ICCJ. Decizia nr. 810/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Uzul de fals (art. 291 C.p.), infracţiuni privind comerţul electronic (Legea nr. 365/2002)



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 810/2014

Dosar nr. 17204/3/2013

Şedinţa publică din 06 martie 2014

Prin rechizitoriul nr. 251/D/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., Structura Centrală, au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, inculpaţii P.G.O. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, fabricare şi deţinere de echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic (fapte descrise la pct. 1 rechizitoriu), complicitate la falsificarea şi punerea în circulaţie de instrumente de plată electronică falsificate, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1), (2) din Legea nr. 365/2002 şi sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen. (fapte descrise la pct. 2 rechizit), fabricare şi deţinere de echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (pct. 3 rechizitoriu), fals informatic, prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (pct. 4 a rechizit.),- fraudă informatică, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (faptă descrisă la pct. 4 b), efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu ref. la art. 1 pct. 11 şi cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (faptă descrisă la pct. 5), toate faptele cu reţinerea dispoziţiile art. 33 lit. a), b) C. pen.; S.C. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, art. 25 din Legea nr. 365/2002 şi art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic (fapte descrise la pct. 1 rechizitoriu), efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu ref. la art. 1 pct. 11, complicitate la falsificarea instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 şi punerea în circulaţie de instrumente de plată electronică falsificate, prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 (fapte descrise la pct. 2 rechizitoriu), fabricare şi deţinere de echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic (pct. 3 rechizitoriu),- fals în declaraţii în vederea emiterii instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 26 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la fraudă informatică, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen., uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu ref. la art. 1 pct. 11 (fapte descrise la pct. 4b rechizitoriu), toate faptele cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a), b) C. pen.; G.M. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi complicitate la fabricarea/deţinerea de echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 25 din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic, (fapte descrise la pct. 3 rechizitoriu), fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.; B.C.F. - pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere şi constituire a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen., deţinere de echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (fapte descrise la pct. 3 rechizitoriu), fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.; T.N.M. - pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere şi constituire a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen., deţinere de echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (fapte descrise la pct. 3 rechizitoriu), fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen..; E.I. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (fapte descrise la pct. 4b rechizitoriu),- fals informatic, prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (pct. 4 rechizit), efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu ref. la art. 1 pct. 11 (faptă descrisă la pct. 5), fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.; M.A.F. - pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere şi constituire a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen., efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu ref. la art. 1 pct. 11, complicitate la falsificarea şi punerea în circulaţie de instrumente de plată electronică falsificate, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1), (2) din Legea nr. 365/2002 şi complicitate la tentativă de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu ref. La art. 1 pct. 11, fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. (fapte descrise la pct. 2 rechiz.); în stare de libertate inculpaţii P.V.D. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, complicitate la falsificarea şi punerea în circulaţie de instrumente de plată electronică falsificate, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1), (2) din Legea nr. 365/2002 (fapte descrise la pct. 2 rechizitoriu), fals în declaraţii în vederea emiterii instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 26 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la fraudă informatică, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen., uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu ref. la art. 1 pct. 11 (fapte descrise la pct. 4b rechizitoriu), fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a), b C. pen.; M.R.G. - pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării de carduri bancare, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 (faptă descrisă la pct. 1 rechizit.); C.S. - pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, deţinere de echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. şi uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen. (fapte descrise la pct. 1 rechizit.), fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.; P.F. - pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, complicitate la confecţionarea/deţinerea de echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 25 din Legea nr. 365/2002, fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. (fapte descrise la pct. 1 rechizit.); P.G.M. - pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, deţinerea de echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen., (fapte descrise la pct. 1 rechizit.); G.T. - pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere şi constituire a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen., tentativă de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 20 C. pen. rap. la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu ref. la art. art. 1 pct. 11 şi - complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. (fapte descrise la pct. 2 rechizit); D.G.D. - pentru săvârşirea infracţiunilor de fals informatic, prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (pct. 4 a rechizit.); S.A. - pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu ref. la art. 1 pct. 11 fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. (fapte descrise la pct. 4b rechizit.); M.R.F. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de - art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, complicitate la fraudă informatică, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. (fapte descrise la pct. 4b rechizitoriu); C.M. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, fraudă informatică, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003, fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. (fapte descrise la pct. 4b rechizitoriu); V.G.V. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, fraudă informatică, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003, fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. (fapte descrise la pct. 4b rechizitoriu); G.M.D. - pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; complicitate la fraudă informatică, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a), b) C. pen. (fapte descrise la pct. 4b rechizitoriu); C.R. - pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, complicitate la fraudă informatică, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 C. pen., complicitate la confecţionarea/deţinerea de echipamente de skimmmg, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 25 din Legea nr. 365/2002 fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a), b) C. pen. (fapte descrise la pct. 4b rechizitoriu); M.S. - pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, complicitate la fraudă informatică, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. (fapte descrise la pct. 4b rechizitoriu); arestat în altă cauză, inculpatul T.V.I - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi complicitate la fabricarea/deţinerea de echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 25 din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic, (fapte descrise la pct. 3 rechizitoriu), fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a), b) C. pen.; în stare de arest preventiv, în lipsă, inculpaţii N.C.D. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate - art. 25 din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic (fapte descrise la pct. 1 rechizitoriu), art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (faptă descrisă la pct. 3 rechizitoriu), fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. şi C.A. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, falsificare a instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 - (fapte descrise la pct. 1 rechizitoriu), sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen., falsificarea instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 şi fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen. (fapte descrise la pct. 2 rechizitoriu), complicitate la fraudă informatică, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (fapte descrise la pct. 4b rechizitoriu), efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu ref. la art. 1 pct. 11 (pct. 5 rechizit), fapte cu reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a), b) C. pen.

S-a reţinut prin actul de sesizare a instanţei, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:

În sarcina inculpatului P.G.O. zis „G.", s-a reţinut că, pe parcursul anului 2011, împreună cu T.E. şi N.C.D. a iniţiat şi a constituit un grup infracţional organizat la care au aderat pe parcurs sau după caz a fost sprijinit şi de către alte persoane, grupare coordonată şi formată în vederea săvârşirii mai multor infracţiuni grave (infracţiuni prevăzute de Legea nr. 365/2002 şi 161/2003).

Inculpatul P.G.O., încă de la începutul anului 2011, s-a implicat alături de alţi membrii ai grupării, în confecţionarea de echipamente artizanale pentru fraudarea şi falsificarea de carduri bancare, trimiţând şi coordonând activitatea infracţională de skimming a altor participanţi, pe teritoriul Italiei şi Germaniei iar în perioada decembrie 2011-ianuarie 2012, atât în interesul proprii grupări cât şi a grupării aparţinând lui M.A.F., G.T. ş.a., s-a implicat şi a înlesnit falsificarea de instrumente de plată electronică (de inc. C.A.) urmată de utilizarea acestora de către membrii celor două grupări cu prilejul efectuării de operaţiuni frauduloase, respectiv efectuarea de cumpărături la nivelul comercianţilor din afara ţării (după caz, din Bulgaria şi Olanda), magazine care uzitau ca şi modalitate de plată, sistemul P.O.S.

De asemenea, s-a reţinut că inculpatul P.G.O., în perioada octombrie 2011 - ianuarie 2012 s-a implicat alături de alţi membrii ai grupării, direct, în fabricarea/confecţionarea de echipamente artizanale pentru fraudarea şi falsificarea de carduri bancare şi totodată în comercializarea acestora către o altă grupare infracţională, ce activa pe teritoriul Germaniei; pe parcursul anului 2011, împreună cu învinuitul D.G.D., inc. E.I. ş.a., au falsificat mai multe pagini originale P., în continuare, procedând la lansarea unor atacuri informatice de tip phishing, asupra platformei P., în vederea obţinerii de la eventualii deţinători de conturi P., a datelor de identificare necesare accesului la respectivele conturi on-line; începând cu toamna anului 2011 şi până în vara anului 2012, acelaşi inculpat s-a implicat alături de alţi membrii ai grupului infracţional pe care îl coordona, în înşelarea şi prejudicierea mai multor persoane cu ocazii unor licitaţii fictive organizate pe platforma E. sau alte site-uri de profil, creând şi punând la dispoziţia licitatorilor mai multe conturi frauduloase de paypal iar în perioada iulie-decembrie 2011, prin intermediul aplicaţiei de chat „Y.M. " şi utilizând ID-UL „C.", a transmis în mod repetat, către diferiţi utilizatori, date de identificare aferente mai multor carduri bancare.

Cu privire la inculpatul S.C., zis „S.", s-a reţinut că, pe parcursul anului 2011, a aderat la grupul infracţional organizat coordonat de inculpatul P.G.O., în vederea săvârşirii mai multor infracţiuni grave (infracţiuni prevăzute de Legea nr. 365/2002 şi 161/2003); încă de la începutul anului 2011, împreună cu alţi membrii ai grupării infracţionale a deţinut pe teritoriul Italiei echipamente de fraudare a cardurilor bancare în vederea desfăşurării de activităţi de skimmimg la atm-uri şi totodată a procedat ulterior la punerea în circulaţie de carduri falsificate iar pe parcursul lunii decembrie 2011, acelaşi inculpat a ajutat la falsificarea mai multor carduri bancare de către inc. C.A., punând la dispoziţie numere de carduri compromise şi în continuare, în scopul valorificării cardurilor compromise, în dimineaţa zilei de 23 decembrie 2011, împreună cu inculpatul P.V.D. şi sub coordonarea lui P.G.O., s-au deplasat în Bulgaria-Sofia, în vederea efectuării de cumpărături cu respectivele carduri falsificate.

Totodată, inculpatul S.C., a contribuit la procesul de confecţionare a unor echipamente de skimming, ajutând pe parcursul lunii decembrie 2011, la fabricarea unor dispozitive artizanale de fraudare a cardurilor bancare, dispozitive destinate comercializării de către gruparea condusă de inc. P.G.O. iar în vederea deschiderii mai multor conturi bancare ungureşti şi obţinerii de carduri ataşate, utilizate pentru crearea frauduloasă de conturi P. în cadrul activităţii infracţionale de fraude informatice, acelaşi inculpat împreună cu acelaşi P.V.D., s-au deplasat în mod repetat în Ungaria, în perioada septembrie 2011 - iunie 2012 şi unde, prin utilizarea de documente de identitate false, arogându-şi astfel identităţile unor cetăţeni maghiari (V.C., B.S., A.G., B.L. etc), au făcut sub acest aspect declaraţii necorespunzătoare adevărului în faţa instituţiilor financiare respective şi în aceeaşi perioadă şi împreună cu acelaşi P.V.D., s-au deplasat pe teritoriul Ungariei unde, sub coordonarea lui P.G.O. şi prin utilizarea aceloraşi date de identificare fictive, au ridicat de la ghişeele unităţilor bancare diverse sume de bani din conturile bancare ungureşti, sume de bani transferate de părţile vătămate în conturile de P. ale grupării.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul G.M., zis "C.", s-a reţinut că a sprijinit gruparea infracţională coordonată de inculpatul P.G.O. şi în acest sens, pe parcursul lunii decembrie 2011, fie a dobândit (de la alte persoane) componente necesare fabricării de dispozitive de skimming, fie a intermediat şi a făcut legătura grupării cu alte persoane/cunoştinţe (înv. T.V.), în vederea repararii/confecţionării unor astfel de echipamente, destinate în final comercializării către o altă grupare de skimming din Germania.

