ICCJ. Decizia nr. 225/2014. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 225/2014
Dosar nr. 72/32/2013
Şedinţa publică din 23 ianuarie 2014
Asupra recursului de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 615/P/2011 din 30 ianuarie 2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului O.V., cu date cunoscute, pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese prevăzut de art. 2531 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Inculpatul O.V. nu a recunoscut comiterea faptei.
Analizând probele şi actele dosarului, Curtea a reţinut următoarea stare de fapt:
În data de 09 august 1994, inculpatul a înfiinţat SC G. SRL Girov, având ca obiect de activitate întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi, în calitate de unic acţionar, a edificat o unitate service în localitatea Girov, singura unitate de profil din zonă şi singura prestatoare de servicii în domeniul reparaţiilor şi achiziţiilor de piese auto.
Inculpatul O.V. a fost ales în funcţia de viceprimar al localităţii Girov, judeţul Neamţ, în anul 2000 şi a îndeplinit această funcţie până în anul 2004, când a fost ales în funcţia de primar, funcţie pe care o deţine şi în prezent ca urmare a realegerii sale repetate în această funcţie de demnitate publică.
Imediat după apariţia Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităților publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, inculpatului i-au devenit opozabile dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din legea mai sus menţionată, considerent pentru care s-a retras din SC G. SRL Girov, soţia sa O.A., devenind unic acţionar.
Profitând în mod esenţial de funcţia sa de primar, inculpatul a determinat angajaţii U.A.T. Girov să apeleze pentru întreţinerea parcului auto al primăriei la serviciile oferite de firma administrată de soţia sa, învinuire contestată în mod vehement de inculpat care a invocat necunoaşterea legii, lipsa intenţiei infracţionale, monopolul deţinut pe raza comunei de firma administrată de soţia sa, firmă aflată la o distanţă de doar 100 m. distanţă de primărie, scurtarea timpului necesar reparaţiilor autovehiculelor a căror utilizare reclamau urgenţă, lipsa unui profit financiar al societăţii de service, apărări neverosimile care nu pot fi primite ca întemeiate întrucât sunt făcute doar cu scopul exonerării sale de răspundere penală.
Fapta comisă de inculpat, infracţiune de pericol şi nu de prejudiciu şi care incriminează atitudinea funcţionarului care creează toate premisele existenţei reale a unui folos material, indiferent dacă acesta este valorificat sau nu, este dovedită însă prin declaraţiile personalului serviciului de contabilitate (martora R.D.) care primea referatele întocmite de şoferi, facturile emise de SC G. SRL, ordonanţările de plată şi care efectua efectiv plata societăţii de service, dar şi prin declaraţiile conducătorilor auto, H.V. şi O.V., angajaţi ai primăriei care întocmeau referatele necesare decontării sumelor suportate pentru achiziţionarea pieselor şi serviciilor de la SC G. SRL, le înaintau spre avizare şi aprobare inculpatului, persoană care voit a nesocotit dispoziţiile Legii nr. 161/2003, prevederi legale care l-au determinat în cursul anului 2003 să se retragă din SC G. SRL Girov pentru aceleaşi considerente de incompatibilitate.
Din conţinutul declaraţiilor date nemijlocit în faţa instanţei de judecată de către consilierii Primăriei Girov, G.V., E.V. şi S.M. rezultă că inculpatului i s-a atras atenţia în şedinţele de plen organizate la nivelul primăriei asupra faptului că se află în conflict de interese, că are o atitudine autoritară şi discreţionară dată, pe de o parte, de refuzul prezentării informărilor trimestriale privind activitatea primăriei, dar şi de eliminarea oricărei firme posibil concurente şi, respectiv că încalcă în mod deliberat şi repetat dispoziţiile art. 76 şi art. 77 ale Legii nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în modul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
În urma analizării şi comparării documentaţiilor contabile ridicate de la cele două unităţi prin raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză s-a concluzionat că: în perioada 2008-2011, Primăria Girov a încheiat tranzacţii cu SC G. SRL Girov în valoare de 69.391,35 RON, iar în perioada 2008-2011, Primăria Girov a primit un număr de opt oferte de la furnizorii de piese auto şi societăţi de reparaţii şi revizii tehnice periodice, a încheiat un contract de furnizare piese auto în anul 2008, iar în anul 2011 a dat trei anunţuri publicitare în ziarul R.M. şi ziarul S. pentru achiziţii de piese auto şi reparaţii auto.
