15 august 2009, inculpata C.V. a închiriat un nou apartament situat în Constanţa B-dul F. nr. 61, bl. A7, sc. A, parter, ap. 4, încheind personal cu proprietarul C.V. contractul de închiriere şi lăsând, la solicitarea acestuia, o copie a cărţii sale de identitate. Termenul de închiriere convenit iniţial a fost de 6 luni, însă acesta s-a prelungit până în aprilie - mai 2010.

În declaraţia dată, C.V. a precizat că se deplasa lunar la apartament pentru încasarea chiriei, după ce telefonic, îşi anunţa în prealabil vizita. Cu ocazia acestor deplasări, martorul a observat o dată în imobil două tinere, iar cu un alt prilej doi bărbaţi, unul având o cicatrice la nivelul feţei (inculpatul D.E. are o cicatrice pe în partea superioară a buzei).

La noul apartament membrii grupului le-au mutat în acelaşi scop, al exploatării sexuale, pe C.J.E., V.G., C.G., N.A., A.G.D. şi F.M.R., iar activitatea infracţională a fost organizată în acelaşi mod.

În scurt timp, N.A. s-a împrietenit cu A.G.D., zisă "G.Y.", prestând în mod frecvent servicii sexuale împreună, iar la data de 23 august 2009, cu prilejul deplasării la locuinţa unor "clienţi", cele două au fugit.

După această dată, N.A. a primit o serie de mesaje telefonice de la postul telefonic X1 utilizat de inculpata C.V. zisă "V.", SMS-uri identificate în memoria telefonului părţii vătămate, cu următorul conţinut:

- la 25 august 2009 ora 16.49: "Şi tu mă minţi? Ştiu că G.Y. e de vină, tu habar nu aveai. Spune-mi cum îl cheamă pe gaborul care te-a luat";

- la 25 august 2009 ora 18.35: "Unde eşti acum?";

- la 25 august 2009 ora 22.32: "B1 de ce mă minţi? Crezi că acolo îţi e mai bine? Sau îţi place să aleagă alţii pentru tine?".

Mesajele au convins-o pe minoră să revină pentru a continua practicarea prostituţiei în folosul membrilor grupului.

Şi la noua locaţie, o parte a clienţilor au continuat să fie racolaţi prin intermediul anunţurilor publicate permanent în ziarul "T.", dovadă fiind numeroase convorbiri interceptate în baza autorizaţiei autorizaţiei nr. 247 din 18 septembrie 2009.

Preocuparea continuă a inculpaţilor în legătură cu publicarea periodică a anunţurilor este ilustrată şi de convorbirile telefonice interceptate în temeiul autorizaţiei nr. 246 din 18 septembrie 2009, prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009, redate în rechizitoriu.

În acelaşi timp, taximetriştii "casei" au continuat să găsească clienţi pe care să-i ducă, pentru întreţinerea actelor sexuale contra cost, la apartamentul situat în Constanţa, B-dul F. nr. 61 bl. A7 sc. A, parter ap. 4, să ducă tinerele prostituate la domiciliile acestora sau să transporte persoane nou recrutate pentru practicarea prostituţiei la imobilul folosit de membrii grupului infracţional organizat.

S-a conturat astfel cu claritate rolul în cadrul grupului al inculpatului A.E., acesta rezultând din numeroase convorbiri interceptate în baza autorizaţiei nr. 246 din 18 septembrie 2009, prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009.

Convorbirile redate în rechizitoriu şi interceptate în temeiul autorizaţiei nr. 312 din 13 noiembrie 2009, dintre A.E. şi C.V. demonstrează că aceasta din urmă cunoştea cu certitudine starea de minoritate a tinerelor prostituate.

Un alt taximetrist "al casei" a fost identificat în persoana inculpatului T.G., zis "M.", care a fost indicat de majoritatea victimelor ca fiind folosit în mod frecvent pentru transportul lor la domiciliile clienţilor sau pentru racolarea şi furnizarea de clienţi.

Interceptarea convorbirilor în temeiul autorizaţiei nr. 246 din 18 septembrie 2009, prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009, a confirmat acest lucru, dar şi faptul că grupul infracţional organizat a fost sprijinit de inculpatul menţionat, prin ajutorul dat membrilor în recuperarea unor prostituate care fugiseră anterior şi prin transportarea unor noi victime recrutate pentru prostituţie, făcând aceste lucruri cunoscând activitatea infracţională a grupului.

În dovedirea acestor susţineri sunt relevante convorbirile interceptate în temeiul autorizaţiei mai sus menţionate, redate în rechizitoriu.

O parte a clienţilor au continuat să fie racolaţi de către membrii grupului, în special de inculpatul D.E., aşa cum rezultă şi din convorbirile telefonice interceptate în baza autorizaţiei nr. 246 din 18 septembrie 2009, prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009, redate în rechizitoriu.

Inculpaţii D.E. şi H.B. s-au preocupat, potrivit rolului în cadrul grupului infracţional organizat, de cumpărarea sau recrutarea în vederea practicării prostituţiei de noi victime ori de recrutarea aceloraşi victime, pentru continuarea exploatării lor sexuale, după ce acestea fugeau, aşa cum rezultă şi din convorbirile redate în rechizitoriu, înregistrate în baza autorizaţiei nr. 246 din 18 septembrie 2009, prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009, din unele dintre acestea rezultând şi faptul că inculpata H.I. cunoştea exact activitatea infracţională a grupului.

La data de 11 decembrie 2009, urmare a unei înţelegeri între H.B. şi un alt deţinut din cadrul Penitenciarului Poarta Albă - V.L., S.E. a primit din partea lui V.T., fratele lui V.L., propunerea de a se prostitua într-un alt apartament închiriat de membrii grupului.

Acceptând propunerea, la data de 11 decembrie 2009 S.E. s-a deplasat în Gara CFR Constanţa, unde, după câteva ore s-a întâlnit cu C.V. şi G.I.F. şi cu autoturismul taxi condus de T.G., "M.", a fost transportată la locuinţa situată în Constanţa, B-dul F., bloc A7, sc. A, parter, ap. 4.

În această locaţie, minora s-a prostituat în aceeaşi manieră în folosul membrilor grupului până în luna februarie 2010, când a părăsit locaţia.

Edificatoare pentru aspectele legate de cea de a doua recrutare a victimei în scopul practicării prostituţiei sunt convorbirile purtate între C.V. şi H.B., interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. 246, redate în rechizitoriu.

La locuinţa situată în Constanţa, B-dul F. nr. 61, bl. A7, sc. A parter, ap. 4, membrii grupului au beneficiat de sprijinul poliţistului de proximitate, agent de poliţie, învinuitul P.N. din cadrul Secţiei 3 Poliţie, care îl anunţa pe D.E. când aveau loc descinderi ale poliţiei, aspecte care rezultă din declaraţiile martorelor C.J.E. şi F.M.R., dar şi din convorbirile telefonice interceptate în temeiul autorizaţiei nr. 246 din 18 septembrie 2009, prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009 a Tribunalului Constanţa, redate în rechizitoriu.

Convorbirile interceptate în temeiul aceleiaşi autorizaţii dovedesc că grupul infracţional era sprijinit de către inculpatul P.N., atât prin furnizarea de informaţii referitoare la descinderi ale organelor de poliţie, dar şi pentru "eliminarea concurenţei", fiind relevante în acest sens convorbirile din 12 decembrie 2009 redate în rechizitoriu.

Din declaraţia martorului C.V. rezultă că la circa 2 - 3 luni de la închirierea apartamentului a fost anunţat de administratorul blocului că vecinii sunt deranjaţi de numeroasele persoane străine care vizitează imobilul.

Solicitând explicaţii de la inculpata C.V., aceasta i-a spus că a făcut nişte petreceri şi că nu se va mai întâmpla.

Faptul că existau nemulţumiri ale vecinilor din cadrul Asociaţiei de Proprietarii a blocului A 7 rezultă şi din convorbirile telefonice interceptate în baza autorizaţiei nr. 246 din 18 septembrie 2009, prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009 a Tribunalului Constanţa.

În continuare, conducerea efectivă a activităţii infracţionale a grupului era în sarcina inculpatei C.V., care acţiona ca o "interfaţă" între "managerii" D.E. şi H.B., pe de o parte, şi tinerele prostituate de cealaltă parte, relevante fiind convorbirile interceptate în temeiul autorizaţiei nr. 246 din 18 septembrie 2009, prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009, redate în rechizitoriu.

Totodată, inculpata C.V. raporta inculpaţilor D.E. şi H.B. toate aspectele de interes petrecute, respectiv câţi clienţi a avut fiecare prostituată, ce sume de bani au fost obţinute din practicarea prostituţiei, ce a făcut cu aceşti bani şi, în cazul în care primea dispoziţii de la vreunul din cei doi, remitea sumele obţinute persoanei indicate de aceştia.

În mod implicit însă, sumele de bani erau predate de C.V. inculpatei D.S. sau unui alt membru al familiilor D. sau H., pentru a fi folosite de întreagă familie, în acest sens fiind relevante şi convorbirile interceptate în temeiul autorizaţiei nr. 246 din 18 septembrie 2009, prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009, redate în rechizitoriu.

Până la jumătatea-lunii noiembrie 2009, când inculpatul D.E. a transportat-o martora C.J. în Italia, inculpatul H.B. a jucat şi rolul de "loverboy" faţă de martora V.G., determinând-o astfel să continue activitatea de prostituţie.

Aspectul a fost susţinut şi de declaraţia mamei minorei, căreia fiica sa îi relatase că H.B. este prietenul său.

Din aceeaşi declaraţie rezultă că D.S. îi întărise credinţa că H.B. ar aştepta-o, pentru a o convinge să se reîntoarcă în scopul exploatării de către membrii grupului.

Profitând de rolul amintit, H.B. supraveghea prin V.G. activitatea desfăşurată la apartament. Din convorbirile telefonice redate în rechizitoriu, interceptate în baza autorizaţiei nr. 246 din 18 septembrie 2009, prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009 a Tribunalului Constanţa, rezultă că supravegherea efectuată de inculpatul H.B. în modul descris era urmată de intervenţii ale acestuia în "managementul" activităţii infracţionale a grupului. De asemenea, reiese şi faptul că acelaşi inculpat, deşi aflat în executarea unei pedepse la Penitenciarul Poarta Albă, trăgea foloase de pe urma practicării prostituţiei de către victimele grupului.

După plecarea în Italia a fratelui său şi apoi, la data de 29 noiembrie 2009, a inculpatei C.V., care a transportat-o în aceeaşi ţară pe V.G. în scopul practicării prostituţiei, rolul inculpatului H.B. a crescut.

