ICCJ. Decizia nr. 334/2014. Penal

Decizii penale ICCJ 2014

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 334/2014

Dosar nr. 1162/91/2013

Şedinţa publică din 29 ianuarie 2014

Asupra recursului de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 148 din 28 iunie 2013 a Tribunalului Vrancea a fost condamnat inculpatul C.S. pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 4 alin. (1) lit. a), b), c) şi alin. (2) C. pen. cu referire la art. 76 lit. a) C. pen. la 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.

În condiţiile art. 71 C.. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) pe durata executării pedepsei.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a securii folosită la agresiune.

S-a dedus din pedeapsa stabilită perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 19 noiembrie 2012 la zi.

S-a menţinut starea de arest a inculpatului C.S.

În baza art. 113 C. pen., s-a dispus faţă de inculpatul C.S. măsura de siguranţă a „obligării la tratament medical” până la însănătoşire.

A fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile către partea civilă B.V.E. în cuantum de 6.000 RON daune materiale şi la 7.000 RON cu titlu de daune morale.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 400 RON onorariul apărătorului din oficiu (avocat S.C.) avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1716/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, înregistrat pe rolul Tribunalului Vrancea sub nr. 1162/91/2013, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului C.S., pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., reţinându-se că în mod repetat, cu o secure, a lovit-o pe victima T.F. în zona capului şi a strangulat-o în seara zilei de 18 noiembrie 2012, cauzându-i multiple leziuni la nivelul capului, gâtului şi coastelor, ce au condus la decesul acesteia în dimineaţa de 19 noiembrie 2012.

Ca situaţie de fapt s-a reţinut că inculpatul C.S. şi victima T.F. se cunoşteau de mai mulţi ani, aceasta din urmă refugiindu-se la locuinţa inculpatului atunci când pleca de acasă datorită certurilor cu fiul său B.V.E.

Atât inculpatul, cât şi victima consumau frecvent băuturi alcoolice, însă, conform declaraţiilor inculpatului, niciodată anterior săvârşirii infracţiunii nu au avut certuri care să degenereze în acte de violenţă.

La data de 18 noiembrie 2012, fiind duminică, inculpatul a mers în Focşani, unde a consumat aproximativ o jumătate de litru de ţuică, după care a revenit acasă.

În jurul orei 17.30, la locuinţa inculpatului a venit victima T.F., aflată deja sub influenţa băuturilor alcoolice, spunându-i inculpatului că s-a certat din nou cu fiul său.

Întrucât T.F. i-a cerut să-i dea ceva de băut, inculpatul a mers la o vecină din zonă, de la care a cumpărat o sticlă de 2 litri cu vin. Cei doi au consumat vinul în decurs de circa 2 ore.

Conform declaraţiilor inculpatului, în urma consumului de alcool victima a început din nou să-i povestească cum este agresată de fiul ei, lucru care l-a deranjat, acesta cerându-i lui T.F. să înceteze. În aceste condiţii victima a devenit violentă şi s-a repezit să-I strângă de gât pe inculpat.

În faţa acestei agresiuni, inculpatul, de asemenea aflat în stare de ebrietate, a împins-o pe victimă pe patul aflat în camera sa, a luat o secure aflată lângă perete şi i-a aplicat mai multe lovituri cu tăişul în zona capului. În urma loviturilor aplicate victima a căzut între pat şi masa din mijlocul camerei, unde inculpatul a continuat să-i mai aplice lovituri cu securea tot în zona capului.

Fractura ambelor coarne ale osului hioid, precum şi fracturile sternale, fracturile costale fără deplasare, echimozele şi excoriaţiile, plaga contuză epicraniană (temporală stânga), stabilite cu ocazia constatării medico-legale, au condus la ideea că între victimă şi inculpat a existat şi un episod violent caracterizat prin încercarea inculpatului de a strangula victima, precum şi compresie toracică.

Raportul de constatare medico-legală concluzionează că între leziunile traumatice cranio-faciale şi de la nivelul gâtului şi deces există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată, acestea fiind produse prin loviri active repetate cu corp tăietor-despicător, apucare-comprimare cu mâinile.

De asemenea, în actul medico-legal se arată că interpretarea medico-legală a semnelor de moarte reală (la faţa locului) pledează pentru instalarea decesului în dimineaţa zilei de 19 noiembrie 2012, cu aproximativ 8-10 ore înaintea examinării cadavrului.