În sarcina inculpatului B.C.F. s-a reţinut că, începând cu luna octombrie 2011, împreună cu inculpatul T.N.M. au iniţiat şi format o grupare cu caracter infracţional, grupare sprijinită şi de alte persoane şi constituită în scopul desfăşurării de activităţi specifice de skimming în afară ţării, respectiv la bancomatele băncilor din Germania, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup iar în aceeaşi perioadă şi împreună cu acelaşi inculpat T.N.M., au achiziţionat de la gruparea coordonată de inc. P.G.O. de dispozitive destinate fraudării de carduri bancare şi ulterior au procedat la montarea respectivelor dispozitive la nivelul bancomatelor din oraşul Berlin, în vederea copierii datelor şi fraudării de carduri bancare.

De asemenea, s-a reţinut că inculpatul T.N.M., începând cu luna octombrie 2011, împreună cu inculpatul B.C.F. au iniţiat şi format o grupare cu caracter infracţional, grupare sprijinită şi de alte persoane şi constituită în scopul desfăşurării de activităţi specifice de skimming în afară ţării, respectiv la bancomatele băncilor din Germania iar în aceeaşi perioadă şi împreună cu acelaşi inculpat B.C.F., au achiziţionat de la gruparea coordonată de inc. P.G.O. de dispozitive destinate fraudării de carduri bancare şi ulterior au procedat la montarea respectivelor dispozitive la nivelul bancomatelor din oraşul Berlin, în vederea copierii datelor şi fraudării de carduri bancare.

Cu privire la inculpatul E.I. s-a reţinut că pe parcursul anului 2011, a aderat la grupul infracţional organizat coordonat de inculpatul P.G.O., în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzute de Legea nr. 161/2003, respectiv înşelarea mai multor persoane cu ocazii unor licitaţii fictive organizate pe platforma E. sau alte site-uri de profil iar împreună cu învinuitul C.M. şi alţi membrii ai grupului infracţional, au procedat în calitate de licitatori, la înşelarea şi prejudicierea mai multor persoane cu ocazii unor licitaţii fictive organizate pe platforma E. sau alte site-uri de profil. Acelaşi inculpat, pe parcursul anului 2011, împreună cu învinuitul D.G.D., inc. P.G.O. s.a., au falsificat mai multe pagini originale P., în continuare, procedând la lansarea unor atacuri informatice de tip phishing, asupra platformei P., în vederea obţinerii de la eventualii deţinători de conturi P., a datelor de identificare necesare accesului la respectivele conturi on-line iar în ziua de 23 iulie 2011, de la ID-ul „D.", prin intermediul Y.M., transmite inculpatului P.G.O. datele aferente unui număr de 10 carduri bancare.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.A.F. s-a reţinut că, pe parcursul lunii decembrie 2011 a constituit împreună cu învinuitul G.T. ş.a. o grupare/asociere infracţională în vederea săvârşirii de infracţiuni, respectiv punerea lor în circulaţie de carduri false şi efectuarea de operaţiuni financiare frauduloase la P.O.S.-urile comercianţilor din străinătate (Bulgaria, Olanda iar pe parcursul lunii decembrie 2011, acelaşi inculpat a ajutat la falsificarea mai multor carduri bancare de către inc. C.A., punând la dispoziţie numere de carduri compromise şi în continuare, în scopul valorificării cardurilor compromise, fie împreună cu G.T. (pe parcursul lunii decembrie 2011), fie cu alte persoane neidentificate (pe parcursul lunii ianuarie 2012), s-au deplasat după caz în Bulgaria şi Olanda, în vederea efectuării de cumpărături cu respectivele carduri falsificate.

Referitor la inculpatul P.V.D. s-a reţinut că, pe parcursul anului 2011, a aderat la grupul infracţional organizat coordonat de inculpatul P.G.O., în vederea săvârşirii mai multor infracţiuni grave (infracţiuni prevăzute de Legea nr. 365/2002 şi nr. 161/2003); în dimineaţa zilei de 23 decembrie 2011, acelaşi inculpat împreună cu inculpatul S.C. şi sub coordonarea lui P.G.O., s-au deplasat în Bulgaria-Sofia, în vederea efectuării de cumpărături cu instrumente de plată falsificate (asigurând transportul) iar în vederea deschiderii mai multor conturi bancare ungureşti şi obţinerii de carduri ataşate, utilizate pentru crearea frauduloasă de conturi P. în cadrul activităţii infracţionale de fraude informatice, împreună cu acelaşi S.C., s-au deplasat în mod repetat în Ungaria, în perioada septembrie 2011 - iunie 2012 şi unde, prin utilizarea de documente de identitate false, arogându-şi astfel identităţile unor cetăţeni maghiari, au făcut sub acest aspect declaraţii necorespunzătoare adevărului în faţa instituţiilor financiare respective.

Totodată, s-a reţinut că inculpatul P.V.D. în aceeaşi perioadă şi împreună cu acelaşi P.V.D., s-au deplasat pe teritoriul Ungariei unde, sub coordonarea lui P.G.O. şi prin utilizarea aceloraşi date de identificare fictive, au ridicat de la ghişeele unităţilor bancare diverse sume de bani din conturile bancare ungureşti, sume de bani transferate de părţile vătămate în conturile de P. ale grupării.

În sarcina inculpatului T.V. s-a reţinut că, a sprijinit gruparea infracţională coordonată de inculpatul P.G.O. şi în acest sens, pe parcursul lunii decembrie 2011, a asigurat repararea/confecţionarea unor astfel de echipamente, destinate în final comercializării către o altă grupare de skimming din Germania.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul G.T. s-a reţinut că, pe parcursul lunii decembrie 2011 a constituit împreună cu inculpatul M.A. ş.a. o grupare/asociere infracţională în vederea săvârşirii de infracţiuni, respectiv punerea în circulaţie de carduri false şi efectuarea de operaţiuni financiare frauduloase la P.O.S.-urile comercianţilor din străinătate (Bulgaria) iar în ziua de 23 decembrie 2011, acelaşi inculpat a fost depistat de către organele de poliţie din Sofia, în incinta mall-ului Sofia Center din Bulgaria în timp ce (beneficiind de complicitatea inc. M.A.F.) încerca să efectueze operaţiuni frauduloase la P.O.S.-ul unui magazin, utilizând în acest sens mai multe carduri false A.E., cu aceeaşi ocazie, prezentând organelor de poliţie o carte de identitate falsă, având aplicată însă fotografia sa.

Cu privire la inculpatul V.G.V. s-a reţinut că, pe parcursul anului 2011, a aderat la grupul infracţional organizat coordonat de inculpatul P.G.O., în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzute de Legea nr. 161/2003, respectiv înşelarea mai multor persoane cu ocazii unor licitaţii fictive organizate pe platforma E. sau alte site-uri de profil şi împreună alţi membrii ai grupului infracţional, au procedat în calitate de licitatori, la înşelarea şi prejudicierea mai multor persoane cu ocazii unor licitaţii fictive organizate pe platforma E. sau alte site-uri de profil.

Până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpaţii P.G.O., S.C., G.M., B.C.F., T.N.M., E.l., M.A.F., P.V.D., T.V., G.T. şi V.G.V. au declarat personal că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în acrul de sesizare a instanţei (aşa cum au fost descrise în acesta) şi au solicitat - în baza art. 3201 alin. (1) C. proc. pen. - ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Constatând că inculpaţii cunosc şi îşi însuşesc probele administrate în faza de urmărire penală, că recunosc în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi că nu solicită administrarea de alte probe în ceea ce priveşte situaţia de fapt, tribunalul a admis cererea acestora şi a procedat la ascultarea lor.

Pentru inculpaţi s-a solicitat, admis şi administrat proba cu acte în circumstanţiere personală, acte care au fost depuse la dosarul cauzei.

În raport de dispoziţiile art. 3201 alin. (4) C. proc. pen., tribunalul a constatat că faptele inculpaţilor sunt stabilite prin probele administrate în cursul urmăririi penale şi că există suficiente date cu privire la persoana acestora pentru a se putea stabili câte o pedeapsă.

Poziţia inculpaţilor şi recunoaşterea săvârşirii infracţiunilor ce le-au fost reţinute în sarcină confirmă pe deplin situaţia de fapt din rechizitoriul Parchetului şi întăresc convingerea instanţei că faptele s-au desfăşurat aşa cum au fost descrise în acesta, conducând fără echivoc la concluzia vinovăţiei inculpaţilor în săvârşirea infracţiunilor sus menţionate.

În aceste condiţii şi în virtutea faptului că inculpaţii nu au adus probe noi care să răstoarne sau să schimbe situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriul Parchetului, tribunalul a constatat că aceasta este corectă, are fundament probator şi o a reţinut-o ca atare:

La începutul anului 2011, inculpatul P.G.O. împreună cu învinuitul T.E. şi inculpatul N.C.D. au format un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii mai multor infracţiuni, printre care şi confecţionarea de echipamente artizanale de fraudare a cardurilor bancare şi valorificarea acestora pe teritoriul Germaniei şi Italiei.

La grupul infracţional coordonat de inculpatul P.G.O., au aderat învinuiţii C.S., (cunoscut şi sub apelativul de „C.") şi P.G.M.,. C.S., sub coordonarea şi pe cheltuiala inculpatului P.G.O., a fost trimis la începutul anului 2011 în Italia, având asupra sa echipamentele necesare în vederea desfăşurării de activităţi de skimming în scopul fraudării de carduri bancare folosite de posesorii legitimi la nivelul bancomatelor unităţilor bancare.

Similar activităţii de confecţionare şi comercializare de echipamente de skimming începând cu toamna anului 2011 (activitate infracţională ce urmează a fi expusă mai jos), rolul de coordonator şi de lider a aparţinut inculpatului P.G.O. care dată fiind situaţia sa materială şi poziţiei sale de autoritate, a suportat toate cheltuielile necesare (de confecţionare şi deplasare a membrilor grupării în străinătate) şi s-a implicat direct alături de învinuitul T.E. în confecţionarea echipamentelor de fraudare a cardurilor bancare şi valorificare a acestora pe teritoriul Germaniei şi Italiei.

Aceeaşi sarcină, respectiv deţinerea şi folosirea dispozitivelor artizanale în scopul copierii datelor de pe cardurile folosite la bancomate, o aveau şi învinuitul P.G.M., precum şi inculpaţii S.C. şi N.C.D., cel din urmă fiind stabilit şi locuind de altfel în Germania, Berlin, o altă locaţie unde se desfăşura activitate de skimming, rolul său fiind în principal acela de a identifica „locuri noi" (bancomate) şi montarea ulterioară a dispozitivelor deţinute.

La domiciliul acestuia din Berlin s-au deplasat pe parcursul lunii martie 2011 şi ceilalţi membrii ai grupării, respectiv inculpatul P.G.O., însoţit de către inculpatul S.C. şi învinuiţii T.E. şi P.G.M., în acelaşi scop ilicit, respectiv confecţionarea de dispozitive artizanale pentru fraudarea de carduri bancare. Astfel, în ziua de 27 martie 2011, învinuitul S.C. şi P.G.M. sunt observaţi în apropierea unui ATM aparţinând Băncii P., filiala Schlosstrabe din Berlin, din informaţiile obţinute de la bancă pe calea comisiei rogatorii internaţionale, rezultând că pe parcursul lunii martie 2011, la bancomatul băncii au fost folosite mai multe test-carduri (pointere).