Analiza ponderii veniturilor realizate de SC G. SRL Girov din livrări piese auto, reparaţii şi revizii tehnice Primăriei Girov a dus la constatarea unei ponderi de 9,04%, detaliată în ani astfel: în anul 2008, ponderea veniturilor realizate de SC G. SRL. Girov din tranzacţiile cu Primăria Girov a fost de 1,26%; în anul 2009 de 8,44%, 16,08% în anul 2010 şi de 10,87% în anul 2011. U.A.T. Girov, în perioada 2008-2011, a efectuat plăţi în valoare totală de 51.465,97 RON.
Concluziile experţilor au fost completate şi de constatările inspectorilor Ministerului Finanţelor Publice - A.N.A.F. - D.G.F.P. Neamţ care prin nota de informare din 15 iunie 2011, au arătat că tranzacţiile efectuate între U.A.T. Girov şi SC G. SRL Girov în perioada 2009-2010 s-au realizat prin contracte de achiziţii directe şi însumează valoarea de 47.730 RON.
Din punct de vedere al transparenţei acestor operaţiuni, s-a constatat că nu au fost respectate prevederile art. 76 şi art. 77 din Legea nr. 161/2003, deoarece inculpatul s-a aflat în situaţia de conflict de interese cu această firmă, al cărei administrator este O.A., soţia primarului în exerciţiu la acea dată.
Pentru autovehiculele din parcul auto în perioada 2008-2009, s-a reţinut faptul că soţia fiului inculpatului O.M. (angajată a Serviciului de Ambulanţă Piatra Neamţ) a obţinut la finele anului 2007 calitatea de agent de asigurări, încheind un contract de colaborare cu B.T. Asigurări (actualmente G. Asigurări SA). Conform acestui contract, agentul de asigurări încasa comisioanele care se aplicau asupra primelor de asigurare aferente poliţelor încheiate prin intermediul acestuia. Activitatea sa de agent s-a derulat până în anul 2010, soţia fiului inculpatului O.V. fiind singura persoană căreia i s-a permis încheierea de contracte de asigurare RCA pentru autovehiculele din parcul auto al U.A.T. Girov.
Din conţinutul adresei din 08 noiembrie 2011 emisă de G. Asigurări SA a rezultat că agentul O.M. a fost persoana mandatată de societate pentru a încheia contracte de asigurare RCA cu U.A.T. Girov, pe parcursul anilor 2008-2009 fiind încheiate 13 poliţe. Valoarea comisionului încasat de agentul O.M. a fost de 1.988,45 RON.
Cu privire la acest aspect, inculpatul O.V. a dat declaraţii neadevărate precizând că nu a dispus niciodată încheierea acestor contracte prin intermediul agentului O.M., pentru a-i procura un folos material şi că nici măcar nu a cunoscut numele agentului care a întocmit poliţele, întrucât la momentul dispunerii plăţii, aceasta se făcea către societatea de asigurări, pe ordonanţarea de plată nefigurând vreun nume, afirmaţie contrazisă de documentele contabile ridicate de la serviciul de contabilitate al primăriei şi aflate la dosarul cauzei.
Astfel, angajaţii primăriei au conceput un document intitulat „proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor” privind încheierea asigurărilor RCA, în care figurează „O.V., în calitate de primar, beneficiar al lucrării şi O.M., broker, prestator al lucrărilor mai sus-menţionate”.