Acesta a continuat supravegherea activităţii de prostituţie desfăşurată la apartament prin C.J.E., zisă "M.Z." şi a început să ia decizii de conducere singur sau cu consultarea inculpatului D.E.

Aspectele rezultă din numeroasele convorbiri interceptate în temeiul autorizaţiei nr. 246, începând cu data de 29 noiembrie 2009, redate exemplificativ în rechizitoriu.

Până la data de 14 noiembrie 2009, victima F.M. a continuat să fie exploatată de membrii grupului infracţional organizat, relaţia dintre ea şi inculpaţii C.V. şi A.S. fiind evidenţiată de convorbirile interceptate în temeiul autorizaţiei nr. 246, începând cu data de 29 noiembrie 2009, redate în rechizitoriu.

După renunţarea sa la calitatea de membru al grupului infracţional organizat şi mutarea minorei F.M.R., inculpatul A.S. a continuat să tragă foloase de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta.

În scopul practicării prostituţiei, victima a fost cazată succesiv în mai multe locuinţe, prima fiind cea situată în Constanţa, Strada T. nr. 30, BL. B 4, ap. 3, bloc vecin cu cel din B-dul F., bloc A7, sc. A, parter, ap. 4, folosit de membrii grupului.

La data de 9 decembrie 2009, pe fondul nemulţumirii sale legate de modul în care o trata inculpatul A.S., F.M. a fugit de la acesta, pentru a se întoarce să practice prostituţia în folosul grupului coordonat de D.E.

Dat fiind că A.S. şi D.E. se considerau rude, cu ajutorul inculpatei C.V., F.M. s-a ascuns la locuinţa inculpatului D.E., în acest sens relevante fiind convorbirile purtate în perioada 9 - 10 decembrie 2009, interceptate în temeiul autorizaţiei nr. 313 din 13 noiembrie 2009.

În noaptea de 10 decembrie 2009, în timp ce inculpata C.V. împreună cu inculpatul T.G., zis "M.", se pregăteau să mute victima în apartamentul folosit de membrii grupului, F.M. a fost descoperită de soţia şi soacra inculpatului A.S., care au readus-o în "proprietatea" acestuia.

Un alt membru al grupului infracţional organizat, care a aderat la acesta recrutat de inculpatul H.B. a fost inculpatul K.R.

După ce inculpatul D.E. a transportat pe C.J. în Italia, plecarea inculpatei C.V. fiind iminentă pentru a o transporta şi pe V.G. în scopul practicării prostituţiei în aceeaşi ţară, îngrijorat de faptul că la apartament va rămâne doar C.J.E. care să practice prostituţia, iar sumele obţinute din activitatea acesteia nu vor fi suficiente pentru nevoile familiilor D. şi H., inculpatul H.B. l-a recrutat pe K.R. în vederea aderării la grup, având în vedere că acesta recrutase în urmă cu 5 ani o tânără care practica prostituţia pentru el.

Astfel, potrivit rolului asumat în cadrul grupului, inculpatul K.R. a cazat la locuinţa situată în Constanţa, B-dul F., bloc A7, sc. A, parter, ap. 4 folosită pentru activitatea infracţională a grupului, pe victima majoră G.G.V., căreia i-a înlesnit practicarea prostituţiei în acest mod, trăgând foloase de pe urma acestei activităţi a acesteia. Totodată, inculpatul a înlesnit practicarea prostituţiei şi de către minora C.J.E., prin avansarea banilor folosiţi la publicarea anunţurilor de racolarea a clienţilor şi asigurarea pazei celor două la acelaşi imobil.

O altă membră a grupului infracţional organizat a fost inculpata D.S., mama inculpaţilor D.E. şi H.B.

Rolul său în cadrul grupului a fost conturat de declaraţiile tuturor tinerelor prostituate, martore în prezenta cauză, coroborate cu aspecte rezultând din convorbirile interceptate. A rezultat, astfel, că o dată la câteva zile sau în unele perioade zilnic, D.S. ducea tinerelor prostituate la apartament mâncare, se îngrijea ca acestea să respecte un orar de somn, aşa încât să poată presta mai eficient activitatea de prostituţie. De asemenea, se preocupa permanent de integrarea în familie a tinerelor prostituate pentru a le motiva, odată în plus să practice prostituţia de bunăvoie în folosul grupului. La plecare, inculpata D.S. lua sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei, sume folosite apoi pentru nevoile zilnice ale familiilor D. şi H.

Mai mult, aşa cum au declarat tinerele, în perioadele în care erau mutate de la un apartament la altul, perioade mai lungi sau mai scurte, acestea erau cazate la imobilul din Constanţa, Strada C.B. nr. 77, fără a înceta în aceste intervale să practice prostituţia.

D.S. le oferea astfel cazare, înlesnind şi în acest mod practicarea prostituţiei, de pe urma căreia trăgea foloase alături de ceilalţi inculpaţi.

Convorbirile care demonstrează activitatea infracţională a inculpatei D.S. în perioada în care tinerele prostituate erau cazate la imobilul din Constanţa, B-dul F. nr. 61, bl. A7, sc. A, parter, ap. 4, interceptate în baza autorizaţiei nr. 246 din 18 septembrie 2009, prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009, au fost redate exemplificativ în rechizitoriu.

La data de 22 august 2012 organele de poliţie din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa- Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane s-au sesizat din oficiu, cu privire la faptul că, începând cu luna iunie 2012, D.E., C.V., H.B. şi D.S., constituiţi într-un grup infracţional organizat, sprijiniţi în activitatea infracţională de mai mulţi taximetrişti, au recrutat şi cazează în imobilul din Constanţa, Strada C.B. nr. 77 ("V.V."), două tinere, posibil minore, pe care le exploatează prin obligarea la practicarea prostituţiei, obţinând foloase materiale de pe urma acestei activităţi.

Din investigaţiile organelor de poliţie a rezultat că făptuitorii intenţionau să recruteze în următoarea perioadă şi alte tinere, în scopul exploatării sexuale, urmând să le cazeze în imobile închiriate.

De asemenea, au fost identificate unele numere de telefon utilizate de membrii grupului infracţional organizat.

Au fost, astfel, obţinute autorizaţiile nr. 486 din 13 decembrie 2012 şi nr. 507 - 516 din 21 decembrie 2012, pentru interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor efectuate de la numerele de telefon identificate. Din punerea lor în aplicare a rezultat că, într-adevăr, la imobilul din Constanţa, A.V. nr. 7, bloc L13, sc. B, ap. 24, se aflau cazate în luna decembrie 2012 două tinere, una dintre acestea fiind minora G.C.E., iar cealaltă A.V.E. Acestea se prostituau sub directa supraveghere a inculpatei C.V., care colecta sumele de bani rezultate din prostituţie, iar ulterior le remitea altor persoane. Modul de acţiune al membrilor grupului a apărut ca fiind identic cu cel constatat în cursul anilor 2009 - 2010, rezultând că este vorba de activitatea aceluiaşi grup infracţional organizat, la care însă au aderat în luna noiembrie 2012 inculpaţii D.E. şi B.C., iar grupul era sprijinit de inculpatul C.P.

Constatându-se că această cauză este în legătură cu Dosarul nr. 17 D/P/2009, la data de 11 februarie 2013 cauzele au fost reunite.

La data de 13 februarie 2013, au fost efectuate percheziţii domiciliare la locuinţa inculpaţilor D.E., C.V., H.B., D.S., H.I. şi H.S., situată în Constanţa, Strada C.B. nr. 77, precum şi la locuinţa folosită la acea dată de membrii grupului infracţional pentru cazarea tinerelor prostituate situat în Constanţa, A.V. nr. 7, bl. L 13, sc. B, parter, ap. 24.

Cu această ocazie, la prima locaţie a fost identificată victima minoră R.M., iar la cea de-a doua minorele G.C.E., A.E. şi majora P.M., împreună cu inculpata C.V.

Pe baza declaraţiilor acestora, coroborate cu interceptările convorbirilor telefonice, s-au stabilit următoarele:

La data de 17 iunie 2012, minora G.C.E. a cunoscut o tânără prostituată (neidentificată) din Municipiul Constanţa şi, prin aceasta, l-a cunoscut pe numitul S.M.T. - un apropiat al membrilor grupului infracţional organizat. însoţită de acesta, minora s-a deplasat la imobilul din Constanţa, Strada C.B. nr. 77, unde inculpatul H.B. i-a propus să practice prostituţia în folosul său şi al familiei sale, urmând ca el să o protejeze şi să o ajute ori de câte ori ar avea nevoie. Minora a acceptat şi din acea zi a rămas la "V.V.".

Pentru a o motiva în practicarea prostituţiei, H.B. i-a făcut cunoştinţă cu fiul său minor H.S., de aceeaşi vârstă cu ea şi i-a propus să fie prieteni, lucru care s-a şi întâmplat, fata dezvoltând o afecţiune deosebită faţă de inculpat.

Până în jurul datei de 20 noiembrie 2009, G.C.E. s-a prostituat singură la imobilul din Constanţa, Strada C.B. nr. 77, unde i-a cunoscut şi pe inculpaţii D.E., D.I., C.V., D.S. şi H.I. Toţi banii obţinuţi din activitatea de prostituţie au fost însuşiţi de inculpatul H.B., acesta motivând că trebuie să cumpere mâncare întregii familii.

În jurul datei de 20 noiembrie 2012, cu ajutorul financiar al inculpaţilor D.E. şi B.C., D.E. însoţit de cei doi şi beneficiind de sprijinul inculpatului C.P., care a asigurat transportul cu autoturismul tip jeep, de culoare neagră, nr. X2, a cumpărat-o de la numitul "V.C." pe martora majoră A.V.E.

Potrivit înţelegerii prealabile între membrii grupului, cu sprijinul inculpatului C.P., urma ca inculpata C.V. să închirieze un apartament, unde ambele tinere să se prostitueze sub supravegherea sa, D.E., D.E.G., H.B., A.E. urmau să racoleze o parte a clienţilor, în timp ce B.C. ar fi tras alături de aceştia şi familiile lor foloase din practicarea prostituţiei, având în vedere contribuţia sa financiară mai mare.

Astfel, pentru asigurarea capitalului necesar cumpărării victimei majore şi a sumei ce urma să constituie chiria primei luni a apartamentului, la data de 19 noiembrie 2012, inculpatul B.C. a solicitat şi primit de la Casa de ajutor reciproc a UM 02154 un împrumut în cuantum de 11.800 lei, din care a avansat grupului suma de 5.700 lei.

Folosind această sumă, D.E., D.E. şi B.C. au obţinut "proprietatea" asupra victimei menţionate, pe care au transportat-o cu autoturismul condus de C.P. iniţial la imobilul din Constanţa, Strada C.B. nr. 77.