O altă componentă a activităţii infracţionale derulată în perioada decembrie 2011 - ianuarie 2012, de gruparea coordonată de P.G.O. şi în care au fost implicaţi o parte din membrii grupului (respectiv P.G.O., T.E., C.A. şi S.C.), grup la care a aderat sub acest aspect inculpatul P.V.D. şi învinuiţii D.D. şi T.C., a constat în falsificarea/confecţionarea de instrumente de plată electronică anterior compromise, atât în interesul lor cât şi în interesul unei alte grupări infracţionale formată în această perioadă din inculpatul M.A.F. învinuitul G.T. şi alte persoane. Activitatea de falsificare a instrumentelor de plată electronică a fost urmată de utilizarea acestora de către cele două grupări cu prilejul efectuării de operaţiuni frauduloase, respectiv efectuarea de cumpărături la nivelul comercianţilor din afara ţării (după caz, din Bulgaria şi Olanda), magazine care uzitau ca şi modalitate de plată, sistemul P.O.S.

A rezultat că pe parcursul lunii decembrie 2011 membrii celor două grupări au obţinut datele confidenţiale a unui număr de câteva sute de instrumente de plată electronică. Punerea la dispoziţie a numerelor de carduri compromise a revenit învinuiţilor T.E., D.D., T.C. şi inculpaţilor S.C. şi M.A.F., acesta din urmă fiind cel care a apelat la sprijinul grupării infracţionale coordonate de P.G.O. în vederea falsificării şi obţinerii de carduri clonă.

În vederea valorificării cardurilor bancare falsificate de grupul infracţional coordonat de inculpatul P.G.O., M.A.F. şi-a format propria grupare, racolând în acest sens pe învinuitul G.T. şi alte persoane, drept „săgeţi" pentru asigurarea folosului infracţional, respectiv pentru efectuarea de cumpărături de bunuri cu respectivele carduri false.

Anterior procesului de falsificare a cardurilor bancare, învinuitul T.E. s-a ocupat cu sortarea şi prelucrarea numerelor şi datelor confidenţiale de carduri, date pe care ulterior le-a transmis fără drept inculpatului P.G.O. care l-a rândul său le-a pus la dispoziţia inculpatului C.A., persoană care răspundea efectiv de întregul proces de clonare, respectiv atât de inscripţionarea datelor pe carduri blank cât şi de embosarea acestora pentru ca produsul final să imite cât mai riguros cardurile bancare autentice cu ajutorul cărora se puteau efectua cu uşurinţă operaţiuni prin intermediul sistemelor P.O.S. Acelaşi C.A. s-a implicat inclusiv în falsificarea cărţilor de identitate, cu ajutorul cărora membrii grupărilor se prezentau sub identităţi false cu ocazia efectuării operaţiunilor financiare frauduloase. Preocuparea lui C.A. şi sprijinirea grupării în ceea ce priveşte falsificarea de carduri bancare nu s-a oprit aici, acesta implicându-se şi în activitatea infracţională a grupului constând în confecţionarea şi comercializarea de echipamente destinate fraudării instrumentelor de plată electronică, către gruparea lui B.C.F. şi T.N.M., activitate petrecută începând cu luna octombrie 2011. Astfel, a rezultat că pe parcursul acestei luni, C.A., la solicitarea lui P.G.O., a falsificat un card, în scopul folosirii sale ca şi card test de către gruparea lui B.C.F. şi T.N.M., cu ocazia activităţii de skimming din Germania-Berlin.

Revenind la activitatea infracţională iniţială, se menţionează că în noaptea de 22 din 23 decembrie 2011, membrii celor două grupări s-au întâlnit în incinta societăţii comerciale deţinute de C.A. (aflată în apropierea staţiei de metrou Tineretului şi totodată în apropierea domiciliului lui P.G.O.) unde cu ajutorul celui din urmă s-a procedat la falsificarea mai multor carduri bancare.

Drept urmare, în scopul valorificării cardurilor compromise, în dimineaţa zilei de 23 decembrie 2011, sub coordonarea lui P.G.O., a fost creată o echipă formată din inculpaţii S.C. şi P.V.D., echipă care a fost trimisă în Bulgaria-Sofia, în vederea efectuării de cumpărături cu respectivele carduri falsificate. Inculpatul P.V.D. a fost şi cel care a asigurat transportul cu autoturismul personal până în Bulgaria şi retur, totodată aşteptând în imediata apropiere a magazinelor în timp ce inculpatul S.C. încerca şi făcea cumpărături la diverşi comercianţi.

Echipa trimisă în Bulgaria de P.G.O. a fost însoţită şi de inculpatul M.A.F., G.T. şi alte persoane din gruparea acestora, aceştia deplasându-se în Bulgaria în acelaşi scop infracţional, având asupra lor carduri false ce urmau a fi folosite în mod fraudulos.

Inculpatul G.T. a fost cel care proceda la efectuarea de cumpărături, inculpatul M.A.F. asigurând transportul şi coordonând îndeaproape activitatea infracţională a acestuia.

Astfel, a rezultat că în ziua de 23 decembrie 2011, organele de poliţie din Sofia au procedat la prinderea în flagrant, în incinta mall-ului Sofia Center a inculpatului G.T., în timp ce acesta încerca să efectueze operaţiuni frauduloase la P.O.S.-urile mai multor magazine, utilizând în acest sens mai multe clone ale unor carduri bancare American Express. Cu aceeaşi ocazie, G.T. s-a prezentat în faţa organelor de poliţie sub o identitate falsă, identitate care figura şi pe cardurile falsificate descoperite asupra sa.

Ulterior întoarcerii din Bulgaria a inculpaţilor S.C. şi P.V.D., inculpatul P.G.O., alături de aceeaşi T.E. şi C.A. au sprijinit în continuare gruparea lui M.A.F. prin falsificarea altor carduri bancare American Express, Mastercard şi Visa, cu ajutorul cărora acesta din urmă, la începutul lunii ianuarie 2012 s-a deplasat de această dată pe teritoriul Olandei în vederea desfăşurării aceluiaşi tip de activitate infracţională, respectiv cumpărături prin plată la P.O.S.-urile comercianţilor. Sortarea numerelor de carduri s-a făcut de acelaşi T.E., date pe care le-a pus de altfel la dispoziţia lui C.A. (prin intermediul lui P.G.O.) în vederea falsificării.

În acest sens, foarte multe numere de carduri au fost inscripţionate pe carduri clonă ce imită cardurile bancare autentice, în noaptea de 06 din 07 ianuarie 2012, în incinta aceleaşi firme unde îşi desfăşura activitatea C.A., în aceeaşi noapte P.G.O. ocupându-se cu expedierea acestora către Olanda, prin intermediul unui şofer de autocar, în acest stat fiind recepţionate de inculpatul M.A.F. şi membrii grupării sale.

Pe parcursul lunii ianuarie 2012, inculpatul M.A.F. şi persoanele care îl însoţeau, au încercat să efectueze operaţiuni frauduloase cu respectivele carduri false, în tot acest timp P.G.O. asigurând în prealabil verificarea on-line a valabilităţii cardurilor, respectiv dacă acestea figurează sau nu cu disponibil în conturile bancare ataşate.

Astfel de carduri falsificate şi utilizate în cauză au fost identificate pe parcursul cercetărilor şi în autoturismul aparţinând inculpatului C.A., membru al grupării infracţionale care s-a implicat în mod direct în procesul de clonare a cardurilor.

În acest sens, se menţionează faptul că, la scurt timp, respectiv în ziua de 07 martie 2012, în urma unui incendiu produs la autoturismul marca P., utilizat de inculpatul C.A., lucrătorii din cadrul Poliţiei sectorului 2 - Secţia 6 poliţie s-au deplasat la faţa locului, respectiv pe strada Z., sector 2 (unde locuia în fapt numitul C.A., împreună cu concubina acestuia, R.L.A.) şi unde, după stingerea respectivului incendiu au fost recuperate din maşină un număr de 32 de carduri bancare şi nebancare.

În urma verificărilor efectuate a rezultat că 15 dintre respectivele carduri sunt falsificate, acestea imitând din punct de vedere al aspectului şi dimensiumi carduri bancare autentice şi având inscripţionate pe banda magnetică date confidenţiale aparţinând unor instrumente de plată electronică emise de instituţii financiare din străinătate. Astfel, respectivele carduri aveau diferite culori (argintii, maronii etc), erau prevăzute cu bandă magnetică şi purtau inscripţionări cu privire atât la producătorul cardului (exp: American Express, Visa, Mastercard) cât şi la titularul cardului, pictograme, datele de expirare, numerele de carduri, precum şi denumirea băncilor emitente, cum ar fi: Banca C. – C.K. (4 buc), Banca V., Banca N., Bank of A., etc.

Respectivele carduri American Express găsite în autoturism sunt identice cu cele găsite asupra învinuitului G.T. în momentul în care a fost prins în flagrant în mall-ul din Sofia-Bulgaria în data de 23 decembrie 2011, în timp ce încerca să facă operaţiuni frauduloase. Tot în interiorul acestui autoturism au mai fost găsite patru cărţi de identitate emise de autorităţile din Ungaria, S.U.A., Franţa şi Spania, precum şi două coli de hârtie pe care figurau datele de identificare aparţinând unui număr de 55 de persoane de cetăţenie română şi maghiară.

Ca şi modalitate de operare, membrii grupului infracţional organizat coordonat de inculpatul P.G.O. procedau la fabricarea de echipamente şi dispozitive de fraudare a cardurilor bancare respectiv, atât echipamente de skimming/copiere a datelor bancare confidenţiale stocate pe benzile magnetice a instrumentelor de plată electronică autentice cât şi dispozitive artizanale video, destinate înregistrării codului PIN în momentele folosirii legitime a cardurilor bancare la nivelul ATM-urilor unităţilor bancare, de către clienţii băncilor.

Confecţionarea şi comercializarea de echipamente destinate fraudării instrumentelor de plată electronică, activitate desfăşurată începând cu toamna anului 2011, de gruparea coordonată de inculpatul P.G.O., s-a făcut către o altă grupare infracţională, constituită în aceeaşi perioadă (octombrie 2011) de către inculpaţii B.C.F. şi T.N.M.

Astfel, pentru a valorifica echipamentele achiziţionate, cea din urmă grupare s-a implicat în desfăşurarea de activităţi specifice de skimming în afară ţării, respectiv la bancomatele băncilor din Germania, oraşul Berlin.

În acest sens, începând cu luna octombrie 2011, inculpaţii B.C.F. şi T.N.M. au iniţiat şi format o grupare cu caracter infracţional, grupare sprijinită şi de alte persoane şi constituită în scopul desfăşurării de activităţi specifice de skimrning în afară ţării, respectiv la bancomatele băncilor din Germania, oraşul Berlin. Echipamentele necesare activităţii infracţionale şi valorificate în afara ţării, au fost în prealabil achiziţionate de la grupul infracţional organizat coordonat de învinuitul P.G.O., un rol important în intermedierea echipamentelor avându-l inculpatul N.C.D., persoană stabilită în Germania-Berlin.

A rezultat aşadar (în perioada octombrie 2011- ianuarie 2012), preocuparea infracţională a grupului coordonat de P.G.O. în confecţionarea de dispozitive de copiere a cardurilor bancare în Bucureşti, echipamente trimise prin intermediul unor firme de curierat în Germania şi preluate de numiţii B.C.F., T.N.M.

Echipamentele artizanale de fraudare a cardurilor erau confecţionate pe teritoriul României de către gruparea din Bucureşti, dispozitive care pentru a nu fi descoperite şi interceptate de către autorităţile competente, erau în continuare ambalate în colete şi trimise grupării din Germania-Berlin, prin intermediul unor societăţi de transport internaţional rapid. În unele cazuri, coletele erau predate direct şoferilor de autocar din cadrul societăţilor de transport, evitându-se astfel eventuala descoperire a respectivelor echipamente şi implicit a activităţii infracţionale.