În timpul cercetării la faţa locului inculpatul a indicat locul în care a ascuns securea cu care a lovit victima, respectiv în spaţiul liber dintre peretele de est al camerei în care s-a săvârşit infracţiunea şi soba din teracotă, activitate la care a participat şi martorul asistent D.M.

Audiat în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a recunoscut şi regretat fapta comisă precizând însă că ea s-a produs pe fondul existenţei unei boli psihice cu care a fost diagnosticat, iar consumul de alcool din seara crimei a generat un acces de violenţă. Referitor la mobilul crimei, inculpatul arată că victima a fost cea care, în stare de ebrietate fiind, a încercat să-l strângă de gât, urmarea unor divergenţe legate de faptul că i-a reproşat o conduită nepotrivită.

Situaţia de fapt, aşa cum a fost reţinută a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: - proces-verbal de sesizare din oficiu; - proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto; - declaraţiile inculpatului; - declaraţiile martorilor; - raport de constatare medico-legală psihiatrică; - raport de constatare medico-legală - autopsie; - anchetă socială; - acte medicale.

În plan juridic fapta inculpatului C.S., care, în mod repetat, cu o secure, a lovit-o pe victima T.F. în zona capului şi a strangulat-o în seara zilei de 18 noiembrie 2012, cauzându-i multiple leziuni la nivelul capului, gâtului şi coastelor, ce au condus la decesul acesteia în dimineaţa de 19 noiembrie 2012, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor deosebit de grav prevăzută şi pedepsită de art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., şi anume limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială, gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana inculpatului, precum şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

S-a constatat din actele şi declaraţiile martorilor faptul că inculpatul C.S. se află la prima confruntare cu legea penală, manifestând o atitudine constantă de regret faţă de fapta deosebit de gravă pe care a comis-o şi pe care şi-o explică numai prin faptul că atunci când consumă alcool devine agresiv „(...) urmare a discuţiei eu i-am spus să nu mai vină la mine. Ea s-a sculat de pe scaun, m-a prins de gât (...)”. Din depoziţiile unor persoane (vecini) rezultă că inculpatul nu a avut conflicte, nu a generat scandaluri, ci dimpotrivă, îşi oferea ajutorul ori de câte ori era solicitat şi nu era cunoscut cu accese de violenţă fizică sau verbală.

Din raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică efectuat la nivelul Institutului Naţional de Medicină Legală rezultă concluzii în măsură să justifice comportamentul deosebit de agresiv al inculpatului. Astfel, se arată că acesta prezintă un diagnostic de „Tulburare organică de personalitate pe fond mixt vascular şi toxictilic cu deteriorare cognitivă medie, având un discernământ diminuat în raport cu fapta pentru care este cercetat.

Urmare a acestor concluzii se recomandă măsuri de siguranţă.”

Având în vedere toate aceste date, instanţa a apreciat că o pedeapsă orientată sub minimul special prevăzut de lege cu luarea unei măsuri de siguranţă ar fi de natură să contribuie la reinserţia socială a inculpatului. Aceasta ca efect al reţinerii în cauză a circumstanţelor prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) (conduita bună a inculpatului înainte de săvârşirea infracţiunii), lit. b), c) (anunţarea autorităţilor de fapta comisă şi prezentarea la poliţie de bună voie), coroborate cu împrejurarea că inculpatul la data săvârşirii faptei avea un discernământ diminuat.

În condiţiile art. 65 C. pen., instanţa i-a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.

Totodată, în condiţiile art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.

În condiţiile art. 18 lit. b) C. pen., s-a dispus măsura confiscării specială a securii folosită la agresiune.

În condiţiile art. 88 C. pen., s-a computat din pedeapsa stabilită perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 19 ianuarie 2012 la zi.

În condiţiile art. 350 C. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În condiţiile art. 113 C. pen., s-a dispus faţă de inculpatul C.S. măsura de siguranţă a „obligării la tratament medical” până la însănătoşire. Aceasta deoarece expertiza medico-legală a concluzionat că inculpatul, pe fond patologic are discernământul diminuat în raport cu fapta cercetată, recomandându-se luarea măsurii prevăzută de art. 113 C. pen.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa a constatat că partea civilă B.V.E. a solicitat prin cererea depusă atât daune materiale, cât şi daune morale.