Faptul că martora A.V.E. se afla în "coproprietatea" inculpaţilor D.E., D.E. şi B.C. rezultă nu doar din declaraţiile victimelor G.C.E. şi A.V.E., dar şi din convorbirea, ce a avut loc la data de 22 decembrie 2012, la ora 12:25:41, interceptată în temeiul autorizaţiei nr. 514 din 21 decembrie 2012, redată la fila 98 din rechizitoriu.

Alături de G.C.E., A.V.E. a început astfel să practice prostituţia în folosul membrilor grupului, folosind numele de scenă "A.". De menţionat însă că membrii grupului o numesc "nebuna".

La data de 24 noiembrie 2012, prin intermediul unui anunţ din ziar, C.P. a contactat pe martorul G.G. şi i-a solicitat închirierea locuinţei situată în Constanţa, A.V. nr. 7, bl. L 13, sc. B, parter, ap. 24. Audiat fiind, inculpatul a pretins că a făcut acest lucru în calitate de agent imobiliar, însă afirmaţia sa nu poate fi primită, în condiţiile în care operaţiunea nu a fost înregistrată în evidenţele SC C.C.R.E.C. SRL, al cărei administrator este inculpatul, iar pentru comisionul firmei acesta nu a eliberat nici o chitanţă.

La data vizionării, C.P. s-a prezentat împreună cu C.V., cu privire la care i-a comunicat proprietarului că va locui în apartament.

La aceeaşi dată, G.C.E. şi A.V.E. au fost mutate la imobilul închiriat, unde sub supravegherea inculpatei C.V. au continuat să se prostitueze. Ca şi anterior, racolarea clienţilor se făcea prin intermediul anunţurilor publicate în ziarul "T." prin grija inculpatei. Formularele anunţurilor au fost ridicate în cursul urmăririi penale, constatându-se că inculpata folosea la publicare, nu doar propria carte de identitate, ci şi o copie a unei anume P.C.M.. Persoana responsabilă cu primirea anunţurilor la "T. Advertising" a confirmat însă că tot inculpata C.V. era cea care prezenta acea copie. De altfel, aceeaşi persoană a fost în măsură să recunoască şi pe D.E. ca însoţind uneori pe C.V.

O parte a clienţilor au continuat să fie aduşi de inculpatul A.E., care desfăşura activităţi de taximetrie, aspect ce rezultă din convorbirile interceptate în temeiul autorizaţiei nr. 516 (utilizator A.E.) şi nr. 486 din 13 decembrie 2012, prelungită prin încheierea nr. 8 din 17 ianuarie 2013.

De asemenea au racolat clienţi şi membrii grupului - inculpaţii D.E., H.B., D.E., dovadă fiind convorbirile telefonice redate în rechizitoriu.

Relaţiile statornicite între inculpata C.V. şi tinere, respectiv faptul că inculpata este cea care trimitea o parte a clienţilor, se interesa de sumele obţinute din prostituţie şi se ocupă de conducerea "executivă" a activităţii, este ilustrată de convorbirile interceptate în baza autorizaţiei nr. 486 din data de 13 decembrie 2012 emisă de Tribunalul Constanţa, prelungită prin încheierea nr. 8 din 17 ianuarie 2013, redate în rechizitoriu.

Interesul manifestat de inculpaţii H.B. şi D.E. faţă de activitatea prostituatelor şi mai ales faţă de banii obţinuţi din practicarea prostituţiei rezultă din convorbirile telefonice interceptate în baza aceleiaşi autorizaţii, redate în rechizitoriu.

Protecţia tinerelor prostituate, precum şi intervenţiile, în cazul în care aveau de-a face cu clienţi recalcitranţi, era asigurată de inculpatul D.E., aspect care rezultă şi din convorbirea interceptată la data de 23 decembrie 2012, la ora 03:03:51, redată în rechizitoriu.

Între cei doi fraţi, lideri ai grupării, D.E. şi H.B., existau permanente relaţii de cooperare în privinţa desfăşurării activităţii infracţionale, astfel cum rezultă şi din convorbirile înregistrate în baza autorizaţiei nr. 509 din 21 decembrie 2012, redate în rechizitoriu.

De asemenea, relaţia apropiată care a existat pe toată durata de existenţă a grupului infracţional organizat între inculpaţii D.E. şi C.V. este ilustrată şi de convorbirile înregistrate în baza autorizaţiei nr. 514 din 21 decembrie 2012, redate în rechizitoriu.

Inculpata D.S. şi-a continuat rolul în cadrul grupului infracţional organizat cu toate că, datorită vârstei şi al faptului că nepotul său H.S. crescuse, acesta s-a mai diminuat. Totuşi, D.S. a continuat să tragă foloase de pe urma practicării prostituţiei, primind însă sumele obţinute, prin intermediul nepotului său şi mai rar în mod direct. Aceste aspecte sunt evidenţiate şi de conţinutul convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaţiei nr. 486 din data de 13 decembrie 2012 emisă de Tribunalul Constanţa, prelungită prin încheierea nr. 8 din 17 ianuarie 2013, redate în rechizitoriu.

Împrejurarea că grupul infracţional îl includea şi pe inculpatul B.C., faptul că acesta cunoştea exact provenienţa sumelor de bani pe care le primea fie de la D.E., fie direct de la apartamentul unde se practica prostituţia şi faptul că acesta a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei rezultă din declaraţiile victimelor folosite de membrii grupării în perioada 2012 - 13 februarie 2013, coroborate cu următoarele. convorbirile telefonice interceptate în baza autorizaţiei nr. 514 din 21 decembrie 2012, redate în rechizitoriu.

La data de 30 decembrie 2012, membrii grupului au constatat că A.V.E. rămăsese însărcinată, însă aceasta nu a fost transportată la spital, cu toate că starea sa impunea acest lucru, membrii grupului temându-se că autorităţile spitaliceşti vor anunţa organele de poliţie (aspecte evidenţiate şi prin convorbirile telefonice interceptate în baza autorizaţiei nr. 509 din 21 decembrie 2012, redate în rechizitoriu).

Referitor la acest aspect, A.V.E. a declarat că ar fi auzit o convorbire purtată între C.V. şi D.S. în apartament, ultima oferindu-se să aducă o persoană, fără pregătire în domeniu medical, care să îi facă un chiuretaj.

Cu ocazia audierii de către procuror, mama tinerei, G.L. a depus la dosar, înscrisuri care dovedesc că fiica sa a fost supusă unei întreruperi de sarcină abia la data de 01 februarie 2013, după ce la data de 20 ianuarie 2013 a fugit de la apartament.

Potrivit rolului asumat în cadrul grupului, D.E. a început să facă demersuri pentru recrutarea sau cumpărarea altor persoane de sex feminin, care să practice prostituţia în folosul membrilor şi al familiilor lor. Dintre numeroasele convorbiri care dovedesc acest lucru, toate purtate după data de 20 ianuarie 2013, instanţa aminteşte cu titlu de exemplu convorbirile înregistrate în baza autorizaţiei nr. 514 din 21 decembrie 2012, redate în rechizitoriu.

Urmare eforturilor făcute de membrii grupului, la data de 07 februarie 2013 un văr al inculpatului D.E., I.I., zis "I.", însoţit de inculpatul D.E., au adus la apartamentul situat în Municipiul Constanţa, A.V. nr. 7, bl. L13, sc. B, ap. 24, pe numita P.M., cu autoturismul condus de inculpatul C.P., relevant fiind procesul-verbal de recunoaştere după fotografii.

De menţionat este faptul că P.M. figura în evidenţele Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa cu menţiunea "urmărit".

Odată ajunsă la apartament, P.M. a discutat cu inculpata C.V., care a întrebat-o ce vârstă are şi dacă vrea să rămână la imobil să se prostitueze. P.M. s-a speriat de consecinţele faptei sale, însă i-a spus inculpatei că doreşte să rămână, astfel cum rezultă şi din convorbirile telefonice din 8 februarie 2013, înregistrate în baza autorizaţiei nr. 486 din 13 decembrie 2012 emisă de Tribunalul Constanţa, prelungită prin încheierea nr. 8 din 17 ianuarie 2013, redate în rechizitoriu.

Urmare a aceloraşi eforturi, numitul T.M., persoană cu care purtase negocieri inculpatul D.E., a adus la acelaşi apartament la data de 10 februarie 2013 pe minora R.M. în scopul practicării prostituţiei.

Astfel cum rezultă din declaraţia minorei, dar şi din cuprinsul convorbirilor interceptate în baza autorizaţiei nr. 513 din 21 decembrie 2012, redate în rechizitoriu, aceasta a acceptat să-l însoţească pe sus-numit, după ce a aflat de la acesta că "o femeie în vârstă are nevoie de o fată, pe care să o crească şi care să aibă 17 ani", adică exact vârsta sa.

La imobilul de destinaţie, inculpata C.V. a întrebat-o pe fată ce vârstă are, i-a comunicat că în apartament se practică prostituţia şi a întrebat-o dacă vrea să facă şi ea acest lucru.

R.M. a refuzat şi, având în vedere că avea probleme serioase de igienă, inculpata nu a insistat.

La data de 11 februarie 2013, la acelaşi apartament a fost adusă de către o persoană, numită "A.X." şi minora A.E., în vârstă de 17 ani. De menţionat că aceasta îl cunoscuse pe "A.X." prin intermediul internetului, în urmă cu câteva luni.

În cursul discuţiei prealabile purtate cu inculpata C.V., minora i-a comunicat vârsta sa şi a acceptat să practice prostituţia în folosul membrilor grupului, cu condiţia să îşi poată păstra 50% din sumele pe care le obţinea din această activitate, aspecte ce rezultă atât din declaraţiile acesteia, cât şi din convorbirile telefonice purtate între inculpaţii C.V. şi D.S. la data de 11 februarie 2013, interceptate în baza autorizaţiei nr. 513 din 21 decembrie 2012, redate în rechizitoriu.

Atât P.M., cât şi A.E. au practicat prostituţia la apartament până la data de 13 februarie 2013, când activitatea infracţională a luat sfârşit, odată cu intervenţia organelor de poliţie.

Şi acestea, ca şi victimele despre care s-a făcut referire anterior, au remis sumele dobândite în urma practicării prostituţiei inculpatei C.V., care, la rândul său, le-a înmânat celorlalţi membri ai grupului.

Faptul că inculpata D.I. a sprijinit grupul infracţional organizat, prin ajutorul dat în publicarea anunţurilor pentru racolarea clienţilor, a înlesnit practicarea prostituţiei de către minorele C.J.E., F.M.R., V.G.M., A.G.D., N. A., A.E., R.M. şi G.C.E. şi majora P.M. şi a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către ele rezultă din declaraţiile victimelor coroborate convorbirile telefonice interceptate în baza autorizaţiei nr. 180 din 09 iulie 2009, redate în rechizitoriu.