Pe teritoriul Germaniei, coletele conţinând echipamentele de skimming nu erau preluate direct de către gruparea cumpărătoare, ci de către un alt membru al grupului infracţional organizat, aflat în Germania, respectiv de inculpatul N.C.D.,, a cărui sarcină era în continuare de a primi (pe numele său), de a intermedia şi a pune astfel dispozitivele la dispoziţia celeilalte grupări din Berlin, specializată în activităţi de skimming. Totodată, membrul din Germania răspundea de încasarea contravalorii/preţului echipamentelor astfel vândute şi de trimiterea sumelor de bani către gruparea din Bucureşti.

În activitatea infracţională, membrii celor două grupări au comunicat foarte mult prin intermediul internetului, folosindu-se în acest sens de aplicaţiile on-line de mesagerie, tip Y.M., aceştia fiind în acelaşi timp foarte reticenţi în folosirea telefoanelor mobile şi în discuţiile telefonice, utilizând în continuare un limbaj codat, specific, de natură să trădeze totuşi natura infracţiunilor comise.

Şi în ceea ce priveşte această activitate infracţională, de confecţionare şi comercializare de echipamente de skimming, inculpatul P.G.O. (zis „G." s-a impus ca lider al grupului infracţional, fiind o persoană ce deţine cunoştinţe în domeniul electronic şi informatic, dispunând de mijloace financiar, exercitând o autoritate efectivă asupra celorlalţi membri. Din această poziţie, P.G.O. coordona şi organiza activitatea şi atribuţiile fiecărui membru al grupului infracţional care avea sarcini prestabilite şi precise în cadrul grupării şi care răspundeau la indicaţiile trasate de acesta.

Este de precizat faptul că familia P. deţine două săli de internet în Bucureşti, respectiv una în zona P-ţa Victoriei şi alta în zona Tineretului, P.G.O. folosindu-se foarte mult în cadrul activităţii sale infracţionale, inclusiv în comunicarea cu membrii grupărilor infracţionale atât de computerele aflate în incinta celor două săli de internet cât şi de conexiunea la internet instalată la domiciliul său.

În cadrul acestei activităţi infracţionale a grupului, inculpatul P.G.O. se ocupa alături de învinuitul T.E. (locotenentul şi „mâna dreaptă" a acestuia) după caz de achiziţionarea componentelor necesare şi confecţionarea echipamentelor artizanale de fraudare a instrumentelor de plată electronică.

Din actele de la dosar a rezultat faptul că, în perioada octombrie-decembrie 2011, în mod repetat, P.G.O. a achiziţionat prin intermediul internetului camere video de mici dimensiuni, fiind vorba despre minicamere video destinate a fi utilizate la confecţionarea dispozitivelor artizanale de înregistrare a imaginilor în momentele în care clienţii legitimi ai băncilor tastează codurile PIN pe tastatura bancomatelor, cu ocazia efectuării de operaţiuni cu ajutorul cardurilor bancare autentice. Cu aceeaşi ocazie este cumpărat şi un cititor de carduri tip MSR. De asemenea, P.G.O., împreună cu T.E. s-au ocupat de achiziţionarea diferitelor componente necesare fabricării echipamentelor de skiming (exp: baterii/acumulatori şi acestea de mici dimensiuni şi necesare pentru alimentarea şi asigurarea autonomiei de funcţionare a echipamentelor de fraudare a cardurilor bancare, fie ele echipamente de copiere a datelor de pe carduri-(skimmer, cunoscut în limbajul specific drept „gură de bancomat", fie dispozitive pentru înregistrarea video a codului PIN la nivelul ATM-urilor de compromitere a instrumentelor de plată electronică-(aşa zisul „ochi").

P.G.O. a fost cel care a suportat aşadar contravaloarea achiziţionării respectivelor componente şi în continuare, împreună cu ceilalţi membrii ai grupului infracţional, respectiv T.E., S.C. şi G.M. au procedat la confecţionarea mai multor astfel de echipamente artizanale.

S-a menţionat faptul că „laboratorul" grupării, respectiv locul unde se desfăşura în mare parte activitatea infracţională de confecţionare a echipamentelor şi dispozitivelor în cauză, este cunoscut membrilor grupului infracţional sub denumirea de „C.", locaţie ce constă în fapt într-o anexă aflată în cadrul Clubului de vară „P." situat în Bucureşti, zona Casa Presei Libere. Accesul în această locaţie a fost obţinut de către gruparea condusă de P.G.O., urmare a relaţiei de prietenie existentă între acesta din urmă, T.E. şi C. (apelativ „Ch."), individ identificat în persoana învinuitului C.R., în fapt şeful serviciului de pază,, care asigura ordinea şi paza în cadrul clubului respectiv şi care în acest sens a sprijinit activitatea infracţională a grupului, punându-i la dispoziţie cheia de acces în cadrul acelei anexe.

Aşadar, o parte din activitatea infracţională desfăşurată în cauză de către gruparea condusă de inculpatul P.G.O. (respectiv confecţionarea de echipamente de skimming), s-a consumat în incinta clubului „P.", locaţie în care îşi exercita de altfel atribuţiile de serviciu, învinuitul C.R.

Având în vedere astfel relaţiile apropiate existente între acesta din urmă şi liderul grupării, dar şi activitatea desfăşurată în cadrul clubului respectiv, învinuitul C.R. a fost cel care a pus la dispoziţia inculpatului P.G.O. şi grupării acestuia, cheia de acces în anexa clubului cu pricina, înlesnind astfel desfăşurarea şi ascunderea activităţilor infracţionale.

În cadrul grupării infracţionale conduse de P.G.O., au activat sub acest aspect şi inculpaţii G.M. şi S.C., persoane care au contribuit după caz la procesul de confecţionare a unor echipamente de skimming, cel din urmă fiind cel care a participat (pe parcursul lunii decembrie 2011), la fabricarea părţilor fizice ale echipamentelor, în vreme ce G.M. a sprijinit gruparea în perioada lunii decembrie 2011, fie în dobândirea (de la alte persoane) de componente necesare fabricării respectivelor dispozitive, fie a intermediat şi a făcut legătura grupării cu alte persoane în vederea reparării/confecţionării unor astfel de echipamente, destinate în final grupării de skimming din Germania.

După confecţionarea echipamentelor respective, liderul grupării infracţionale din Bucureşti, respectiv P.G.O. era cel care, în majoritatea cazurilor (uneori şi numitul T.E.), personal, uneori folosindu-se de o identitate falsă se ocupa de ambalarea în colete şi transmiterea echipamentelor către gruparea din Germania, totodată el fiind cel care suporta în toate cazurile şi cheltuielile de transport. În acest sens, P.G.O. a apelat la început, după caz, la serviciile societăţilor de transport internaţional A. şi E., pentru ca ulterior, pentru a evita procedurile şi a elimina riscurile unei eventuale deconspirări a activităţii ilicite, să apeleze direct la şoferii curselor de autocare către oraşul de destinaţie dorit, respectiv Berlin, persoane care procedau în continuare la înmânarea coletelor persoanelor astfel indicate, în majoritatea cazurilor inculpatului N.C.D., aflat pe teritoriul Germaniei.

Un astfel de dispozitiv confecţionat şi comercializat de gruparea condusă de P.G.O. se ridica la suma de aproximativ 2500 de euro, sume de bani împărţite între membrii grupului infracţional organizat, conform celor stabilite de lider, în funcţie de contribuţia şi implicarea fiecăruia în activitatea infracţională, cea mai parte din produsul şi beneficiile materiale infracţionale revenind liderului P.G.O. şi omului său de încredere, T.E.

N.C.D. (zis „G.", „Go.") este persoana care locuieşte şi este stabilită în Berlin/Germania şi membrul grupării coordonate de P.G.O., a cărui sarcină era de a intermedia, respectiv de a prelua echipamentele artizanale de fraudare a cardurilor bancare trimise de gruparea din România şi de a le pune în continuare la dispoziţia celeilalte grupări infracţionale mai sus amintite, respectiv inculpaţilor B.C.F., T.N.M., grupare care, astfel cum s-a arătat, în perioada octombrie-decembrie 2011 a cumpărat în mod repetat dispozitive de fraudare de la gruparea lui P.G.O., dispozitive de skimming pe care le-au montat la bancomatele băncilor din Berlin, în vederea fraudării cardurilor bancare.

În vederea valorificării echipamentelor şi dispozitivelor de fraudare achiziţionate de la gruparea condusă de P.G.O. şi în scopul obţinerii în mod fraudulos de beneficii financiare, gruparea formată din numiţii B.C.F., T.N.M. şi alţi membrii s-au deplasat în aceeaşi perioadă de timp, în mod repetat pe teritoriul Germaniei, fără însă a avea asupra lor echipamentele respective, urmând însă a intra în posesia lor, ulterior, în Berlin, de la intermediarul N.C.D.

În continuare, a rezultat că această din urmă grupare, în scopul menţionat anterior, a procedat în aceeaşi perioadă la montarea respectivelor dispozitive la mai multe bancomate din oraşul Berlin, în vederea copierii datelor şi fraudării de carduri bancare.

Din această activitate infracţională, respectiv în urma confecţionării şi comercializării de echipamente artizanale de fraudare la bancomatele băncilor a instrumentelor de plată electronică, grupul infracţional organizat condus de P.G.O. a obţinut de la gruparea cumpărătoare de skimming, suma de peste 10.000 de euro.

Gruparea infracţională coordonată de P.G.O. se ocupa de asemenea şi asigura în favoarea grupării cumpărătoare, contra cost, inclusiv serviciile de asistenţă şi remediere a defecţiunilor prezentate de echipamentele astfel comercializate,

La repararea şi repunerea în funcţiune a respectivelor echipamente şi-a adus contribuţia pe parcursul lunii ianuarie 2012, atât P.G.O., T.E., G.M., cât şi alte persoane care au sprijinit sub acest aspect activitatea infracţională a grupării, printre aceştia figurând şi învinuitul T.V.

Astfel, inculpatul G.M. a fost cel care în acest scop a intermediat şi a făcut legătura grupului cu terţe persoane care aveau cunoştinţele necesare în domeniu, printre care şi cu învinuitul T.V., o cunoştinţă de-a sa, care la rândul său a intermediat repararea efectivă a respectivului dispozitiv artizanal, contra cost.

Probele administrate în cauză au relevat faptul că, vânzarea şi comercializarea unor astfel de echipamente de skiming a fost realizată de către gruparea coordonată de P.G.O. şi în favoarea altor persoane neidentificate aflate pe teritoriul Olandei.

Activităţile infracţionale constând în atacuri de tip phishing împotriva utilizatorilor platformei/serviciului on-line de plăţi P. şi totodată în vânzări/licitaţii fictive de bunuri prin intermediul E. şi alte site-uri de profil.

În ceea ce priveşte atacurile de tip phishing, a rezultat că începând cu vara anului 2011, inculpatul P.G.O., împreună cu învinuiţii D.G.D., D.D. şi E.I., s-au implicat în lansarea mai multor atacuri de tip „pHshing" împotriva utilizatorilor platformei/serviciului on-line de plăţi P., în scopul obţinerii de date confidenţiale aferente conturilor personale, date utilizate ulterior în cadrul activităţii infracţionale.