Documentul poartă avizul primarului O.V., ceea ce a atestat în mod cert că a cunoscut identitatea agentului de asigurări. De asemenea, toate ordonanţările de plată au fost semnate de primar, în calitate de unic ordonator de credite.
Starea de fapt expusă mai sus a fost dovedită cu următoarele probe şi mijloace de probă: sesizarea din oficiu şi denunţurile formulate în Dosarele nr. 3/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, 2996/P/2011, 4721/P/2011 şi 5123/P/2011 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ; actele de control întocmite de Curtea de Conturi şi A.N.A.F.; adresele G. Asigurări SA şi poliţele încheiate de O.M.; documentaţia referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea SC G. SRL; expertiza contabilă, inclusiv facturile şi documentaţia contabilă ridicate de la SC G. SRL Girov şi Primăria Girov; declaraţiile martorilor G.V., E.V., S.C.M., O.V., C.V., H.V., R.D., C.E., O.M., O.A., coroborate cu declaraţiile inculpatului O.V. şi dosarul instanţei.
În drept: fapta inculpatului O.V., primar al localităţii Girov, judeţul Neamţ, de a dispune, în perioada 2008-2011, achiziţionarea de bunuri şi servicii în valoare totală de 69.391,35 RON de la firma familiei sale, SC G. SRL Girov şi de a dispune, în perioada 2008-2009, încheierea de poliţe de asigurare RCA pentru autovehiculele din parcul auto al U.A.T. Girov prin intermediul agentului de asigurări O.M., soţia fiului său, facilitându-i obţinerea unor comisioane în valoare de 1.988,45 RON, semnând toate ordonanţările de plată în calitate de unic ordonator de credite al U.A.T. Girov, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese în formă continuată, în varianta prev. şi ped. de art. 2531 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia urmează a fi condamnat.
În legislaţia naţională, conflictul de interese-constând în fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură - a fost introdus în Titlul VI (Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege), Capitolul I C. pen. român - partea specială, fiind menit să completeze, alături de faptele de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, infracţiunile de corupţie, cadrul normativ general de ocrotire a relaţiilor de serviciu ca valoare socială.
Incriminarea faptei a fost generată de apariţia unor noi forme de relaţii între sectorul public şi sectoarele comerciale care dau naştere unor parteneriate publice, existând un potenţial de creştere de forme noi de conflict de interese care implică interesele personale şi obligaţiile publice ale persoanei care exercită o funcţie publică.
Prin incriminarea conflictului de interese legiuitorul a urmărit să ocrotească relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a activităţii funcţionarului public, activitate care presupune o comportare corectă a celui care exercită o activitate în cadrul unei autorităţi publice. Aceasta presupune corectitudinea funcţionarului public în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, dar şi abţinerea acestuia de la luarea unor decizii de natură să-i confere, direct sau indirect, ori prin terţe persoane, un anumit avantaj material, fiind exclusă favorizarea rudelor sau a persoanelor cu care acesta a avut raporturi comerciale.
De asemenea, prin incriminarea faptei s-a urmărit ocrotirea relaţiilor sociale referitoare la apărarea intereselor legale ale persoanelor fizice sau publice împotriva intereselor ilicite ale funcţionarului public.
Deşi conflictul de interese nu înseamnă ipso facto corupţie, totuşi, apariţia unor conflicte între interesele personale şi obligaţiile publice ale funcţionarilor publici, dacă nu este tratată corespunzător, poate duce la corupţie.
Incriminarea faptei presupune nu numai simpla interzicere a intereselor de natură privată ale funcţionarului public, ci şi formarea corectitudinii deciziilor administrative, pentru ca un conflict de interese nesoluţionat să nu conducă la un abuz în serviciu.
Inculpatul a solicitat achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. întrucât lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, respectiv latura obiectivă, dar şi cea subiectivă.