Împrejurarea că inculpata D.I. a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei, cunoscând modul în care sunt obţinute sumele de bani şi în intervalul 2012 - 13 februarie 2013 rezultă şi din convorbirile interceptate în baza autorizaţiei nr. 513 din 21 decembrie 2012, redate în rechizitoriu.

Referitor la inculpata H.I. şi faptele de comiterea cărora este acuzată, în sensul că a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către minorele C.J.E., F.M.R., V.G.M., S.E., A.G.D., N. A., A.E., R.M. şi G.C.E., precum şi de către majorele G.G.V. A.S., G.F. şi P.M., instanţa reţine declaraţiile martorelor-prostituate şi convorbirile telefonice interceptate în baza autorizaţiei nr. 264 din 18 septembrie 2009, prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009 a Tribunalului Constanţa, redate în rechizitoriu.

În privinţa învinuitului H.S. şi a faptelor comise de acesta sunt, instanţa reţine că acesta a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către minorele C.J.E., F.M.R., V.G.M., S.E., A.G.D., N. A., A.E., R.M. şi G.C.E., precum şi de către majorele A.S., G.F. şi P.M., relevante fiind declaraţiile tinerelor, coroborate cu convorbirile interceptate în baza autorizaţiei nr. 246 din 18 septembrie 2009, prelungită prin încheierea nr. 313 din 13 noiembrie 2009 a Tribunalului Constanţa, redate în rechizitoriu.

În intervalul iunie 2012 - 13 februarie 2013, urmând metoda practicată şi de tatăl său anterior - inculpatul H.B., inculpatul H.S. a jucat rolul, de "loverboy" faţă de victima G.C.E., pentru a o motiva pe aceasta să se prostitueze de bunăvoie în folosul grupului infracţional organizat, instanţa reţinând în acest sens convorbirile telefonice înregistrate în baza autorizaţiei nr. 486 din 13 decembrie 2012 emisă de Tribunalul Constanţa, prelungită prin încheierea nr. 8 din 17 ianuarie 2013, redate în rechizitoriu.

Situaţia de fapt reţinută a fost dovedită prin declaraţiile martorilor, procesele-verbale de recunoaştere a inculpaţilor după fotografii, cele de supraveghere operativă şi de conducere în teren, alte procese-verbale, fotografiile judiciare, înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare şi procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiilor eliberate de către Tribunalul Constanţa.

În drept, faţă de materialul probator administrat în cauză, prima instanţă a apreciat că:

- faptele inculpatului H.B. care, la începutul anului 2009, împreună cu D.E., A.S., D.R., C.V., D.S. şi A.E. s-a constituit într-un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni de proxenetism, grup care a acţionat până la data de 13 februarie 2013, a înlesnit practicarea prostituţiei de către minorele C.J.E., F.M.R., V.G.M., A.G.D., N.A., A.E., R.M. şi G.C.E. şi majorele G.G.V. şi P.M. şi a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către acestea, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni şi proxenetism în formă continuată, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- faptele inculpatei C.V. care, la începutul anului 2009, împreună cu D.E., H.B., A.S., D.R., D.S. şi A.E. s-a constituit într-un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni de proxenetism, grup care a acţionat până la data de 13 februarie 2013, a înlesnit practicarea prostituţiei de către minorele C.J.E., F.M.R., V.G.M., N. (fostă S.) E., A.G.D., N.A., S.L.A., A.E., R.M. şi G.C.E. şi majorele A.S., G.F., A.V.E. şi P.M. şi a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către acestea, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni şi proxenetism în formă continuată, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- faptele inculpatei D.S. care, la începutul anului 2009, împreună cu D.E., H.B., C.V., A.S., D.R. şi A.E. s-a constituit într-un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni de proxenetism, grup care a acţionat până la data de 13 februarie 2013, a înlesnit practicarea prostituţiei de către minorele C.J.E., F.M.R., V.G.M., A.G.D., N.A., A.E., R.M. şi G.C.E. şi majorele G.G.V. şi P.M. şi a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către acestea, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni şi proxenetism în formă continuată, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- faptele inculpatului D.R. care, la începutul anului 2009, împreună cu D.E., H.B., C.V., D.S., A.E. şi A.S. s-a constituit într-un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni de proxenetism, renunţând la calitatea de membru al grupului în luna martie 2009 şi care, în calitate de membru al grupului infracţional organizat, a înlesnit practicarea prostituţiei de către A.S. şi G.F. prin cazarea lor la imobilul situat în Constanţa Strada D.M. nr. 32 bl. M sc. F ap. 71 şi plasarea lor sub coordonarea inculpatei C.V. şi a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către acestea iar, independent de activitatea în cadrul grupului infracţional, a recrutat pentru prostituţie pe G.F. şi pe M.L.M. şi a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către acestea şi de către A.S., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni şi două infracţiuni de proxenetism în formă continuată, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 329 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- faptele inculpatei D.I., care în anul 2009 a sprijinit grupul infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni de proxenetism, prin ajutorul dat în publicarea anunţurilor pentru racolarea clienţilor, a înlesnit practicarea prostituţiei de către minorele C.J.E., F.M.R., V.G.M., A.G.D., N.A., A.E., R.M. şi G.C.E. şi majora P.M. şi a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către ele, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni şi proxenetism în formă continuată, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 329 alin. (1), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- fapta inculpatei H.I. care a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către minorele C.J.E., F.M.R., V.G.M., S.E., A.G.D., N.A., A.E., R.M. şi G.C.E., precum şi de către majorele G.G.V. A.S., G.F. şi P.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism în formă continuată, prevăzute de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- fapta inculpatului minor H.S. care a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către minorele C.J.E., F.M.R., V.G.M., S.E., A.G.D., N.A., A.E., R.M. şi G.C.E., precum şi de către majorele A.S., G.F. şi P.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii:de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 99 şi următoarele C. pen.

În cursul judecăţii, inculpaţii C.V., D.I., D.R., H. S., H.I., D.S., D.E. şi H.B. au optat pentru procedura simplificată, prevalându-se de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., manifestarea lor de voinţă fiind consemnată în procesele-verbale de la termenele din 14 mai 2013 şi 04 iunie 2013.

La termenul de judecată din 04 iunie 2013, instanţa a admis cererile celor opt inculpaţi de judecare a cauzei numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, iar prin încheierea din data de 18 iunie 2013 s-a dispus disjungerea cauzei faţă de inculpaţii A.E., T.G., A.S., K.R., D.E., B.C., I.A., C.P., R.A.M., P.N., care au optat pentru procedura.de drept comun, concomitent cu formarea unui nou dosar.

În termen legal, împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel C.V., D.I., D.R., H.I., D.S., D.E. şi H.B., solicitând reducerea pedepselor aplicate şi modificarea modalităţii lor de executare, pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul încheierii de amânare a pronunţării de la termenul din 10 octombrie 2013, ce face parte integrantă din prezenta decizie.

La termenul de judecată din 10 octombrie 2013, inculpaţii H.B., D.E. şi C.V. au declarat că îşi retrag apelurile formulate în cauză, fapt pentru care Curtea va lua act de aceste manifestări de voinţă, potrivit art. 369 C. proc. pen.

Prin Decizia penală nr. 17/MP din data de 17 octombrie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, şi Sentinţa penală nr. 290 din 04 iulie 2013 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia penală au fost dispuse următoarele:

În baza art. 369 C. proc. pen. a luat act de retragerea apelurilor declarate de inculpaţii D.E., cetăţean român, studii 8 clase, fără ocupaţie şi loc de muncă, căsătorit, 2 copii minori, recidivist, C.V., zisă "V.", cetăţean român, studii 8 clase, fără ocupaţie şi loc de muncă, necăsătorită, 1 copil minor, fără antecedente penale şi H.B., cetăţean român, studii 9 clase, fără ocupaţie şi loc de muncă, căsătorit, 2 copii minori, recidivist, împotriva Sentinţei penale nr. 290 din 04 iulie 2013 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 2802/118/2013.

În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii D.S., zisă "Mama S.M.", cetăţean român, fără studii, fără ocupaţie şi loc de muncă, necăsătorită, cu antecedente penale, D.I., cetăţean român, studii 8 clase, fără ocupaţie şi loc de muncă, căsătorită, 2 copii minori, fără antecedente penale, D.R., cetăţean român, studii 6 clase, fără ocupaţie şi loc de muncă, căsătorit, cu antecedente penale şi H.I., cetăţean român, studii 8 clase, fără ocupaţie şi loc de muncă, căsătorită, 2 copii minori, fără antecedente penale împotriva Sentinţei penale nr. 290 din 04 iulie 2013 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 2802/118/2013.

În baza art. 383 alin. (11) C. proc. pen. raportat la art. 350 alin. (1) C. proc. pen. menţine arestarea preventivă a inculpatei D.S.

Măsura dispusă se comunică administraţiei locului de deţinere.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor D.E., C.V., H.B. şi D.S. şi perioada arestării preventive de la data de 04 iulie 2013 la zi.

În baza art. 192 alin. (2), (4) C. proc. pen. obligă inculpaţii D.E., C.V., H.B., D.S., D.I., D.R. şi H.I. la plata a câte 400 lei fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 189 C. proc. pen. suma de 1.100 lei reprezentând onorarii apărători desemnaţi din oficiu - avocat V.M. (100 lei - onorariu parţial), avocat C.L. (100 lei - onorariu parţial), avocat Ş.G.L. (200 lei - onorarii parţiale), avocat A.A.E. (100 lei - onorariu parţial), avocat F.M. (400 lei), avocat I.M. (100 lei - onorariu parţial), avocat C.F.C. (100 lei - onorariu parţial) se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei în favoarea Baroului Constanţa.

Analizând actele şi lucrările dosarului, examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale atacate, în raport de criticile invocate şi din oficiu, conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea constată că în cadrul examenului judiciar specific acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi în raport de schimbarea de încadrare juridică intervenită asupra faptelor reţinute în sarcina inculpatului D.R., prima instanţă a stabilit în mod corect situaţia dedusă judecăţii şi vinovăţia autorilor în comiterea infracţiunilor, pronunţând în mod corect o soluţie de condamnare a inculpaţilor C.V., D.I., D.R., H.S., H.I., D.S., D.E. şi H.B. sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 329 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., potrivit distincţiilor reţinute prin sentinţa apelată şi conform gradului de contribuţie al fiecărui participant la săvârşirea faptelor.