Ca şi modalitate de operare, aceştia au procedat în prealabil la crearea unor pagini de internet false, identice cu pagina web a platformei P., fiindu-le solicitate astfel utilizatorilor serviciului de plăţi on-line datele de acces/logare în conturile personale de P., respectiv: codul de utilizator şi parola aferentă, în continuare obţinându-se în mod implicit şi accesul la contul bancar şi numărul cardului bancar asociate şi ataşate contului de P.

Astfel, utilizând programe speciale de extragere şi obţinere a unui număr mare de adrese de poştă electronică (precum şi soft-uri ce permiteau transmiterea automată de mesaje către respectivele adrese de e-amil) şi folosind adrese de e-mail asemănătoare adreselor oficiale ale platformei serviciului rapid de plăţi, autorii fraudei transmit mesaje electronice în masă („SPAM"), către un număr nedeterminat de adrese de e-mail prin care, sub diverse pretexte mincinoase de natură să inducă în eroare, solicită destinatarilor, potenţiali clienţi şi utilizatori legitimi ai serviciului P., să-şi declare datele de logare (nume de utilizator şi parola) aferente propriilor conturi P., autorii câştigând astfel controlul asupra contului şi implicit asupra operaţiunilor care pot fi efectuate prin intermediul lui.

În cuprinsul mesajelor de tip „spam", autorii fraudei fac referire la un "link" (legătură către pagina web contrafăcută) care, odată accesat, redirecţionează utilizatorul către o pagină web contrafăcută, uploadată (încărcată) pe un server localizat de regulă în străinătate şi care este similară cu pagina oficială a băncii.

După introducerea datelor de autentificare în cadrul formularului online, acestea sunt transmise în mod automat fie către o adresă de e-mail controlată de autorii fraudei, fie sunt stocate într-un fişier şi ulterior accesate de către aceştia.

În speţă, inculpatul P.G.O. l-a racolat pe numitul D.G.D., din Ploieşti (persoană care deţine cunoştinţe în domeniul informatic), pentru ca acesta din urmă să îl ajute în falsificarea paginilor de phishing, în continuare, cei doi procedând la lansarea unor astfel de atacuri informatice asupra platformei P.

Astfel, în perioada iulie 2011 - ianuarie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul P.G.O., de conivenţă cu învinuitul D.G.D. au falsificat pagina originală P., după care au conceput şi au transmis prin e-mail mesaje de tip "spam" către diferiţi utilizatori de internet, titulari ai unei adrese de e-mail, pretinzând că aceste mesaje sunt transmise de serviciul P. Prin aceste mesaje, se solicitau utilizatorilor şi eventualilor deţinători de conturi P., să-şi dezvăluie datele de identificare necesare accesului la respectivele conturi on-line.

În activitatea de falsificare şi postare a paginilor false pe internet, precum şi în transmiterea mesajelor de tip spam, au fost implicaţi şi numiţii E.I., D.D., persoane care după obţinerea de date confidenţiale aferente cardurilor bancare, le puneau la dispoziţia lui P.G.O. în vederea fraudării.

Din traficul de internet interceptat în cauză au fost identificate mai multe linkuri ale paginilor clona ale companiei P., în continuare reprezentaţii companiei comunicând faptul ca membrii responsabili pentru crearea respectivelor pagini de phishing sunt de asemenea responsabili pentru crearea a încă 105 pagini de phishing, autorii folosind în acest scop aceeaşi structura a paginilor şi acelaşi cod sursa (limbaj de programare) pentru crearea lor. În urma verificărilor efectuate de către reprezentanţii P., a reieşit faptul ca împotriva unui număr de 44 din cele 105 pagini de phishing au fost formulate sesizări de către un număr de 10.473 persoane, victime ale tentativelor de fraudă, care au accesat aceste pagini create de autorii atacurilor in vederea colectării frauduloase a datelor de logare în conturile de utilizator, dar şi pe cele aferente cardurilor bancare asociate acestor conturi.

Respectivele pagini de tip phishing sunt practic copii ale paginii de logare on-line a P. Prin intermediul acestor site-uri, autorii phishingului au urmărit să sustragă datele de acces la platforma P., respectiv numele de utilizator şi parola ale persoanelor care completau formularul de sign-in.

În urma analizării contestaţiilor celor 10.473 persoane care au primit pe adresele personale de e-mail mesaje de tip spam prin care erau direcţionaţi către site-urile de phishing, a fost stabilit faptul ca un număr de 222 din aceste persoane au avut conturile P. blocate, fără însă a rezulta în cauză, producerea sub acest aspect de pagube materiale utilizatorilor serviciului P.

Referitor la fraudele şi înşelăciunile derulate prin internet cu ocazia vânzărilor de bunuri fictive către diverşi cumpărători, utilizatori ai platformei de profil E., se reţin următoarele:

În aceeaşi perioadă infracţională, respectiv începând cu toamna anului 2011, gruparea infracţională coordonată de învinuitul P.G.O. (şi în care sub acest aspect au fost implicaţi liderul alături de T.E., S.C., C.A., şi P.D.) grupare la care a aderat şi numiţii E.I., C.M. şi V.G.V.) a procedat la înşelarea mai multor persoane cu ocazii unor licitaţii fictive organizate pe platforma E. sau alte site-uri de profil.

Ca şi modalitate concretă de operare, membrii grupării procedau la postarea pe site-urile de comerţ electronic (exp: E.) de anunţuri de vânzare având ca obiect în principal bijuterii şi ceasuri de mână de valori mari şi purtând însemnele unor mărci notorii, bunuri fictive pe care în realitate membrii grupării nu le deţineau. Plata preţului bunului licitat se făcea de la cumpărător la vânzător/licitator, prin intermediul platformei de plăţi on-line P., cumpărătorii fiind posesorii unor astfel de conturi.

În activitatea de postare a anunţurilor fictive de vânzare către posibilii utilizatori interesaţi ai serviciilor E., au fost implicaţi atât inculpatul P.G.O. cât şi E.I., C.M. şi V.G.V., inculpatul P.G.O. fiind acela care în plus a procedat la crearea şi în continuare a pus la dispoziţia celorlalţi membrii conturile frauduloase de P. pentru a fi folosite în cadrul acestei activităţi infracţionale, respectiv de a transfera sumele de bani provenite de la persoanele vătămate-cumpărători.

În acelaşi context şi în vederea prejudicierii persoanelor cumpărătoare, respectiv pentru a intra în posesia preţului sau după caz a avansului bunurilor astfel licitate, autorii fraudelor au creat, înregistrat şi după caz, utilizat în acest scop mai multe conturi de P., atât reale (exp: „R." cât şi fictive (exp: "I.", „Z.", „V." etc), conturi în care persoanele vătămate transferau sumele de bani în vederea achiziţionării bunurilor.

Gruparea condusă de inculpatul P.G.O. a fost sub acest aspect sprijinită şi de către D.D., M.R.F. şi M.S., ultimul, o cunoştinţă atât a inculpatului P.G.O. cât şi a învinuiţilor D.D. şi M.R.D.

Se reţin, astfel următoarele:

Contul de P. „R.", cont real aparţinând lui M.R.F., a fost pus de către acesta, la dispoziţia liderului grupului, prin intermediul şi la solicitarea unui amic, inculpatului M.S., cont ce a fost astfel folosit la fraudarea pe parcursul lunii septembrie 2011 a unei persoane cu numele de B.B., cu suma de 7.000 dolari S.U.A., ce reprezenta un avans pentru cumpărarea unei bijuterii. De asemenea, acelaşi învinuit M.S. a pus la dispoziţia inculpatului P.G.O. un alt cont de P., respectiv „S.F.", în care au fost transferate de asemenea sume de bani obţinute din fraude informatice.

Legătura dintre M.S. şi P.G.O. a fost făcută de către D.D., care cunoscând activitatea infracţională a grupării şi în vederea obţinerii de conturi de P. care să fie folosite în mod fraudulos, l-a indicat pe M.S.

La rândul său şi în acelaşi scop infracţional, inculpatul M.S. a apelat la M.R.F., care i-a pus la dispoziţie atât contul de P. „R.", cât şi cardul bancar, cont care, astfel cum s-a arătat anterior, a fost folosit în activităţile infracţionale specifice.

Acest cont de P. precum şi datele lui de identificare şi acces care au ajuns în posesia grupării, aparţineau inculpatului M.R.F., persoană care astfel a sprijinit grupul şi totodată a asigurat acestuia folosul infracţional. Pe lângă furnizarea datelor personale ale contului de P., M.R.F. a procedat la scurt timp de la alimentarea contului, la retragerea în mod repetat a unor sume de bani de la bancomat, folosind cardul personal ataşat contului său de P., sumele de bani provenind din licitaţii frauduloase.

Pentru ca membrii grupării să nu poată fi identificaţi şi totodată pentru a intra în posesia sumelor de bani virate de persoanele înşelate, conturile de P. fictive au fost create şi înregistrate pe numele altor persoane. Totodată, respectivelor conturi on-line le-au fost asociate şi ataşate conturi şi carduri bancare ungureşti, emise de diferite instituţii financiare din Ungaria (exp: Banca O., Banca U. etc), pe numele aceloraşi persoane a căror identitate a fost folosită de membrii grupării cu ocazia licitaţiilor frauduloase.

În vederea deschiderii respectivelor conturi bancare, utilizate pentru crearea frauduloasă a conturilor de P., liderul grupării, P.G.O. a organizat, finanţat şi trimis în Ungaria, în perioada octombrie-decembrie 2011 pe alţi membrii ai grupului, respectiv pe inculpaţii S.C. şi P.V.D., care prin utilizarea de documente de identitate false, arogându-şi astfel identităţile altor persoane, provenind din anumite zone ale ţării (exp. Harghita, Covasna, etc), au făcut sub acest aspect declaraţii necorespunzătoare adevărului în faţa instituţiilor financiare respective, obţinând în final carduri bancare ataşate unor conturi bancare. De falsificarea documentelor de identitate s-a ocupat acelaşi inculpat, C.A. Respectivele carduri bancare au fost puse la dispoziţia celorlalţi membrii ai grupului, respectiv P.G.O. şi T.E., acesta din urmă fiind şi cel care s-a ocupat de asigurarea folosului infracţional, respectiv a efectuat operaţiuni financiare cu respectivele carduri, folosindu-se astfel de datele lor de identificare fictive şi retrăgând în aceeaşi perioadă sume de bani la diverse bancomate ale băncilor din Bucureşti şi Ploieşti.

De asemenea, pentru a intra în posesia folosului infracţional, aceleaşi „săgeţi", S.C. şi P.V.D. s-au deplasat pe teritoriul Ungariei unde, sub coordonarea lui P.G.O. şi prin utilizarea aceloraşi date de identificare fictive, au ridicat de la ghişeele unităţilor bancare diverse sume de bani din conturile bancare ungureşti, sume de bani transferate de părţile vătămate în conturile de P. ale grupării.

Activitatea infracţională a grupului coordonat de inculpatul P.G.O. a fost sprijinită sub acest aspect şi de către învinuiţii Z.D.M. şi G.M.D. (ambii, lucrători în cadrul S.I.C. sector 6), precum şi de către acelaşi C.R., zis „Ch.", agent de pază în cadrul clubului „P." din Bucureşti (persoană la care s-a făcut referire şi anterior cu privire la implicarea sa în activitatea infracţională a grupului condus de inc. P.G.O.).

Activitatea infracţională de transmitere neautorizată de date confidenţiale privind instrumente de plată electronică:

În urma interceptărilor traficului de internet au rezultat activităţi din partea membrilor grupului infracţional, de transmitere neautorizată a datelor de identificare ce permit utilizarea cardurilor bancare în efectuarea de operaţiuni financiare frauduloase, date constând în: număr de card, date despre titular, data de expirare, etc.