Elementul material al laturii obiective s-a realizat prin două acţiuni alternative constând în îndeplinirea unui act sau participarea la luarea unei decizii, iar în acest ultim caz s-a realizat când, ca şi în speţă, primarul (funcţionar public) ia o decizie păgubitoare pentru primărie, prin acceptarea necondiţionată a preţurilor practicate şi solicitate de o singură societate prestatoare de servicii care se bucura de lipsa de concurenţă, decizie care a adus beneficii societății al cărui asociat unic era soţia sa, (excluzând orice apărare cu referire la lipsa profitului per societate, aspect fără relevanţă pentru incriminarea faptei).
De asemenea, pentru existenţa infracţiunii de conflict de interes trebuie să existe o situaţie premisă constând în aceea că funcţionarul public - în accepţiunea prev. art. 147 C. pen., care este subiect activ, are competenţa îndeplinirii actului sau participării la luarea respectivei decizii, cum s-a dovedit în cauza dedusă judecăţii, iar ca rezultat al acestor activităţi să se obţină un folos material care poate fi urmărit şi realizat pentru funcţionarul public, pentru soţul său, pentru o rudă sau un afin, până la al patrulea grad inclusiv, sau pentru a altă persoană cu care funcţionarul s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de altă natură.
Referitor la acest aspect s-a menţionat faptul că legiuitorul nu interzice un astfel de interes, atâta timp când printre incompatibilităţile primarului nu este inclusă şi calitatea de asociat sau acţionar al unei societăţi comerciale. Ceea ce legiuitorul interzice însă, sub sancţiune penală, funcţionarului public, în speţă primarul, ce cumulează această calitate cu cea de soţ al asociatului unic unei societăţi comerciale, este încheierea unui act sau participarea la luarea unei decizii prin care se realizează un folos material pentru societatea respectivă şi, în mod indirect, pentru sine.
În această situaţie, funcţionarul public (în speţă inculpatul în calitate de primar) are obligaţia să se abţină de la încheierea actului sau luarea deciziei, deoarece urmarea imediată constă într-o încălcare a atribuţiilor de serviciu, or în cauză inculpatul a nesocotit această interdicţie dată de legiuitor şi conştient de riscurile la care se supune prin favorizarea firmei administrată de soţia sa a adoptat o conduită ilegală prin acceptarea derulării unor fapte de comerţ interzise şi care indubitabil conduce la concluzia că a acţionat cu intenţie directă.
Infracţiunea de conflict de interese nu are obiect material deoarece fapta incriminată se referă la conduita funcţionarului public în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, iar eventualele bunuri obţinute reprezintă doar produsul infracţiunii.
În aceste condiţii, raportat la cele expuse mai sus o soluţie de achitare a inculpatului în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., în sensul că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese este exclusă.
De asemenea inculpatul a solicitat achitarea sa în baza art. 10 lit. b)1 C. proc. pen. invocând lipsa gradului de pericol social specific infracţiunii.
Potrivit art. 181 C. pen. nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală dacă prin atingerea minimă adusă uneia dintre valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret fiind lipsită în mod vădit de importanţă nu prezintă gradul de pericol social a unei infracţiuni, iar la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi de mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.
Nu a fost apreciată ca fiind lipsită în mod vădit de importanţă şi respectiv că nu a prezentat gradul de pericol social a unei infracţiuni fapta comisă de către inculpat atâta timp cât opinia publică a perceput împrejurarea că lucrările de întreţinere, reparaţii şi asigurare a autovehiculelor din parcul auto al Primăriei Girov au fost finanţate din banii publici ai comunei şi au fost executate de către firma în care calitatea de administrator o avea soţia inculpatului, soţia fiului primarului - primarul devenind astfel beneficiarul indirect al sumei de bani alocată de către primărie în aceste scopuri, iar o soluţie de achitare a acestuia în baza art. 10 lit. b)1 C. proc. pen. nu este oportună.
Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 72 C. pen., prevederile Părţii generale ale C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute în Partea specială a C. pen., gradul de pericol social al infracţiunii săvârşite, împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, precum şi persoana inculpatului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
De asemenea, s-a avut în vedere că deşi cercetat în mai multe cauze penale, inculpatul nu are antecedente penale, astfel că în favoarea acestuia se va reţine circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen. şi coborârea pedepsei sub minimul special al pedepsei prevăzută de legiuitor pentru infracţiunea comisă.
În contextul celor expuse mai sus, Curtea, ca modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei, a apreciat că reintegrarea socială a inculpatului va poate fi realizată fără executarea efectivă a pedepsei, având în vedere natura şi gravitatea faptei, necesitatea asigurării atingerii scopului preventiv educativ al pedepsei, reglementat de disp. art. 52 C. pen.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte fapta penală săvârşită, cât şi în ce priveşte comportamentul inculpatului, (în cauză aşa cum s-a reţinut în partea introductivă a considerentelor prezentei decizii penale, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii).
Ca atare, pedeapsa şi modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în aşa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi să evite în viitor săvârşirea de fapte penale.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.
Împotriva sentinţei penale nr. 56 din 14 mai 2013 a Curţii de Apel Bacău a formulat recurs inculpatul O.V. care a solicitat achitarea sa pentru infracţiunea reţinută în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticii invocate constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
I. Referitor la critica privind respingerea probelor de instanţa de fond se constată că:
Prin încheierea de şedinţă din data de 02 martie 2013 instanţa de fond a admis proba testimonială solicitată de inculpat, privind audierea martorilor din lucrări şi s-a dispus citarea primilor 4 martori din lucrări. De asemenea, a pus în vedere apărătorului ales al inculpatului să depună în scris lista de probatorii, privind completarea raportului de expertiză contabilă.
La termenul de judecată din data de 04 aprilie 2013, la instanţa de fond s-a luat un supliment de declaraţie inculpatului O.V. şi au fost audiaţi martorii G.V., E.V., S.C. şi O.V.
De asemenea, a dispus prorogarea pronunţării asupra cererii privind efectuarea suplimentului la raportul de expertiză după audierea tuturor martorilor din lucrări şi a dispus citarea martorilor C.V., H.V. şi R.D.
La termenul de judecată de la 09 mai 2013, instanţa de fond a procedat la audierea martorilor H.V. şi R.D., lipsă fiind martorul H.V. De asemenea, instanţa a revenit cu privire la audierea celorlalţi martori rămaşi de audiat, întrucât nu sunt concludente, utile şi pertinente, constatând că nu se mai impune audierea tuturor martorilor din lucrări.
La acelaşi termen de judecată, instanţa de fond a apreciat că obiectivele solicitate de inculpat, prin apărător ales, privind suplimentarea raportului de expertiză exced obiectului cauzei şi nu au relevanţă în stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului sau stabilirea vreunui prejudiciu în dauna Primăriei Girov sau a SC G. SRL Girov, cu atât mai mult că acest inculpat nu a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză.
La acelaşi termen de judecată, instanţa a rămas în pronunţare şi a acordat cuvântul la dezbateri.
Înalta Curte constată că instanţa de apel prin toate aceste dispoziţii date prin încheierea de şedinţă amintite anterior nu a încălcat nicio dispoziţie procedural penală care să atragă nulitatea încheierilor prin urmare nici anularea sentinţei penale pronunţate în cauză.
Dispoziţiile art. 63 C. proc. pen. prevăd că aprecierea fiecărei probe se face de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate în scopul aflării adevărului, probele neavând o valoare mai dinainte stabilită.
De asemenea, dispoziţiile art. 329 C. proc. pen. prevăd că instanţa poate dispune ca martorii să nu mai fie ascultaţi dacă audierea nu mai este necesară, s-au dacă în cursul cercetării judecătoreşti administrarea unei probe anterior admisă apare inutilă, instanţa poate dispune ca acea probă să nu mai fie administrată.