Din declaraţia de martor audiată în instanţă sub aspectul laturii civile rezultă că victima T.F. avea doi fii, din care numai unul s-a constituit parte civilă, cu toate că cheltuielile ocazionate de înmormântare şi pomenirile ulterioare au fost suportate de celălalt fiu pe nume B.M. Acesta din urmă a fost audiat ca martor şi care confirmă susţinerile martorei G.L.. Cum în cauză nu s-au depus şi alte înscrisuri care să dovedească cuantumul solicitat, instanţa a admis pretenţiile părţii civile în parte, cunoscut fiind faptul că un asemenea eveniment nefericit (înmormântare şi practici funerare) sunt susceptibile de cheltuieli materiale. Referitor la daunele morale solicitate, instanţa, în conformitate cu disp. art. 998 C. civ., Ie-a admis în parte. S-a constatat din relaţiile solicitate coroborate cu depoziţii de martori că fiul victimei B.E.V. suferă de o boală psihică fiind internat din data de 10 aprilie 2013 cu diagnosticul „personalitate modificată organic cu comportament disocial”. S-a arătat în relaţiile date instanţei că este posibil ca moartea mamei să afecteze pacientul la nivelul sănătăţii psihice. În atare condiţii, Tribunalul a apreciat că acordarea unor daune morale într-un cuantum moderat ar fi în măsură să contribuie la atenuarea stării părţii civile.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de Ia inculpat.

În baza art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, inculpatul C.S. şi partea civilă B.V.E.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea a criticat hotărârea pronunţată pe motive de nelegalitate şi netemeinicie.

Oral, cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Parchetului a susţinut că sentinţa pronunţată în cauză e nelegală întrucât instanţa a făcut referire la art. 76 lit. a) C. pen. În mod corect ar fi trebuit să reţină dispoziţiile art. 76 alin. (2) C. pen. în condiţiile reţinerii de circumstanţe atenuante în cazul infracţiunii de omor.

Hotărârea a fost criticată şi pe motive de netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului.

Inculpatul C.S. a criticat sentinţa pe motive de netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, solicitând reducerea acesteia, având în vedere că se află la primul impact cu legea penală, este foarte bolnav şi a adoptat o atitudine de recunoaştere şi regret a faptei comise.

Partea civilă B.V.E. a susţinut în apelul promovat că hotărârea pronunţată este nelegală şi netemeinică atât în ceea ce priveşte latura penală,cât şi în ceea ce priveşte modalitatea de soluţionare a laturii civile.

Astfel,s-a arătat că instanţa de fond a reţinut în mod nejustificat circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), b) şi c) C. pen., pedeapsa de 8 ani aplicată inculpatului fiind mult prea îngăduitoare faţă de comportamentul inculpatului şi de circumstanţele săvârşirii infracţiunii.

Referitor la latura civilă, s-a arătat că aprecierea făcută de prima instanţă, în sensul acordării sumei de 7.000 RON ca şi compensaţie a suferinţei cauzate, suferinţă ce constă în pierderea mamei, este vădit nelegală şi netemeinică.

S-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a hotărârii apelate şi, în rejudecare, aplicarea unei pedepse orientate spre maxim şi acordarea în totalitate a pretenţiilor solicitate.

Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, inculpatul C.S. şi partea civilă B.V.E. s-a apreciat că sunt fondate.

Analizând cauza prin prisma motivelor de apel, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, s-au constatat următoarele:

Instanţa de fond a reţinut corect situaţia de fapt, încadrarea juridică a faptei şi vinovăţia inculpatului C.S. pe baza unei analize complete a materialului probator.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C.S. pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen. Ca situaţie de fapt, s-a reţinut împrejurarea că inculpatul, în mod repetat, cu o secure, a lovit-o pe victima T.F. în zona capului şi a strangulat-o în seara zilei de 10 decembrie 2012, cauzându-i multiple leziuni la nivelul capului, gâtului şi coastelor, ce au condus la decesul acesteia în dimineaţa zilei de 19 noiembrie 2012.

S-a considerat că vinovăţia inculpatului a fost pe deplin dovedită cu materialul probator administrat în cauză, analizat şi detaliat de prima instanţă, pe care instanţa de apel şi l-a însuşit şi în privinţa căruia nu au intervenit modificări cu ocazia soluţionării cauzei în apel.