Astfel, în perioada iulie-decembrie 2011, inculpatul P.G.O., prin intermediul aplicaţiei de chat „Y.M." şi utilizând ID-UL „C.", a transmis în mod repetat, către diferiţi utilizatori, date de identificare aferente mai multor carduri bancare.

- În ziua de 17 noiembrie 2011, inculpatul C.A. îi transmite prin intermediul internetului lui P.G.O., date privind mai multe carduri bancare, dintre care unul emis de Banca O. România, pe numele de M.D.R. În aceeaşi zi, P.G.O. retransmite aceleaşi date învinuitului B.C.F., pentru ca acesta din urmă să le trimită la rândul său unui alt individ din S.U.A., în vederea fraudării contului bancar.

- În ziua de 23 iulie 2011, P.G.O. primeşte de la inculpatul E.I. (ce foloseşte ID-ul „D."), prin aceeaşi modalitate de comunicare, datele aferente unui număr de 10 carduri bancare.

- În ziua de 11 august 2011, P.G.O. primeşte de la învinuitul T.E., prin aceeaşi modalitate de comunicare, datele aferente unui număr de 6 carduri bancare.

Săvârşirea infracţiunilor cu vinovăţie a rezultat cu certitudine din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză, respectiv, declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor coroborate cu declaraţii părţi vătămate şi martori; procese-verbale de percheziţie domiciliară; percheziţii informatice, procese-verbale de efectuare şi procese-verbale de analiza a fişierelor exportate; acces în căsuţele de e-mail şi procese-verbale de analiza; procese-verbale de restituire bunuri; dovezi introducere bunuri la camera de corpuri delicte; proces-verbal de prindere în flagrant a inculpatului M.R.G. şi de efectuare a activităţilor ulterioare prinderii în flagrant; - procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi a celor purtate prin intermediul internetului; procese-verbale de redare a convorbirilor tel, procese-verbale de sinteza şi procese-verbale de verificare a aspectelor rezultate din convorbirile telefonice; interceptari telefonice şi trafic internet; procese-verbale de redare a convorbirilor şi procese-verbale de sinteză; conexare dosar privind incendiere autoturism utilizat de inculpatul C.A.; plângeri formulate de compania P. şi procese-verbale de analiza; răspuns comisie rogatorie formulat de autorităţile din Germania şi procesul-verbal de analiza; răspuns comisie rogatorie formulat de autorităţile din Ungaria şi procese-verbale de analiza; răspuns comisie rogatorie formulat de autorităţile din Ungaria; răspuns comisie rogatorie formulat de autorităţile din Bulgaria şi procese-verbale de analiza; răspunsuri comisii rogatorii formulate de autorităţile din Ungaria, Bulgaria, Franţa şi Italia şi procese-verbale de analiza; răspunsuri comisii rogatorii formulate de autorităţile din Franţa, Marea Britanie, Spania, Belgia; documente verificări instituţii bancare din România: extrase de cont, rulaje conturi bancare etc; verificări administraţii financiare cu privire la bunurile şi conturile deţinute de persoanele cercetate.

În raport de starea de fapt reţinută, instanţa de fond a constatat că, în drept:

- faptele inculpatului P.G.O. - aşa cum au fost expuse - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002; art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002; art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen.; art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- faptele inculpatului S.C. - aşa cum au fost expuse - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002; art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002; art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11; art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002; art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002; art. 25 din Legea nr. 365/2002; art. 26 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen.; art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11.

La individualizarea pedepselor aplicate acestor doi inculpaţi, tribunalul a avut în vedere gradul de pericol social concret al infracţiunilor săvârşite, multitudinea acestora (8 infracţiuni în sarcina inculpatului P.G.O. şi 12 infracţiuni în sarcina inculpatului S.C.), forma continuată a unor infracţiuni ce compun concursul, precum şi concursul în sine, datele personale ale inculpaţilor (necunoscuţi cu antecedente penale), precum şi toate celelalte criterii generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen.

În raport de aceste considerente, instanţa a apreciat că se impun pedepse al căror cuantum să fie peste minimul special prevăzut de lege - după aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. - iar ca modalitate de executare a pedepselor rezultante apreciază că executarea în regim de detenţie corespunde cel mai bine scopului preventiv şi educativ al acestora.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpaţilor şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe perioade determinate, pe lângă pedepsele aplicate pentru grup infracţional organizat, pedepse ce se vor aplica şi alături de pedepsele rezultante, potrivit dispoziţiilor care reglementează concursul de infracţiuni.

Pe durata executării pedepselor s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi ale art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru ambii inculpaţi.

Constatând că se impune în continuare starea de arest preventiv a inculpaţilor, tribunalul a menţinut-o pentru ambii inculpaţi şi în baza art. 88 C. pen. a dedus durata reţinerii şi arestării preventive a acestora de la 15 noiembrie 2012 la zi.

Instanţa de fond a constatat că, în drept, faptele inculpatului G.M. - aşa cum au fost expuse - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 26 C. pen. cu aplicarea art. 25 din Legea nr. 365/2002 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În drept, faptele inculpatului B.C.F. - aşa cum au fost expuse - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen.

În drept, faptele inculpatului T.N.M. - aşa cum au fost expuse - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate acestor inculpaţi tribunalul a avut în vedere gradul de pericol social concret al infracţiunilor săvârşite, datele personale ale inculpaţilor (necunoscuţi cu antecedente penale), precum şi toate celelalte criterii generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen.

S-au avut în vedere, totodată, şi împrejurarea că fiecare dintre aceşti inculpaţi a săvârşit câte o infracţiune în grupul, respectiv asocierea în vederea comiterii de infracţiuni, concursul real de infracţiuni rezumându-se la două infracţiuni.

S-a arătat că nu se impune reţinerea circumstanţelor atenuante faţă de natura şi gravitatea faptelor comise, însă acestea au fost avute în vedere la momentul stabilirii cuantumului pedepselor şi al individualizării modalităţii de executare.

Apreciind că perioada de peste 7 luni petrecută în arest preventiv a fost suficientă pentru atingerea scopului pedepsei, în condiţiile în care infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 (reţinută în sarcina tuturor, autori sau complice) are un minim de 4 luni închisoare la un maxim de 3 ani şi 6 luni închisoare - după aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. - şi raportat la toate celelalte considerente sus expuse, tribunalul a aplicat celor trei inculpaţi pedepse rezultante în cuantumul deja executat în arest preventiv şi va dispune punerea de îndată în libertate a acestora, dacă nu sunt arestaţi în alte cauze.

În baza art. 88 C. pen. a dedus pentru inculpaţii G.M. şi T.N.M. durata reţinerii şi arestării preventive de la 14 noiembrie 2012 la zi şi pentru inculpatul B.C.F. de la 15 noiembrie 2012 la zi, constatând executate integral pedepsele rezultante.

Pentru inculpatul G.M. nu a aplicat şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, dat fiind cuantumul pedepsei aplicate de instanţă - sub 2 ani, precum şi dispoziţiile art. 65 alin. (3) C. pen. (condiţia ca pedeapsa principală stabilită să fie închisoare de cel puţin 2 ani trebuie să fie îndeplinită şi în cazul în care aplicarea pedepsei complementare este obligatorie).

Instanţa de fond a constatat că, în drept, faptele inculpatului E.I. - aşa cum au fost expuse - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11.

În drept, faptele inculpatului M.A.F. - aşa cum au fost expuse - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen.; art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11; art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 şi art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate acestor doi inculpaţi, tribunalul a avut în vedere gradul de pericol social concret al infracţiunilor săvârşite, numărul acestora (4 infracţiuni în sarcina inculpatului E.I. şi 4 infracţiuni în sarcina inculpatului M.A.F.), forma continuată a unor infracţiuni ce compun concursul, precum şi concursul în sine, datele personale ale inculpaţilor, precum şi toate celelalte criterii generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen.

Deşi necunoscuţi cu antecedente penale, inculpatul E.I. figurează ca fiind condamnat - nedefinitiv - tot pentru fraude prin intermediul intemetului, iar inculpatul M.A.F. a mai fost cercetat în stare de arest preventiv de autorităţi judiciare din străinătate pentru săvârşirea de infracţiuni la regimul comerţului electronic.

În raport de aceste considerente, instanţa apreciază că se impun pedepse al căror cuantum să fie peste minimul special prevăzut de lege - după aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.

În baza art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului E.I. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe perioadă determinată, pe lângă pedeapsa aplicată pentru grup infracţional organizat, pedeapsă ce s-a aplicat şi alături de pedeapsa rezultantă, potrivit dispoziţiilor care reglementează concursul de infracţiuni.

Pe durata executării pedepselor a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi ale art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru ambii inculpaţi.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor, tribunalul apreciază - ţinând seama de persoana inculpaţilor, de comportamentul după comiterea faptelor, precum şi de vârsta acestora - că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru ei şi, chiar fără executarea pedepsei în regim de detenţie, inculpaţii nu vor mai săvârşi alte infracţiuni.

Mai mult, stabilirea unor obligaţii pe care trebuie să le respecte inculpaţii pe o perioadă de timp stabilită de instanţă ca şi termen de încercare, este o garanţie în plus că aceştia îşi vor revizui atitudinea faţă de normele legale, vor încerca să se integreze în societate şi să desfăşoare activităţi licite.

De aceea, tribunalul a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor rezultante pe durata unor termene de încercare de 5 ani.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor, se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. pen., tribunalul a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor, dacă nu sunt arestaţi în alte cauze şi în baza art. 88 C. pen. a dedus durata reţinerii şi arestării preventive de la 14 decembrie 2012 la data punerii efective în libertate pentru inculpatul E.I. şi de la 15 noiembrie 2012 la data punerii efective în libertate pentru inculpatul M.A.F.

În drept, faptele inculpatului P.V.D. - aşa cum au fost expuse - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002; art. 26 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen.; art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct 11.

În drept, faptele inculpatului T.V. - aşa cum au fost expuse - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 26 C. pen. rap. la art. 25 din Legea nr. 365/2002.

În drept, faptele inculpatului G.T. - aşa cum au fost expuse - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen.; art. 20 C. pen. rap. la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11 şi art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen.

În drept, faptele inculpatului V.G.V. - aşa cum au fost expuse - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 49 din Legea nr. 161/2003.

La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate acestor inculpaţi tribunalul a avut în vedere gradul de pericol social concret al infracţiunilor săvârşite, datele personale ale inculpaţilor (necunoscuţi cu antecedente penale), precum şi toate celelalte criterii generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen.

Totodată, instanţa a avut în vedere că majoritatea infracţiunilor săvârşite de inculpatul P.V.D. îmbracă forma complicităţii, nu a autoratului şi au fost recunoscute încă din cursul urmăririi penale, că inculpatul T.V. - deşi arestat în altă cauză - a săvârşit doar o infracţiune de pericol, nu de prejudiciu în grupul infracţional organizat, în forma complicităţii, (concursul de infracţiuni rezumându-se la aceste două infracţiuni recunoscute încă din cursul urmăririi penale), că inculpatul G.T. a săvârşit două infracţiuni în asocierea din care a făcut parte (una sub forma complicităţii, iar cealaltă sub forma tentativei), recunoscute, de asemenea, încă din cursul urmăririi penale şi că inculpatul V.G.V. a săvârşit o singură infracţiune în grupul infracţional organizat, ambele infracţiuni fiind recunoscute constant.