Prin urmare, recunoscute fiind în cadrul acordului de recunoaştere a vinovăţiei, faptele descrise prin rechizitoriu au fost în mod corect reţinute ca şi temei în pronunţarea unei soluţii de condamnare a inculpaţilor la diferite pedepse cu închisoarea, în cauză fiind îndeplinite condiţiile cumulative ale art. 345 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că probele administrate în cauză demonstrează dincolo de orice îndoială comiterea faptelor reţinute prin actul de sesizare, existenţa lor ca infracţiuni şi săvârşirea acestora de către inculpaţi, cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, respectiv intenţia.

În ceea ce priveşte criticile apelanţilor D.S., D.I., D.R. şi H.I., Curtea le constată a fi neîntemeiate.

Potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, prin a cărei executare se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept .şi de regulile de convieţuire socială.

Ţinând seama şi de criteriile oferite de art. 72 C. pen., pentru ca pedeapsa să îşi poată îndeplini funcţiile de prevăzute de lege este necesar ca aceasta să corespundă gravităţii faptelor comise şi nevoilor de îndreptare a infractorului, atât sub aspectul duratei sale, cât şi sub aspectul modalităţii de executare.

În acest sens, în cadrul operaţiunii de individualizare judiciară, este necesar a se avea în vedere ca pedeapsa să corespundă potenţialului pericol social, pe care l-ar prezenta persoana infractorului şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

De asemenea, deşi în rândul criteriilor de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen. se numără şi persoana infractorului,- circumstanţele reale ce imprimă faptelor comise un anumit grad de pericol social, alături de împrejurările care agravează răspunderea penală, nu pot fi desconsiderate, toate aceste elemente evaluându-se prin coroborare, de o manieră care să reflecte preocuparea instanţei de judecată pentru atingerea efectivă a scopului şi funcţiilor pedepsei, prevăzute de art. 52 C. pen.

În situaţia de faţă, prima instanţă a avut în mod corect în vedere, ca şi criterii generale de individualizare a pedepsei şi de stabilire a gradului de pericol social, împrejurările comiterii infracţiunilor, modul concret de acţiune, caracterul organizat şi de repetabilitate al actelor materiale de proxenetism, numărul lor ridicat, implicarea în activitatea infracţională a mai multor persoane, între care, de-a lungul timpului, au fost statornicite relaţii de încredere, susceptibile să confere activităţii desfăşurate caracterul unei îndeletniciri, perioada de timp în care faptele au fost săvârşite, rolul, natura şi importanţa activităţilor cu care fiecare dintre inculpaţi a contribuit în cadrul grupului organizat, urmările faptelor efectiv produse ori care s-ar fi putut produce, conduita procesuală a inculpaţilor şi circumstanţele lor personale.

Este cert că fapte de genul celor ce li se impută inculpaţilor au un puternic impact negativ în societate, proxenetismul şi traficul de persoane fiind considerate ca forme moderne ale sclaviei, reprezentând modalităţi de exploatare a persoanelor, cu efecte din cele mai nefaste asupra libertăţii acestora, cu o amploare fără precedent, aspect ce impune aplicarea unor pedepse corespunzătoare urmărilor cauzate în planul libertăţii fizice, psihice şi sexuale a persoanelor, impactului produs în rândul colectivităţii şi rezonanţei negative a acestor fapte.

Frecvenţa comiterii acestui tip de infracţiuni, coroborată cu împrejurarea că, în cazul de speţă, dimensiunea faptelor reţinute în sarcina inculpatului au căpătat amploarea unui adevărat fenomen, frecvenţa actelor de executare conducând la concluzia că inculpaţii au transformat aceste activităţi ilicite grave într-un mod de viaţă, impun o reacţie promptă din partea autorităţilor însărcinate cu înfăptuirea justiţiei, doar astfel putându-se evita perpetuarea exploatării persoanelor foarte tinere de sex feminin şi riscul repetării unor astfel de fapte din partea inculpaţilor, care în pofida avertismentelor primite din partea organelor judiciare nu şi-au abandonat preocupările şi modul de viaţă parazitar, bazat pe obţinerea de câştiguri facile, profitând de starea de dependenţă a victimelor, de insuficienta lor dezvoltare şi nivelul scăzut de educaţie.

În cazul de faţă, pericolul social al infracţiunilor pledează pentru menţinerea pedepselor aplicate de prima instanţă, mai cu seamă că acest pericol este amplificat de faptul că multe dintre victimele identificate în cauză sunt minore, lipsite de ocrotire părintească, practicarea prostituţiei având consecinţe grave asupra dezvoltării lor fizice, psihice şi morale, acuzaţia comiterii unor asemenea infracţiuni determinând o stare de insecuritate în rândul comunităţii, ca urmare a faptului că acestea aduc atingere şi relaţiilor sociale, care vizează apărarea bunelor moravuri şi asigurarea licită a mijloacelor de existenţă.

Simpla împrejurare că apelanţii din cauza de faţă şi-au recunoscut faptele în cadrul acordului consfinţit de art. 320¹ C. proc. pen., nu pledează pentru reducerea pedepselor aplicate, în condiţiile în care beneficiile procedurii simplificate au condus la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, iar prima instanţă, în virtutea aceleiaşi conduite procesuale, dar şi a celorlalte elemente ce caracterizează persoana unora dintre autori, a manifestat clemenţă şi preocupare prin reţinerea unor circumstanţe atenuante judiciare, susceptibile să atragă, în cazul inculpaţilor D.R., D.I. şi H.I., reducerea pedepselor sub limita minimă prevăzută de lege, diminuată cu o treime.

În egală măsură, în aprecierea cuantumului pedepselor, nu se poate face abstracţie de conduita procesuală a inculpaţilor, care, în fiecare din cauze, trebuie evaluată în ansamblu, şi nu doar prin raportare la poziţia exprimată în cursul judecăţii, care, în speţă, a fost în măsură să ofere inculpaţilor beneficiile acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

Sub acest aspect, trebuie avut în vedere că în cursul urmăririi penale inculpaţii nu s-au situat pe o poziţie cooperantă, unii dintre aceştia, cum este şi cazul apelanţilor D.S., D.R., H.I. şi D.I., prevalându-se de dreptul la tăcere, conduita lor îngreunând aflarea adevărului în cauză până la un anumit moment procesual.

De asemenea, chiar dacă apelanţii mai sus menţionaţi nu pot fi consideraţi recidivişti, în înţelesul art. 37 C. pen., aceştia nu au făcut dovada unor împrejurări de natură să susţină un comportament exemplar în societate, susceptibil a determina o reapreciere a cuantumului pedepselor şi modalităţii lor de executare, inculpata D.S. fiind chiar şi condamnată anterior, în două rânduri, pentru infracţiuni prevăzute de art. 329 C. pen. şi art. 25 raportat la art. 260 C. pen., cu privire la care termenul de reabilitare s-a împlinit.

Dimpotrivă, modalitatea conceperii faptelor şi maniera în care inculpaţii au acţionat denotă că aceştia nu au format un sistem solid de valori, probele aflate la dosar făcând dovada contrară motivelor susţinute în faţa instanţei de apel.

Astfel, în ceea ce o priveşte pe inculpata D.S., care pe parcursul procesului penal a susţinut că este o persoană vârstnică şi cu o stare precară de sănătate, reţinem că la stabilirea cuantumului pedepsei prima instanţă a ţinut seama de faptul că aceasta, deşi condamnată anterior pentru infracţiuni de proxenetism şi instigare la mărturie mincinoasă, executând pedepsele în regim de detenţie, a dat dovadă de un real dispreţ faţă de normele morale şi legale, săvârşind infracţiuni de acelaşi gen.

După cum s-a susţinut atât de către procuror, cât şi de prima instanţă, probele administrate în cauză au demonstrat o contribuţie a inculpatei mult mai amplă decât cea invocată în apărare cu prilejul judecării solicitărilor privind starea de arest preventiv, constând în pregătirea hranei pentru tinerele prostituate şi de importanţă majoră în cadrul grupului infracţional organizat.

Inculpata se îngrijea, astfel, ca tinerele prostituate să respecte un orar de somn, aşa încât să poată presta mai eficient activitatea de prostituţie. De asemenea, inculpata se preocupa în mod permanent de integrarea în familie a fetelor, pentru a le motiva să practice prostituţia de bunăvoie şi în folosul grupului. La plecare, inculpata D.S. lua sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei, care erau folosite mai apoi pentru nevoile zilnice ale familiilor D. şi H.

Din conţinutul convorbirilor telefonice, instanţa reţine că inculpata lua chiar şi hotărâri cu privire la activitatea de prostituţie a fetelor pe care le impunea celorlalţi inculpaţi, în acest sens relevantă fiind convorbirea redată în rechizitoriu.

În ceea ce priveşte starea sa de sănătate, ca şi prima instanţă, Curtea are în vedere fişa medicală înaintată de către Penitenciarul Poarta Albă, din care rezultă că situaţia actuală a inculpatei nu este incompatibilă cu regimul de deţinere, astfel că argumentul legat de incidenţa în speţă a dispoziţiilor art. 52 alin. (2) teza a doua C. pen. nu poate fi reţinut în cauză.

De asemenea, nici în cazul celorlalţi apelanţi Curtea nu identifică elemente care să conducă la redozarea pedepselor aplicate sau la modificarea regimului de executare al acestora, în cauză neexistând premise apte să asigure atingerea scopului preventiv şi educativ al pedepselor într-o altă modalitate decât prin executarea efectivă în regim de deţinere.

Astfel, deşi inculpatul D.R. a renunţat la calitatea de membru al grupului infracţional în luna martie 2009, acesta, în calitate de membru al grupului, a înlesnit practicarea prostituţiei de către A.S. şi G.F., prin cazarea lor la imobilul situat în Constanţa, Strada D.M. nr. 32, bl. M, sc. F, ap. 71, plasându-le sub coordonarea inculpatei C.V. şi a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către acestea iar, independent de activitatea în cadrul grupului infracţional, a recrutat pentru prostituţie pe G.F. şi pe M.L.M. şi a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către acestea şi de către A.S.

De asemenea, în ceea ce o priveşte pe inculpata D.I., aceasta a fost elementul de legătură dintre grupul infracţional şi clienţi interesaţi în obţinerea diferitelor avantaje sexuale, prin ajutorul pe care l-a dat în publicarea diferitelor anunţuri pentru racolarea clienţilor, înlesnind, totodată, practicarea prostituţiei de către minorele C.J.E., F.M.R., V.G.M., A.G.D., N.A., A.E., R.M. şi G.C.E. şi majora P.M. şi obţinând foloase de pe urma practicării prostituţiei de către ele.