Sub aspectul individualizării răspunderii penale a inculpatului, s-a considerat că pedeapsa aplicată pentru infracţiunea săvârşită este prea blândă, fiind reţinute în mod nejustificat circumstanţele atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. a), b) şi c) C. pen. - motivele de apel invocate de Parchet şi de partea civilă ce vizează acest aspect, apreciate ca fiind întemeiate.

Potrivit practicii judiciare în domeniu, simpla existenţă a uneia din împrejurările enumerate exemplificativ în dispoziţiile art. 74 C. pen. sau a altor împrejurări asemănătoare nu obligă în mod automat instanţa să le reţină pe acestea ca fiind circumstanţe atenuante şi să reducă sau să coboare pedeapsa principală, deoarece din redactarea textului art. 74 C. pen. rezultă că recunoaşterea unor atare împrejurări drept circumstanţe atenuante este lăsată Ia aprecierea instanţei de judecată.

În această apreciere, instanţa însă ţine seama de modul şi împrejurările concrete în care fapta a fost săvârşită, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de urmările produse, ca şi de orice alte elemente privitoare la persoana inculpatului.

Având în vedere împrejurările concrete în care s-a comis fapta, actele de violenţă exercitate de inculpat asupra victimei, acte care au depăşit cu mult necesitatea suprimării vieţii şi au provocat victimei suferinţe inutile şi totodată au evidenţiat o cruzime ieşită din comun, dar şi o periculozitate socială a inculpatului, a considerat instanţa de apel că se impune înlăturarea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), b), c) C. pen. şi, pe cale de consecinţă, majorarea atât a pedepsei principale, cât şi a pedepsei complementare aplicate inculpatului.

S-a apreciat că acţiunea extrem de violentă a inculpatului trebuie sancţionată corespunzător printr-o pedeapsă într-un cuantum mai mare. Simplul fapt că inculpatul nu are antecedente penale nu poate fi reţinut că acesta poate beneficia de circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen.

În ceea ce priveşte circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., s-a constatat că inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei doar datorită faptului că, fiind pus în faţa unor probe evidente, nu avea cum să conteste existenţa acestei fapte şi a vinovăţiei sale.

Referitor la reţinerea în cauză a dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen., în sensul stăruinţei depuse de infractor pentru a înlătura rezultatul infracţiunii, s-a constatat că din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a agresat victima într-un mod foarte brutal (planşele foto fiind extrem de elocvente, traumatismele cranio-faciale fiind în număr de peste 10), apoi a dormit în casă cu cadavrul, anunţând autorităţile în ziua următoare.

Ca atare, s-a apreciat că e total nejustificată reţinerea în cauză a dispoziţiilor art. 74 lit. b) C. pen.

Faţă de aspectele arătate mai sus, primind favorabil criticile formulate de Parchet şi de partea civilă B.V.E., ce vizează cuantumul pedepsei, s-a reţinut că apare ca nefondată solicitarea inculpatului în sensul reducerii sancţiunii aplicate, însă s-a apreciat că se impune admiterea apelului declarat de inculpat raportat la modalitatea de soluţionare a laturii civile.

Astfel, s-a apreciat că în mod eronat a fost obligat inculpatul către partea civilă B.V.E. la plata sumei de 6.000 RON cu titlu de daune materiale, având în vedere următoarele:

Analizând actele dosarului, s-a constatat că toate cheltuielile ocazionate de înmormântare şi pomenile ulterioare au fost suportate de celălalt fiu, pe nume B.M. (declaraţii martori G.L. şi B.M.). Ca atare, nu se impunea ca inculpatul să fie obligat către B.V.E. la plata acestor cheltuieli, atâta timp cât fratele său a fost cel care a depus eforturi şi Ie-a suportat.

De altfel, prima instanţă, deşi a sesizat acest aspect, a pronunţat o hotărâre nelegală. În ceea ce priveşte daunele morale, s-a considerat că prima instanţă a apreciat greşit cuantumul acestora, fiind întemeiată critica părţii civile în acest sens. Este cert că partea civilă B.V.E. a suferit o grea pierdere prin decesul mamei sale - victima T.F. - situaţie ce a produs un grav prejudiciu moral (legătura sufletească dintre victimă şi partea civilă este de netăgăduit, moartea mamei sale a creat o puternică suferinţă psihică şi un mare disconfort în exercitarea vieţii personale a părţii civile, acesta având şi anumite probleme de sănătate).