S-a arătat că toţi aceşti inculpaţi au avut o atitudine cooperantă, au referinţe bune în ceea ce priveşte comportamentul în societate, însă faţă de natura şi gravitatea faptelor aceste circumstanţe atenuante nu au fost reţinute în încadrările juridice, ci au fost avute în vedere la stabilirea cuantumului pedepselor şi la individualizarea modalităţii de executare a acestora.

În raport de aceste considerente, instanţa a apreciat că se impun pedepse al căror cuantum să fie egal cu minimul special prevăzut de lege - după aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.

În baza art. 65 C. pen. s-au aplicat inculpaţilor P.V.D. şi V.G.V. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe perioadă determinată, pe lângă pedepsele aplicate pentru grup infracţional organizat, pedepse ce se vor aplica şi alături de pedepsele rezultante, potrivit dispoziţiilor care reglementează concursul de infracţiuni.

Pe durata executării pedepselor s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi ale art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru toţi inculpaţii.

Pentru inculpatul T.V. nu s-a aplicat şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, dat fiind cuantumul pedepsei aplicată de instanţă - sub 2 ani, precum şi dispoziţiile art. 65 alin. (3) C. pen. (condiţia ca pedeapsa principală stabilită să fie închisoare de cel puţin 2 ani trebuie să fie îndeplinită şi în cazul în care aplicarea pedepsei complementare este obligatorie).

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor, tribunalul a apreciat - ţinând seama de persoana inculpaţilor, de comportamentul acestora înainte şi după comiterea faptelor, precum şi de vârsta acestora - că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru ei şi, chiar fără executarea pedepsei în regim de detenţie, inculpaţii nu vor mai săvârşi alte infracţiuni.

De aceea, tribunalul a apreciat că suspendarea condiţionată a executării pedepselor rezultante este suficientă pentru ca aceste pedepse să-şi atingă scopul preventiv şi educativ şi să îndrepte comportamentul inculpaţilor astfel încât aceştia să nu mai săvârşească alte infracţiuni în viitor şi să-şi câştige venifurile în mod licit, fiind şansa lor de a se reintegra în societate.

S-au stabilit termene de încercare pentru fiecare inculpat potrivit dispoziţiilor art. 82 C. pen. şi s-a atras atenţia acestora asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării condiţionate.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepselor, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

Astfel, faţă de cele mai sus menţionate, Tribunalul Bucureşti, secţia a Il-a penală, prin sentinţa penală nr. 524/2013 a hotărât următoarele:

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul P.G.O., zis „G.", la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref .la art. 323 C. pen. şi cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 10 luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), b), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. menţine starea de arest a inculpatului şi în baza art. 88 C. pen. deduce durata reţinerii şi arestării preventive de la 15 noiembrie 2012 la zi.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul S.C., zis „S.", la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11 şi cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 2 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. condamnă pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

În baza art. 26 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 8 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 8 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 8 luni închisoare.

În baza art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11 şi cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), b), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. menţine starea de arest a inculpatului şi în baza art. 88 C. pen. deduce durata reţinerii şi arestării preventive de la 15 noiembrie 2012 la zi.

În baza art. 26 C. pen. cu aplicarea art. 25 din Legea nr. 365/2002 şi art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul G.M., zis "C.", la o pedeapsă de 7 luni şi 11 zile închisoare.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 7 luni şi 11 zile închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b), a contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 luni şi 11 zile închisoare.

În baza art. 88 C. pen. deduce reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului de la 14 noiembrie 2012 la zi şi constată executată integral pedeapsa.

În baza art. 350 alin. (3) lit. a) C. proc. pen. dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul B.C.F., la o pedeapsă de 7 luni şi 10 zile închisoare.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen. şi cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 7 luni şi 10 zile închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 alin. (1) lit. b), a contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 luni şi 10 zile închisoare.

În baza art. 88 C. pen. deduce reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului de la 15 noiembrie 2012 la zi şi constată executată integral pedeapsa.

În baza art. 350 alin. (3) lit. a) C. proc. pen. dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul T.N.M., la o pedeapsă de 7 luni şi 11 zile închisoare.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen. şi cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 7 luni şi 11 zile închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 alin. (1) lit. b), a contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 luni şi 11 zile închisoare.

În baza art. 88 C. pen. deduce reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului de la 14 noiembrie 2012 la zi şi constată executată integral pedeapsa.

În baza art. 350 alin. (3) lit. a) C. proc. pen. dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul E.I., la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 10 luni închisoare.

În baza art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 861 alin. (1) şi art. 862 C. pen. a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei rezultante pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

În baza art. 863 alin. (1) şi alin. (3) C. pen. a obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii aplicată inculpatului.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 88 C. pen. deduce durata reţinerii şi arestării preventive de la 14 noiembrie 2012 până la data punerii lui efectiv în libertate.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen. şi cu aplicarea art. 320 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul M.A.F., la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu ref .la art. 1 pct. 11 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 2 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11 şi cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 alin. (1) lit. b), a contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 861 alin. (1) şi art. 862 C. pen. a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei rezultante pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

În baza art. 863 alin. (1) şi alin. (3) C. pen. a obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii aplicată inculpatului.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. dipune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 88 C. pen. deduce durata reţinerii şi arestării preventive de la 15 noiembrie 2012 până la data punerii lui efectiv în libertate.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul P.V.D., la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 26 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 4 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. condamnă pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11 şi cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 8 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), b), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 81 şi art. 82 C. pen. a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata a suspendării condiţionate a executării pedepsei s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul T.V., la o pedeapsă de 9 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 9 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), b), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 9 luni închisoare.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 81 şi art. 82 C. pen. a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 9 luni.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen. şi cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul G.T., la o pedeapsă de 4 luni închisoare.

În baza art. 20 C. pen. rap. la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11 şi cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 4 luni închisoare.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 alin. (1) lit. b), a contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 luni închisoare.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 81 şi art. 82 C. pen. a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 4 luni.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul V.G.V., la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 81 şi art. 82 C. pen. a suspendat condiţionat executarea pedepsei rezultante pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat pe fiecare inculpat la câte 1000 RON cheltuieli judiciare către stat cont deschis la Trezoreria sector 4 Bucureşti, beneficiar Tribunalul Bucureşti.

A disjuns soluţionarea laturii penale privind pe inculpaţii M.R.G., N.C.D., C.A., C.S., P.F., P.G.M., D.G.D., S.A., M.R.F., C.M., G.M.D., C.R. şi M.S., precum şi soluţionarea laturii civile a întregii cauze, stabilind termen la data de 11 iulie 2013.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal au declarat apel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. şi inculpaţii P.G.O., S.C., G.M., E.I. şi M.A.F., care au fost respinse ca nefondate prin decizia penală nr. 336/A din 15 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpaţii P.G.O., S.C., E.I. şi T.V. înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 18 decembrie 2013, primul termen fiind stabilit pentru data de 29 aprilie 2014. Acest termen a fost preschimbat prin încheierea de şedinţă din 07 ianuarie 2014, termen stabilit exclusiv pentru verificare legalităţii şi temeiniciei arestării preventive, pentru data de 04 martie 2014.

Deşi la data judecării cauzei este în vigoare noul C. proc. pen. iar recursul nu mai este o cale ordinară de atac, Înalta Curte constată că sunt incidente dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013, potrivit cărora recursurile în curs de judecată la intrarea în vigoarea a legii noi declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelurilor potrivit legii vechi rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs.

Recursul a fost motivat în scris doar de către inculpatul P.G.O., solicitându-se prin prisma dispoziţiilor art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. reindividulaizarea pedepselor aplicate şi a modalităţii de executare a acesteia. Cu ocazia dezbaterilor asupra recursului, s-a solicitat, urmare a intrării în vigoare a noului C. pen., constatarea dezincriminării faptei încadrată în dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 39/2003, susţinându-se că dispoziţiile acestui art. au fost abrogate prin art. 126 din Legea nr. 187/2012 şi aplicarea legii penale mai favorabile referitor la celelalte infracţiuni reţinute în sarcina sa.

Aceleaşi concluzii au fost formulate şi de apărarea inculpaţilor S.C. şi E.I., pentru primul inculpat, în sarcina căruia a fost reţinută infracţiunea prev. de art. 26 din Legea nr. 365/2002 solicitându-se pronunţarea unei soluţii de achitare având în vedere că dispoziţiile au fost abrogate prin Legea nr. 187/2012 iar fapta nu îşi regăseşte corespondenţa în noua reglementare.

La termenul din data de 04 martie 2014 inculpatul T.V. a arătat că înţelege să-şi retragă calea de atac promovată.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate Înalta Curte reţine următoarele:

În primul rând, se constată că motivul de recurs formulat de inculpatul P.G.O. prin care se solicită reindividualizare pedepselor ce i-au fost aplicate, Înalta Curte constată că acesta nu poate fi cenzurat din perspectiva niciunuia dintre cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 3859 alin. (1) C. proc. pen. Astfel, decizia recurată a fost pronunţată la data de 15 noiembrie 2013, deci după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013 (15 februarie 2013) care a modificat conţinutul pct. 14 al aceluiaşi art. şi a limitat intervenţia instanţei de recurs doar în cazurile în care s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, recursul devenind o cale de atac exclusiv devolutivă în drept.

Intrarea în vigoare, la 1 februarie 2014 a noului C. pen., ridică, astfel cum a învederat apărarea, în primul rând problema legată de dezincriminarea unor fapte ce au fost reţinute în sarcina inculpaţilor, analiză ce va fi făcută prin prisma cazului de casare art. 3859 alin. (1) pct. 13 C. proc. pen.:

O primă problemă se ridică în legătura cu infracţiunea prevăzută de art. 26 din Legea nr. 365/2002 care a fost abrogată în mod expres prin art. 107 pct. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen.

Pentru a verifica dacă sunt sau nu incidente dispoziţiile art. 4 C. pen. privind aplicarea legii penale de dezincriminare, se impune a examina dacă conţinutul art. 26 din Legea nr. 365/2002 nu a fost preluat de o altă normă sau nu este acoperit de o incriminare cu caracter general.

Dispoziţiile legale în discuţie sancţionau falsul în declaraţii în vederea emiterii sau utilizării instrumentelor de plată electronică, fapta constând în declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unei instituţii bancare, de credit sau financiare ori oricărei alte persoane juridice autorizate în condiţiile legii să emită instrumente de plată electronică sau să accepte tipurile de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 10, în vederea emiterii sau utilizării unui instrument de plată electronică, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru emiterea sau utilizarea acelui instrument.

Fapta nu mai este incriminată în Capitolul IV al Titlului al III lea al noului C. pen., fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, care a preluat infracţiunile din Legea nr. 365/2002, dar aceasta se regăseşte în conţinutul infracţiunii de fals în declaraţii prev. de art. 326 C. pen. însă doar în condiţiile în care declararea necorespunzătoare adevărului este făcută unei persoane dintre cele prevăzute la art. 175 C. pen. sau a unei unităţi în care această persoană îşi desfăşoară activitatea.

În sarcina inculpatului Z.C. s-a reţinut, că, în vederea deschiderii unor conturi bancare şi obţinerii de carduri ataşate utilizate pentru crearea frauduloasă de conturi P., împreună cu inculpatul P.V.D., în perioada septembrie 2011 - iunie 2012, s-au deplasat în mod repetat în Ungaria, unde, arogându-şi identităţile unor cetăţeni maghiari (V.C., B.S., A.G., B.L. etc), au făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului în faţa instituţiilor bancare iar ulterior, prin utilizarea aceloraşi date de identificare fictive, au ridicat de la ghişeele unităţilor bancare (Banca U., Banca O.) diverse sume de bani din conturile bancare ungureşti, sume de bani transferate de părţile vătămate în conturile de P. ale grupării.