În sfârşit, în cazul inculpatei H.I., reţinem că aceasta, în mod repetat şi de-a lungul unei perioade îndelungate de timp, începând cu anul 2009, a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către minorele C.J.E., F.M.R., V.G.M., S.E., A.G.D., N.A., A.E., R.M. şi G.C.E., precum şi de către majorele G.G.V. A.S., G.F. şi P.M.

Faţă de considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază pedepsele aplicate ca fiind corect dozate, fapt pentru care, considerând că nici schimbarea regimului lor de executare nu se impune, va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii D.S., D.I., D.R. şi H.I. împotriva Sentinţei penale nr. 290 din 04 iulie 2013 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 2802/118/2013, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen..

Curtea, în baza art. 369 C. proc. pen., va lua act de retragerea apelurilor declarate de inculpaţii D.E., C.V. şi H.B. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În baza art. 383 alin. (1¹), raportat la art. 350 alin. (1) C. proc. pen., va menţine arestarea preventivă a inculpatei D.S., întrucât motivele ce au determinat-o subzistă, raportat la materialul probator existent în cauză, pericolul concret pentru ordinea publică ce ar rezulta din lăsarea inculpatei în libertate şi soluţia de condamnare intervenită în cauză, care consolidează elementele de fapt şi de drept avute în vedere la luarea acestei măsuri.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 88 C. pen., va deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor D.E., C.V., H.B. şi D.S. şi perioada arestării preventive de la data de 04 iulie 2013 la zi.

În baza art. 192 alin. (2), (4) C. proc. pen., Curtea va obliga pe inculpaţii D.E., C.V., H.B., D.S., D.I., D.R. şi H.I. la plata a câte 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 189 C. proc. pen. sumele reprezentând onorarii de avocaţi din oficiu V.M. (100 lei - onorariu parţial), C.L. (100 lei - onorariu parţial), Ş.G.L. (200 lei - onorarii parţiale), A.A.E. (100 lei - onorariu parţial), F.M. (400 lei), I.M. (100 lei - onorariu parţial) şi C.F.C. (100 lei - onorariu parţial) se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Constanţa.

Împotriva Deciziei penale nr. 17/MP din data de 17 octombrie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, au declarat recurs D.S., D.R., D.I. şi H.I.

Prin motivele scrise de recurs, depuse la 24 ianuarie 2014, în termenul prevăzut de art. 385¹⁰ alin. (2) C. proc. pen. anterior, recurenta inculpată D.S., prin invocarea cazului de casare prev. de art. 385⁹ alin. (1) pct. 17² C. proc. pen. anterior, a solicitat reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată, având în vedere poziţia procesuală sinceră, vârsta înaintată şi starea precară de sănătate.

Cu prilejul dezbaterilor a solicitat aplicarea art. 5 C. pen. şi reducerea cuantumului pedepsei.

Prin motivele scrise de recurs, depuse la 14 martie 2014, în termenul prevăzut de art. 385¹⁰ alin. (2) C. proc. pen. anterior recurenta inculpată D.I., prin invocarea cazului de casare prev. de art. 385⁹ alin. (1) pct. 17² C. proc. pen. anterior, a solicitat reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată, având în vedere circumstanţele sale personale şi anume împrejurarea că este căsătorită, are 2 copii minori în întreţinere, nu este cunoscută cu antecedente penale şi a avut o poziţie procesuală sinceră.

Cu prilejul dezbaterilor a solicitat aplicarea art. 5 C. pen. şi reducerea cuantumului pedepsei.

Prin motivele scrise de recurs, depuse la 17 martie 2014 (data faxului), cu depăşirea termenului prevăzut de art. 385¹⁰ alin. (2) C. proc. pen. anterior recurentul inculpat D.R., prin invocarea cazului de casare prev. de art. 385⁹ alin. (1) pct. 17² C. proc. pen. anterior, a solicitat reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată.

Cu prilejul dezbaterilor a arătat că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 187/2012, instanţa trebuie să dispună schimbarea încadrării juridice a faptelor de aderare la un grup infracţional organizat prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) din noul C. pen., care are limitele de pedeapsă de la 1 la 5 ani, acestea urmând a fi reduse cu o treime la momentul individualizării pedepsei pentru această infracţiune.

Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) din vechiul C. pen., a solicitat instanţei ca, prin aplicarea art. 5 C. pen., să dispună reţinerea dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din noul C. pen., ca fiind dispoziţii penale mai favorabile.

În consecinţă, a.solicitat, în temeiul art. 385¹⁵ alin. (2) lit. b) din vechiul C. proc. pen., admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate, iar în rejudecare, reducerea pedepsei aplicate pentru infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat, într-un cuantum orientat către minimul special prevăzut de legea nouă sau sub acest minim, de aproximativ 8 luni (minimul prevăzut de legea penală nouă fiind de un an, redus cu o treime, rezultă 8 luni), cu argumentarea că instanţele de fond şi apel au reţinut în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante prev. de art. 74 - 76 din vechiul C. pen. cărora le-au dat efect prin coborârea pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, a apreciat că se poate face aplicarea art. 86¹ din vechiul C. pen., în condiţiile în care limitele de pedeapsă permit acest lucru, având în vedere faptul că infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată au fost comise cu mult timp în urmă (aproximativ 5 ani), a recunoscut comiterea acestora uzând de prevederile art. 320¹ din vechiul C. proc. pen.. Deopotrivă, acesta a făcut dovada că anterior comiterii faptelor şi-a câştigat existenţa în mod licit (la dosarul de fond fiind depuse documente din care reiese faptul că a desfăşurat activităţi de construcţii imobile pe care apoi le revindea) şi că aceeaşi atitudine a avut şi ulterior comiterii faptelor, prin practicarea profesiei de şofer de taxi. În plus, a arătat că are 4 copii şi este bunic, iar ulterior demarării cercetărilor a renunţat la practicarea îndeletnicirilor ilicite.

Pentru toate aceste considerente, a susţinut că scopul pedepsei poate fi atins şi prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare corespunzător, evident, cu instituirea obligaţiilor pe care instanţa le va considera oportune.

Totodată, a solicitat instanţei de recurs ca la stabilirea cuantumului pedepsei să aibă în vedere şi documentele care atestă situaţia sa medicală, dar şi împrejurarea că, în ceea ce priveşte infracţiunea cea mai gravă reţinută în sarcina acestuia - aderare la grup infracţional, activitatea sa infracţională s-a desfăşurat numai pe parcursul a 10 zile, ulterior renunţând din proprie iniţiativă la calitatea de membru al grupului infracţional.

În final, a învederat că recursul se întemeiază pe cazurile de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 şi 17² C. proc. pen., în sfera cărora solicită modificarea cuantumului pedepselor aplicate, respectiv reducerea proporţională a acestora prin aplicarea legii penale mai favorabile.

H.I. nu a depus motive scrise de recurs. Cu prilejul dezbaterilor a solicitat aplicarea art. 5 C. pen.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 06 noiembrie 2013 şi s-a stabilit termen la 21 martie 2014.

Având în vedere că la data judecării cauzei în recurs, respectiv la 02 mai 2014, era în vigoare noul C. proc. pen. ale cărui dispoziţii sunt de imediată aplicare, a fost necesar să se stabilească cadrul procesual în raport cu împrejurarea că, în prezent, recursul nu mai este o cale ordinară de atac, iar Înalta Curte nu mai are competenţa funcţională de a judeca recursul.

Situaţia tranzitorie expusă anterior este reglementată prin dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013, care stabilesc atât competenţa de soluţionare cât şi dispoziţiile procesuale aplicabile în cauzele aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi.

Astfel, în conformitate cu dispoziţia tranzitorie anterior menţionată, "recursurile în curs de judecată la intrarea în vigoarea a legii noi declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelurilor potrivit legii vechi rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs."

Prin urmare, constatând că recursul, în prezenta cauză, se afla în curs de judecată la data intrării în vigoare a C. proc. pen., fiind declarat împotriva unei hotărâri supuse apelului potrivit legii vechi, Înalta Curte a apreciat că este competentă să soluţioneze calea de atac, fiind aplicabile prevederile C. proc. pen. anterior în materia recursului.

Cu privire la prevederile C. proc. pen. anterior privind judecarea recursului, Înalta Curte notează că în raport cu data pronunţării deciziei recurate sunt incidente în cauză dispoziţiile Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti.

Examinând recursurile formulate de inculpaţii D.S., D.R., D.I. şi H.I. conform dispoziţiilor art. 385 C. proc. pen. anterior, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, dar şi a prevederilor art. 5 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile, Înalta Curte constată următoarele:

Cu titlu preliminar, se impun următoarele consideraţii de ordin teoretic referitoare la limitele examinării cauzei în calea de atac a recursului.

Din analiza conţinutului cazurilor de casare expres prevăzute de art. 385⁹ alin. (1) C. proc. pen. anterior, rezultă că, prin limitarea obiectului judecăţii în recurs, legiuitorul a urmărit ca nu orice încălcare a legii de procedură penală sau a legii substanţiale să constituie temeiuri pentru a casa hotărârea atacată, ci numai acelea care corespund unuia dintre cazurile de casare prevăzute de lege.

Prin modificările aduse cazurilor de casare prin Legea nr. 2/2013, legislaţia procesuală a instituit regula casării exclusiv.în ceea ce priveşte chestiunile de nelegalitate, menţionate în art. 385⁹ alin. (1) C. proc. pen. anterior, recursul devenind aşadar, o jurisdicţie exercitabilă numai în cazuri strict determinate, astfel că judecata nu mai poate purta asupra fondului, ci exclusiv asupra corectei aplicări a legii.

Sub acest aspect, se constată că decizia penală recurată a fost pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie la data de 17 octombrie 2013, deci ulterior intrării în vigoare, la 15 februarie 2013, a Legii nr. 2/2013, fiind supusă casării exclusiv în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385⁹ C. proc. pen. anterior, astfel cum au fost modificate prin actul normativ menţionat.

Criticile inculpatelor D.S. şi D. Ioana subsumate cazului de casare prev. de art. 385⁹ alin. (1) pct. 17² C. proc. pen. anterior, dar şi ale inculpatului D.R. circumscrise cazului de casare prev. de art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. anterior, vizând greşita individualizare a pedepselor aplicate, nu pot fi examinate prin prisma cazurilor de casare invocate.

Astfel, Înalta Curte notează că motivele invocate de către recurentele inculpate D.S. şi D. Ioana, privind împrejurarea că instanţele de fond şi apel nu au dat suficientă relevanţă datelor lor personale favorabile şi poziţiei procesuale sincere, nu se circumscriu noţiunii de "greşită aplicare a legii" şi nu pot fi cenzurate de instanţa de recurs prin prisma cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. anterior.