II. Cu privire la critica apărării privind nerespectarea dreptului la apărarea inculpatului, Înalta Curte constată că nici aceasta nu este întemeiată.
La termenul de judecată din data de 09 mai 2013 când cauza a rămas în pronunţare şi s-a acordat cuvântul la dezbateri, inculpatul O.V. a fost asistat de avocat P.B. în substituirea avocatului C.M.
Nu se poate reţine că inculpatul a fost lipsit de apărare, întrucât chiar dacă apărătorul ales C.M., titular al apărării inculpatului, nu a fost prezent, acesta a fost substituit de apărătorul substituent la recomandarea apărătorului titular, apărătorul substituent având obligaţia să depună toate diligenţele şi să facă toate apărările în susţinerea intereselor juridice ale inculpatului, conform art. 171, 172 C. proc. pen.
Nu se poate reţine o culpă a instanţei faţă de împrejurarea că apărătorul substituent nu a realizat o apărare optimă şi eficientă inculpatului pentru care a fost desemnat să-l apere, la recomandarea apărătorului ales titular.
Astfel, nu se poate reţine că inculpatului i-au fost încălcate drepturile prevăzute de art. 6 C. proc. pen.
III. Referitor la solicitarea inculpatului privind achitarea sa în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte constată că nici aceasta nu este întemeiată.
Din situaţia de fapt reţinută de instanţa de apel, respectiv că inculpatul O.V., în calitate de primar al Primăriei Girov, judeţul Neamţ, de a dispune în perioada 2008-2011 achiziţionarea de bunuri şi servicii în valoare totală de 69.391,35 RON de la firma familiei sale, SC G. SRL Girov şi de a dispune în perioada 2008-2009 încheierea de poliţie de asigurare RCA pentru autovehiculele din parcul auto al U.A.T. Girov prin intermediul agentului de asigurări O.M., soţia fiului său, facilitându-i obţinerea unor comisioane în valoare de 1.988,45 RON, semnând toate ordonanţările de plată în calitate de unic ordonator de credite al U.A.T. Girov rezultă întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de conflict de interese în formă continuată, prev. de art. 2531 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Vinovăţia inculpatului rezultă fără echivoc din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză şi nota de informare din 15 iunie 2011 a Ministerului Finanţelor Publice - A.N.A.F. - D.G.F.P. Neamţ.
Starea de fapt expusă mai sus este dovedită cu următoarele probe şi mijloace de probă: sesizarea din oficiu şi denunţurile formulate în Dosarele nr. 3/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, 2996/P/2011, 4721/P/2011 şi 5123/P/2011 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ; actele de control întocmite de Curtea de Conturi şi A.N.A.F.; adresele G. Asigurări SA şi poliţele încheiate de O.M.; documentaţia referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea SC G. SRL; expertiza contabilă, inclusiv facturile şi documentaţia contabilă ridicate de la SC G. SRL Girov şi Primăria Girov; declaraţiile martorilor G.V., E.V., S.C.M., O.V., C.V., H.V., R.D., C.E., O.M., O.A., coroborate cu declaraţiile inculpatului O.V. şi dosarul instanţei, dar şi din declaraţiile date în faţa instanţei de fond a martorilor E.V., G.V., S.C.M., O.V., R.D., H.V.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. va respinge, în majoritate, ca nefondat recursul declarat de inculpatul O.V. împotriva sentinţei penale nr. 56 din 14 mai 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În majoritate:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.V. împotriva sentinţei penale nr. 56 din 14 mai 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 ianuarie 2014 .
| ← ICCJ. Decizia nr. 226/2014. Penal. Infracţiuni de corupţie... | ICCJ. Decizia nr. 2246/2014. Penal. Iniţiere, constituire de... → |
|---|