Pentru cele arătate, s-a apreciat că se impune majorarea cuantumului daunelor morale de la 7.000 RON la 10.000 RON la plata cărora a fost obligat inculpatul C.S. către partea civilă B.V.E.

Faţă de toate acestea, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, inculpatul C.S. şi partea civilă B.V.E.

S-a desfiinţat în parte sentinţa penală nr. 148 din 28 iunie 2013 a Tribunalului Vrancea şi, în rejudecare, s-a majorat de la 8 ani închisoare la 16 ani închisoare pedeapsa principală şi de la 3 ani la 6 ani închisoare pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. aplicate inculpatului C.S. pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 alin. (1) în referire la art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., înlăturând dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. a), b), c) şi alin. (2) în referire la art. 74 lit. a) C. pen.

S-a înlăturat din sentinţa penală apelată dispoziţia prin care a fost obligat inculpatul către partea civilă B.V.E. la plata sumei de 6.000 RON cu titlu de daune materiale.

S-a majorat de la 7.000 RON la 10.000 RON cuantumul daunelor morale la plata cărora a fost obligat inculpatul C.S. către partea civilă B.V.E.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Întrucât inculpatul a fost judecat în stare de arest, faţă de hotărârea pronunţată pe fondul cauzei, faţă de împrejurarea că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri se menţin şi în prezent, s-a dispus menţinerea stării de arest a inculpatului conform art. 383 alin. (1¹) şi art. 350 C. proc. pen.

Conform art. 383 alin. (2) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile ocazionate de soluţionarea cauzei în apel au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei decizii a declarat, în termen, recurs inculpatul C.S.

La termenul din data de 29 ianuarie 2014, fixat pentru verificarea legalităţii măsurii arestării preventive a recurentului inculpat instanţa a preschimbat termenul de soluţionare pe fond a recursului declarat de inculpat pentru acest termen, întrucât la dosarul cauzei s-a depus, prin adresa din 28 ianuarie 2014 emisă de Penitenciarul Rahova, locul de deţinere al recurentului inculpat, fotocopia certificatului constator privind decesul inculpatului C.S., deces care a survenit la data de 10 ianuarie 2014, şi a fost înregistrat la data de 13 ianuarie 2014 la Iinstitutul Naţional de Medicină Legală - Biroul Decese.

Potrivit dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., cu referire la: „Clasarea, scoaterea de sub urmărire, încetarea urmăririi penale, achitarea şi încetarea procesului penal”, atunci când se constată existenţa vreunuia din cazurile prevăzute în art. 10 C. proc. pen., care reglementează cazurile în care punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale este împiedicată, respectiv: „acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă (...) lit. g) a intervenit amnistia, prescripţia ori decesul făptuitorului sau, după caz, radierea persoanei juridice atunci când are calitatea de făptuitor”.

Aşadar, se constată incidenţa dispoziţiilor legale evocate anterior şi potrivit disp. prev. la lit. b) de la pct. 2 al art. 11 C. proc. pen., Înalta Curte va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului C.S., proces ce nu mai poate fi continuat întrucât a intervenit decesul acestuia la data de 10 ianuarie 2014, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va admite recursul declarat de inculpatul C.S. împotriva deciziei penale nr. 284/A din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Va casa decizia recurată şi sentinţa penală nr. 148 din 28 iunie 2013 pronunţată de Tribunalul Vrancea şi în rejudecare:

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen., va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului C.S., ca urmare a intervenirii decesului acestuia.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 200 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea recursului vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de inculpatul C.S. împotriva deciziei penale nr. 284/A din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează decizia recurată şi sentinţa penală nr. 148 din 28 iunie 2013 pronunţată de Tribunalul Vrancea şi, rejudecând:

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului C.S., ca urmare a intervenirii decesului acestuia.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 200 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea recursului rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 ianuarie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 1114/2014. Penal		ICCJ. Decizia nr. 333/2014. Penal. înşelăciunea (art. 215... →

ICCJ. Decizia nr. 334/2014. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 334/2014. Penal