Aşadar, solicitările recurentelor ar implica reanalizarea circumstanţelor personale şi nu verificarea încălcării unei dispoziţii legale, prin urmare nu pot fi analizate prin prisma cazului de casare prev. de art. 385⁹ alin. (1) pct. 17² C. proc. pen. anterior.

Individualizarea pedepsei aplicate inculpatelor s-a realizat pe baza criteriilor menţionate în art. 72 C. pen. anterior, printr-o operaţiune de apreciere fundamentată pe probatoriului administrat, astfel că, aşa cum s-a arătat anterior, în recurs nu se mai poate proceda la o reapreciere a probelor ori a circumstanţelor personale pe care instanţele le-au avut în vedere în procesul de stabilire a pedepsei.

Criticile recurentului inculpat D.R. privind greşita individualizare a pedepsei nu pot fi examinate prin prisma cazului de casare invocat, prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. anterior, întrucât prin Legea nr. 2/2013 acesta a fost modificat, prin înlăturarea tezei privind greşita individualizare a pedepsei, stabilindu-se că hotărârile sunt supuse casării doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. Or, în cauză, recurentul a criticat hotărârile sub aspectul netemeiniciei cuantumului şi a modalităţii de executare a pedepsei, situaţie exclusă cenzurii în recurs, potrivit art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. anterior, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.

În concluzie, criticile inculpaţilor D.S., D.R. şi D.I. vizează netemeinicia hotărârilor pronunţate, însă recursul este o cale ordinară de atac cu devoluţie exclusivă în drept şi nu mai este posibil un control integral din partea instanţei, fiind exclusă rejudecarea pentru a treia oară a unei cauze în aceleaşi coordonate în care stabilirea adevărului, a situaţiei de fapt şi a vinovăţiei au avut loc în primele două grade de jurisdicţie.

Aşadar, se constată că niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹ alin. (1) C. proc. pen. anterior nu permit analiza criticii de netemeinicie formulate de recurenţii inculpaţi D.S., D.R. şi D.I.

Examinând incidenţa legii penale mai favorabile, Înalta Curte constată că în timpul judecării cauzei în calea de atac exercitată de inculpaţi, a intrat în vigoare noul C. pen., care a adus schimbări, printre altele şi în ceea ce priveşte infracţiunile pentru care recurenţii au fost condamnaţi.

Modificările ivite în cursul judecării cauzei în recurs, ca urmare a succesiunii în timp a celor două legi penale, C. pen. anterior şi C. pen. în vigoare, impun soluţionarea acestui conflict al legilor în timp în scopul determinării legii penale aplicabile în această situaţie tranzitorie.

Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţia României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia, legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

Excepţia înscrisă în art. 15 alin. (2) din Constituţie impune ca într-o situaţie tranzitorie cum este cea din prezenta cauză, să se facă aplicarea dispoziţiei constituţionale.

Expresie a acestui principiu constituţional este dispoziţia din art. 5 alin. (1) C. pen. potrivit căreia, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Controlul legalităţii unei hotărâri judecătoreşti în recurs presupune nu doar îndreptarea unor încălcări ale legii la judecata în fond şi apel ci şi verificarea dacă prin ivirea unor situaţii ulterioare pronunţării hotărârii atacate nu apare necesară restabilirea legalităţii şi pronunţarea unei hotărâri în conformitate cu legea substanţială.

Cu privire la mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile, instanţa apreciază că alegerea legii penale mai blânde presupune într-o primă etapă stabilirea legii penale mai favorabile sub aspectul condiţiilor de incriminare, a cerinţelor privind tragerea la răspundere penală şi a condiţiilor de sancţionare.

În etapele următoare, independent de legea care a fost identificată ca fiind mai blândă în prima fază, legea penală mai favorabilă trebuie determinată, distinct, pentru fiecare dintre celelalte norme penale incidente în cauză, între ele existând, de asemenea, autonomie.

Determinarea legii penale mai favorabile şi alegerea acesteia dintre legile succesive implică, în prealabil, evaluarea, prin comparare, a dispoziţiilor penale din legi succesive care îşi găsesc aplicarea în speţă, utilizând criteriul aprecierii in concreto.

Pentru a deveni aplicabile dispoziţiile mai favorabile din legile succesive, în afara condiţiei de existenţă a unei situaţii tranzitorii, care a fost anterior constatată în cuprinsul acestor considerente, mai este necesar ca fapta ce face obiectul acuzaţiei să fie infracţiune atât potrivit legii sub imperiul căreia a fost comisă cât şi conform legii în vigoare la data judecării cauzei, iar dintre legile penale succesive una să fie mai favorabilă.

Examinând cauza din perspectiva îndeplinirii condiţiilor de incriminare, se constată următoarele:

Prin dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 era incriminată iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, limitele de pedeapsă fiind cuprinse între 5 şi 20 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi

În alin. (2) se prevedea că pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat.

Alin. (3) al articolului prevedea că dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni grave, se aplică regulile de la concursul de infracţiuni.

În prezent, în art. 367 alin. (1) C. pen. este incriminată sub denumirea marginală, de "Constituire a unui grup infracţional organizat" fapta de iniţiere sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, limitele de pedeapsă fiind cuprinse între 1 şi 5 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi.

Potrivit alin. (2) al textului de lege menţionat, când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

În alin. (3) al articolului fiind prevăzut că în situaţiile în care faptele de la alin. (1) şi (2) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică regulile de la concursul de infracţiuni.

Prin grup infracţional organizat, în conformitate cu alin. (6) al art. 367 C. pen., se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Analiza comparativă a celor două texte de lege din perspectiva acuzaţiilor concrete aduse inculpaţilor D.S., D.R. şi D.I., respectiv- că au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii unor infracţiuni de proxenetism, conduce la concluzia că faptele continuă să fie incriminate în legea nouă, fiind realizată condiţia continuităţii incriminării.

Se mai impune precizarea că definiţia dată grupului infracţional organizat din noul C. pen. înlătură doar cerinţa privitoare la scopul constituirii grupului constând în obţinerea directă sau indirectă a unui beneficiu financiar sau material, fiind suficientă constituirea unui grup organizat doar în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, prin urmare, nici sub acest aspect nu se poate aprecia că noua dispoziţie legală a eliminat vreun element de care depinde caracterul penal al faptei ori forma de vinovăţie, dimpotrivă, a lărgit sfera noţiunii grupului infracţional organizat.

Aşadar, abrogarea art. 7 din Legea nr. 39/2003 nu echivalează cu o dezincriminare a faptei, operând de fapt o preluare a normei de incriminare în dispoziţiile art. 367 alin. (1) din noul C. pen.

Totodată, Înalta Curte constată că faptele inculpaţilor încadrate în drept în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, corespund potrivit noului C. pen., formei tip a infracţiunii, prev. de art. 367 alin. (1).

În ceea ce priveşte sancţiunea se constată că prin legea nouă au fost reduse atât minimul cât şi maximul special. Astfel, potrivit art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 5 şi 18 ani închisoare prin raportare la reţinerea variantei agravate prev. de art. 239 alin. (3) C. pen. anterior şi interzicerea unor drepturi, iar pentru situaţia în care a fost reţinută forma tip, limitele sunt cuprinse între 5 şi 7 ani închisoare. în conformitate cu legea nouă, respectiv art. 367 alin. (1) C. pen., limitele de pedeapsă fiind cuprinse între 1 şi 5 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi şi având în vedere că, în raport cu noile limite de pedeapsă ale infracţiunii de proxenetism, sunt îndeplinite condiţiile reţinerii alin. (2) al textului de lege menţionat, limitele sunt cuprinse între 3 şi 10 ani închisoare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de proxenetism, se constată că potrivit art. 329 alin. (1) C. pen. anterior care prevedea că îndemnul ori înlesnirea practicării prostituţiei sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o persoană se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi

În conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi text de lege, dacă fapta prevăzută în alin. (1) sau (2) este săvârşită faţă de un minor sau prezintă un alt caracter grav, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi.

Potrivit art. 213 alin. (1) C. pen., determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

În conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi text de lege, dacă faptele sunt săvârşite faţă de un minor, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate, aşa încât limitele de pedeapsă pentru fapta prevăzută la alin. (1) sunt cuprinse între 3 ani şi 10 ani şi 6 luni închisoare.

Din examinarea textelor de lege care s-au succedat se constată că există o continuitate a incriminării prin raportare la faptele concrete comise de recurenţii inculpaţi, iar sancţiunea a rămas neschimbată pentru varianta tip reţinută în sarcina recurentului inculpat D.R., iar în ceea ce priveşte varianta agravată a comiterii faptelor faţă de un minor, reţinută în sarcina recurentelor inculpate D.S., D.I. şi H.I., potrivit legii noi au fost reduse atât limita minimă cât şi cea maximă.

Infracţiunile de proxenetism, reţinute în sarcina recurenţilor inculpaţi D.S., D.R., D.I. şi H.I. au fost comise în formă continuată, fiind reţinute dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. anterior. Conform legii noi, un element de noutate este dat de faptul că, din perspectiva laturii obiective, se prevede expres că determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane. Precizarea expresă a legiuitorului conduce la concluzia că fapta este tipică în forma unităţii naturale în cazul în care victime ale infracţiunii sunt mai multe persoane, ceea ce exclude reţinerea formei continuate.

Aşadar, din această perspectivă legea penală nouă este mai favorabilă, însă nu se aplică ope legis, ci prin schimbarea de încadrare juridică în ceea ce priveşte infracţiunea de proxenetism prin înlăturarea formei continuate.

Concursul de infracţiuni, existent între infracţiunile săvârşite de recurenţii inculpaţi D.S., D.R. şi D.I. impune, de asemenea, o evaluare separată sub aspectul identificării legii mai blânde.

Sub acest aspect se constată că instanţa de fond a aplicat pentru concursul de infracţiuni dispoziţiile art. 33 lit. a) şi 34 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior.

Potrivit art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător se poate adăuga un spor de până la 5 ani.

Conform legii noi, sunt aplicabile dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., conform cărora în caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa, pentru fiecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite, aplicarea sporului fiind obligatorie.

În mod evident, legea veche este mai favorabilă inculpaţilor în materia concursului de infracţiuni, cu atât mai mult cu cât sporul este facultativ şi nu a fost aplicat.

În ceea ce priveşte efectele procedurii recunoaşterii vinovăţiei, se constată că nu există diferenţe între art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. anterior şi art. 396 alin. (10) cu referire la art. 374 alin. (4) C. proc. pen., în sensul că ambele texte prevăd reducerea limitelor pedepsei cu o treime în aceleaşi condiţii de reglementare.

În favoarea recurenţilor inculpaţi D.R., D.I. şi H.I. au fost reţinute circumstanţe atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, fiind valorificate exclusiv circumstanţele personale ale acestora. Potrivit legii noi, asemenea circumstanţe atenuante referitoare la persoana inculpaţilor nu mai pot fi reţinute, legea nouă prevăzând doar circumstanţe atenuante legate de fapta comisă.

Astfel, în conformitate cu art. 75 alin. (2) C. pen., pot constitui circumstanţe atenuante judiciare eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii şi împrejurările legate de fapta comisă care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.

Pe de altă parte, circumstanţele atenuante judiciare nu pot fi analizate separat de încadrarea juridică şi sancţiune. Prin urmare, faptul că prin hotărârile atacate s-au reţinut în favoarea inculpaţilor D.R., D.I. şi H.I. circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, urmează să fie avut în vedere doar în ceea ce priveşte încadrarea dată faptei potrivit legii vechi, în vigoare la data comiterii faptei.

Analiza situaţiei recurenţilor inculpaţi în cazul aplicării legii noi, presupune respectarea principiului proporţionalizării sancţiunilor.

În concret, Înalta Curte va adapta pedepsele prin luarea în considerare a noilor limite prevăzute de legea nouă, în sensul proporţionalizării acestora în aceste noi coordonate, dar cu respectarea raţionamentului pe care instanţa de fond l-a avut în vedere în procesul de individualizare a sancţiunilor.

Aşadar, instanţa are obligaţia de a proporţionaliza pedepsele în noile limite şi nu este suficient să constate că pedepsele aplicate potrivit legii vechi sunt în limitele prevăzute de legea nouă, astfel cum a cerut procurorul, pentru că prin menţinerea unei pedepse mai severe în raport cu noile limite s-ar încălca principiul non reformatio in pejus, existând posibilitatea îngreunării situaţiei inculpatului în propria cale de atac.

1. În ceea ce o priveşte pe recurenta inculpată D.S. pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. [art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003] în condiţiile reţinerii art. 396 alin. (10) C. proc. pen. limitele ar fi între 2 ani şi 6 ani şi 8 luni închisoare şi respectând principiul proporţionalităţii, instanţa ar urma să aplice o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Pentru infracţiunea prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., limitele ar fi între 2 ani şi 7 ani închisoare şi respectând principiul proporţionalităţii, instanţa ar urma să aplice o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În raport cu regimul sancţionator al concursului de infracţiuni prev. de art. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. anterior, instanţa ar urma să contopească cele două pedepse de câte 3 ani închisoare, rezultând o pedeapsa de 3 ani închisoare, în mod evident mai blândă decât cea aplicată, de 4 ani şi 10 luni închisoare.

Prin urmare, sunt îndeplinite condiţiile aplicării legii penale mai favorabile.

2. În ceea ce îl priveşte pe recurentul inculpat D.R. pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. [art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003] în condiţiile reţinerii art. 396 alin. (10) C. proc. pen. limitele ar fi între 8 luni şi 3 ani şi 4 luni închisoare şi respectând principiul proporţionalităţii, instanţa ar urma să aplice o pedeapsă de 8 luni închisoare.

Pentru infracţiunea prevăzută de art. 213 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., limitele ar fi între 1 an şi 4 luni şi 4 ani şi 8 luni închisoare şi respectând principiul proporţionalităţii, instanţa ar urma să aplice o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare.

În raport cu regimul sancţionator al concursului de infracţiuni prev. de art. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. anterior, instanţa ar urma să contopească cele două pedepse, rezultând o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare, în mod evident mai blândă decât cea aplicată, de 2 ani şi 2 luni închisoare.

Prin urmare, sunt îndeplinite condiţiile aplicării legii penale mai favorabile.

3. În ceea ce o priveşte pe recurenta inculpată D.I. pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. [art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003] în condiţiile reţinerii art. 396 alin. (10) C. proc. pen. limitele ar fi între 2 ani şi 6 ani şi 8 luni închisoare şi respectând principiul proporţionalităţii, instanţa ar urma să aplice o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În raport cu regimul sancţionator al concursului de infracţiuni prev. de art. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. anterior, instanţa ar urma să contopească cele două pedepse de câte 2 ani închisoare, rezultând o pedeapsa de 2 ani închisoare, în mod evident mai blândă decât cea aplicată, de 2 ani şi 8 luni închisoare.

Prin urmare, sunt îndeplinite condiţiile aplicării legii penale mai favorabile.

4. În ceea ce o priveşte pe recurenta inculpată H.I. pentru infracţiunea prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., limitele ar fi între 2 ani şi 7 ani închisoare şi respectând principiul proporţionalităţii, instanţa ar urma să aplice o pedeapsă de 2 ani închisoare, în mod evident mai blândă decât cea aplicată, de 2 ani şi 2 luni închisoare.

Prin urmare, sunt îndeplinite condiţiile aplicării legii penale mai favorabile.

Instanţa de recurs va adapta totodată, pedepsele complementare şi accesorii, în legătură cu care art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 prevede că "se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă", în funcţie de noile limite şi conţinut.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen. anterior, va admite recursurile declarate de inculpaţii D.S., D.R., D.I. şi H.I., va casa, în parte, Decizia penală nr. 17/MP din data de 17 octombrie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, şi Sentinţa penală nr. 290 din 04 iulie 2013 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia penală, şi, rejudecând:

Va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpaţilor D.S., D.R. şi D.I. în pedepse componente pe care le repune în individualitatea lor.

1. Va face aplicarea art. 5 C. pen. şi va reduce pedeapsa aplicată inculpatei D.S. pentru infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la 3 ani închisoare.

Va aplica inculpatei pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei.

Va face aplicarea art. 5 C. pen. şi în baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. va schimba încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320¹ din C. proc. pen. anterior în infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 213 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. va condamna pe aceeaşi inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. anterior, va contopi cele două pedepse de câte 3 ani închisoare, aplicate prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpata să execute pedeapsa de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei rezultante.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei rezultante.

Va deduce din pedeapsa închisorii aplicată inculpatei perioada reţinerii şi a arestării preventive, cu începere de la 13 februarie 2013 la 2 mai 2014.

2. Va face aplicarea art. 5 C. pen. şi va reduce pedeapsa aplicată inculpatului D.R. pentru infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la 8 luni închisoare.

Va aplica inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 1 an, după executarea pedepsei.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei.

Va face aplicarea art. 5 C. pen. şi în baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. va schimba încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior în infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen..

În baza art. 213 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. va condamna pe inculpatul D.R. la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare.

Va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. anterior, va contopi cele două pedepse de 1 an şi 4 luni închisoare şi 8 luni închisoare, aplicate prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei rezultante.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei rezultante.

3. Va face aplicarea art. 5 C. pen. şi va reduce pedeapsa aplicată inculpatei D.I. pentru infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la 2 ani închisoare.

Va aplica inculpatei pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei.

Va face aplicarea art. 5 C. pen. şi în baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. va schimba încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior în infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen..

În baza art. 213 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. va condamna pe aceeaşi inculpată la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe-o durată de 2 ani, după executarea pedepsei.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen.anterior, va contopi cele două pedepse de câte 2 ani închisoare, aplicate prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpata să execute pedeapsa de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei rezultante.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei rezultante.

4. Va face aplicarea art. 5 C. pen. în ceea ce o priveşte pe inculpata H.I., şi în baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. va schimba încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior şi art. 320¹ din C. proc. pen. anterior în infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen..

În baza art. 213 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. va condamna pe aceeaşi inculpată la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei.

Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursurilor vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorilor din oficiu pentru inculpatele D.I. şi H.I. în cuantum de câte 400 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului din oficiu pentru inculpatul D.R. în cuantum, de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu pentru inculpata D.S. în cuantum de 500 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de inculpaţii D.S., D.R., D.I. şi H.I., casează, în parte, Decizia penală nr. 17/MP din data de 17 octombrie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, şi Sentinţa penală nr. 290 din 04 iulie 2013 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia penală, şi, rejudecând:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă aplicată inculpaţilor D.S., D.R. şi D.I. în pedepse componente pe care le repune în individualitatea lor.

1. Face aplicarea art. 5 C. pen. şi reduce pedeapsa aplicată inculpatei D.S. pentru infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la 3 ani închisoare. Aplică inculpatei pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei.

Face aplicarea art. 5 C. pen. şi în baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320 C. proc. pen. anterior în infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen..

În baza art. 213 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. condamnă pe aceeaşi inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. anterior, contopeşte cele două pedepse de câte 3 ani închisoare, aplicate prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpata să execute pedeapsa de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei rezultante.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei rezultante.

Deduce din pedeapsa închisorii aplicată inculpatei perioada reţinerii şi a arestării preventive, cu începere de la 13 februarie 2013 la 2 mai 2014.

2. Face aplicarea art. 5 C. pen. şi reduce pedeapsa aplicată inculpatului D.R. pentru infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la 8 luni închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 1 an, după executarea pedepsei.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei.

Face aplicarea art. 5 C. pen. şi în baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior în infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen..

În baza art. 213 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul D.R. la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. anterior, contopeşte cele două pedepse de 1 an şi 4 luni închisoare şi 8 luni închisoare, aplicate prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei rezultante.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei rezultante.

3. Face aplicarea art. 5 C. pen. şi reduce pedeapsa aplicată inculpatei D.I. pentru infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la 2 ani închisoare.

Aplică inculpatei pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei.

Face aplicarea art. 5 C. pen. şi în baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior în infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen..

În baza art. 213 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. condamnă pe aceeaşi inculpată la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. anterior, contopeşte cele două pedepse de câte 2 ani închisoare, aplicate prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpata să execute pedeapsa de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei rezultante.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei rezultante.

4. Face aplicarea art. 5 C. pen. în ceea ce o priveşte pe inculpata H.I. şi în baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior şi art. 320¹ din C. proc. pen. anterior în infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 213 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. condamnă pe aceeaşi inculpată la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe perioada executării pedepsei.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursurilor rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorilor din oficiu pentru inculpatele D.I. şi H.I. în cuantum de câte 400 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului din oficiu pentru inculpatul D.R. în cuantum de 100 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu pentru inculpata D.S. în cuantum de 500 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 mai 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 1461/2014. SECŢIA PENALĂ. Iniţiere,...		ICCJ. Decizia nr. 1930/2014. SECŢIA PENALĂ →

ICCJ. Decizia nr. 1508/2014. SECŢIA PENALĂ

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1508/2014. SECŢIA PENALĂ