Având în vedere că niciuna dintre aceste unităţi bancare nu au capital integral sau majoritar de stat (statul nefăcând parte din structura acţionariatului), funcţionarii bancari în faţa cărora inculpatul Z.C. a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului nu aveau calitatea de funcţionari publici în sensul art. 175 C. pen.

În raport cu această stare de fapt se constată că, din perspectiva legii noi, fapta inculpatului Z.C. nu mai intră în sfera ilicitului penal, datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, prin restrângerea incriminării doar la faptele de declarare necorespunzătoare adevărului făcute în faţa unui funcţionar public sau funcţionar public asimilat, spre deosebire de reglementarea în vigoare la data faptei prevăzută în art. 26 din Legea nr. 365/2002.

Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, dispoziţiile art. 4 C. pen. privind legea penală de dezincrimiare sunt aplicabile şi în situaţiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, inclusiv a formei de vinovăţie, cerută de legea nouă pentru existenţa infracţiunii.

Textul este incident în cauză, astfel că, în ceea ce priveşte această infracţiune reţinută în sarcina inculpatului Z.C. urmează să se achite în baza art. 16 alin. (1) lit. b) rap. la art. 4 C. pen. şi art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012.

Cea de-a doua infracţiune care suscită discuţii din perspectiva dezincriminării faptei este cea prevăzută de dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 39/2003, reţinută numai în sarcina inculpatului P.G.O., în condiţiile în care textul a fost abrogat expres prin art. 126 pct. 2 din Legea nr. 187/2012, urmând a verifica dacă acesta îşi găseşte corespondent în art. 367 alin. (1) din noul C. pen., care incriminează constituirea unui grup infracţional organizat.

Art. 8 din Legea nr. 39/2003 sancţiona iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni care nu este, potrivit prezentei legi un grup infracţional organizat.

Art. 2 din Legea nr. 39/2003 definea noţiunea de grup infracţional organizat ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, precizând expres că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

Art. 367 din noul C. pen.sancţionează constituirea unui grup infracţional organizat, constând în iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, textul definind în alin. (5) şi noţiunea de grup infracţional organizat, prin aceasta înţelegându-se grupul structurat format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

În condiţiile în care art. 8 din Legea nr. 39/2003 sancţiona constituirea unui grup care nu era un grup infracţional organizat, respectiv a unui grup format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului (definit aşa cum s-a arătat anterior de art. 2 al aceleiaşi legi), Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 39/2003 nu îşi găsesc corespondent în art. 367 alin. (1) din noul C. pen.

Pe cale de consecinţă, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) rap. la art. 4 C. pen., urmează a dispune achitarea inculpatului P.G.O. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen. anterior.

O a doua problemă pe care o ridică intrarea în vigoare a noului C. pen., este legată de aplicarea legii penale mai favorabile inculpaţilor. Sub acest aspect, Înalta Curte apreciază că mai întâi se impun anumite consideraţii generale legate de posibilitatea instanţei de recurs de a face o analiză sub acest aspect în raport cu cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) C. proc. pen., în condiţiile abrogării pct. 20 prin Legea nr. 2/2013, dar şi în ceea ce priveşte stabilirea mecanismului de determinare concretă a acestei legi.

Abrogarea cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 20 C. proc. pen. nu poate conduce la concluzia imposibilităţii cenzurării hotărâri, în condiţiile în care principiul aplicării legii penale mai favorabile are valenţe constituţionale (art. 15 alin. (2) din Constituţia României) examinarea cauzei din această perspectivă impunându-se cu necesitate, putând fi efectuată chiar de către instanţă din oficiu, indiferent de criticile formulate, fiind un aspect de ordine publică ce nu poate fi limitat la cazurile strict prevăzute de art. 3859 C. proc. pen.

În ce priveşte mecanismul de determinare a legii penale mai favorabile, în absenţa unor dispoziţii legale exprese, Înalta Curte apreciază că se impune aplicarea autonomă a instituţiilor de drept penal, şi nu aplicarea globală a acestora.

Aceasta concluzie se fundamentează, în primul rând, pe interpretarea dispoziţiilor legale. Astfel, reglementând aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, art. 5 alin. (2) din actualul C. pen. prevăde că dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.

Art. 173 din actualul C. pen. defineşte noţiunea de lege penală, prin aceasta înţelegându-se orice dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanţe de urgenţă sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege", aceasta regăsindu-se şi în art. 141 C. pen. anterior care prevedea: "Prin lege penală se înţelege orice dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în legi sau decrete.".

Ca atare că, în stabilirea mecanismului de aplicare a legii penale mai favorabile, noţiunea de lege penală trebuie înţeleasă în sensul de normă de drept penal.

De altfel, aceasta a fost interpretarea dată noţiunii de lege încă din perioada interbelică, instanţa supremă, Curtea de Casaţie statuând că „termenul lege folosit de legiuitor în art. 3 C. pen. nou nu trebuie interpretat în sensul strict tehnic, ci în acela mai larg de normă de drept; deci nimic nu se opune ca să se combine normele mai blânde, din două sau mai multe legi succesive (... )"(Cas. II, dec. 4021/1938):

Voinţa leguitorului, în sensul aplicării legii pe criteriul instituţiilor autonome, rezultă şi din dispoziţiile Legii nr. 187/2012, care stabileşte norme tranzitorii de aplicare a mitior lex, cum sunt: art. 10 - referitor la tratamentul pluralităţii de infracţiuni, art. 12 - referitor la pedepsele complementare şi accesorii, art. 15 - referitor la suspendarea condiţionată a executării pedepsei, art. 16 - referitor la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

În acelaşi sens este şi poziţia oficială a iniţiatorului legii, Ministerul de Justiţie, exprimată în materialul "Documentare privind aplicarea în timp a legii penale în condiţiile intrării în vigoare a Noului C. pen." - întocmit încă din anul 2011 şi publicat pe site.

De altfel, aceasta este opinia majoritară exprimată în doctrină, încă din perioada interbelică, de cele mai remarcabile personalităţi în domeniul dreptului penal.

Astfel, profesorul Traian Pop, în lucrarea sa Drept penal comparat, Cluj, 1923, pag. 121 îşi exprima susţinerea pentru teza divizibilităţii legilor concurente, arătând că restricţiunea ce se impune acestei combinaţiuni - pe care o admitem şi noi - este aceea ca dispoziţiunile alese din două sau mai multe legi concurente să nu fie incoerente.

De asemenea, profesorul Vintilă Dongoroz arăta în comentariul său la Codul penal din 1936 că „nu este deci îngăduit a se îmbina dispoziţiunile unei legi cu cele ale altei legi pentru a se obţine un rezultat şi mai favorabil, fiindcă aceasta ar însemna crearea pe cale de aplicaţiune a unei a treia lege (lex tertia), ceea ce nu este admis. Odată însă fapta stabilită şi pedeapsa fixată conform uneia din legi, se poate recurge la instituţiunile care funcţionează independent din cealaltă lege, dacă ele sunt mai favorabile infractorului"; referitor la art. 5 C. pen. ce consacra autonomia prescripţiei: "când prescripţiunea acţiunii penale sau a pedepselor este diferit reglementată prin legi succesive, se aplică legea care prevede prescripţia cea mai scurtă", apreciind, totodată, că "prescripţia este o instituţie de drept substanţial, căreia îi este aplicabil principiul legii penale mai favorabile" (C.G.Rătescu, H.Asnavorian, Tr. Pop, V. Dongoroz ş.a., Codul penal Regele Carol II adnotat, vol.I, Ed. Librăriei SOCEC, Bucureşti, 1937, pag. 10-15)

Profesorul Nicolae Buzea de la Facultatea de Drept din Iaşi arăta în 1944: cu drept cuvânt, asemenea concursuri de dispozitiuni legale referitoare la acelaşi institut penal se rezolvă prin confruntarea lor în întregime şi prin eliminarea dispoziţiunilor mai aspre. Nimic nu împiedică, ca acelaşi procedeu să se urmeze pentru fiecare institut în parte, aplicându-se dispoziţiunea - cu valoare de lege pentru acel institut - cea mai favorabilă dintre legile concurente (N. T. Buzea, Infracţiunea penală şi culpabilitatea, Tipografia Sabin Solomon, Alba Iulia 1944, pag. 272).

Ulterior, după intrarea în vigoare a C. pen. din 1968, doctrina s-a exprimat majoritar în acelaşi sens, cel al aplicării legii penale mai favorabile în raport pe instituţii autonome. Astfel, profesorul George Antoniu arăta "se întrevede posibilitatea ca, în alegerea legii penale mai favorabile, unele instituţii juridice să fie privite ca având independenţă relativă în raport cu prevederile care incriminează fapta, iar aplicarea dispoziţiilor art. 13 C. pen. să se facă distinct." (C. pen. al RSR comentat şi adnotat, Partea generală, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, pag.64); "concursul de infracţiuni face parte dintre acele instituţii juridico-penale (ca şi prescripţia, suspendarea executării pedepsei ş.a.) ale căror reguli se aplică, în cazul succesiunii de legi penale în timp, în mod autonom, independent de încadrarea juridică a faptelor după legea nouă sau cea anterioară."(G. Antoniu, Comentariu (n. 16) în G. Antoniu, C. Bulai, Practica judiciară penală, vol.I, Ed. Academiei, Bucureşti, 1988, pag .37). în acelaşi sens este comentariul profesorului în C. pen. al R.S.R. comentat şi adnotat, Th. Vasiliu ş.a., vol.I, Bucureşti, 1972, pag.66);

De asemenea, profesorul Constantin Bulai arăta că „într-o altă concepţie, pe care o considerăm mai aproape de adevăr, determinarea legii penale mai favorabile trebuie să se facă în raport de fiecare instituţie care se aplică în mod autonom. De aceea, dacă încadrarea faptei s-a făcut după una din legi, care era mai favorabilă, aceasta nu exclude aplicarea dispoziţiilor din cealaltă lege cu privire la recidivă sau la concursul de infracţiuni, dacă acestea sunt mai favorabile" (C. Bulai B. Bulai, Manual de drept penal. Partea generală, Ed. Universul Juridic, 2007, pag.139).

Aceeaşi este şi poziţia profesorului Florin Streteanu, exprimată în mai multe lucrări (Concursul de infracţiuni, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1999, pag. 366 şi urm Tratat de drept penal. Partea generală, vol.I, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2008, pag. 283 şi urm.) dar şi în materialul "Documentare privind aplicarea în timp a legii penale în condiţiile intrării în vigoare a Noului C. pen." - întocmit încă din anul 2011 la solicitarea Ministerului Justiţiei, publicat pe site-ul oficial.

Este de precizat că, în argumentarea punctului de vedere contrar, acela al determinării legii penale mai favorabile printr-o apreciere globală, se face trimitere la un fragment din lucrarea profesorului Vintilă Dongoroz, Drept penal, Bucureşti, 1939, pag. 132-133, în care menţionează că „dintre legile succesive urmează să se aplice numai una dintre ele, cu exclusivitate", susţinându-se astfel că doctrina s-ar poziţiona pe ideea unei aplicări globale a legii penale mai blânde. Înalta Curte constată că fragmentul prezentat este extras din context, acesta referindu-se la etapa în care este necesar a se stabili „care lege - dintre cele succesive - prevede o sancţiune mai uşoară", când, potrivit aceluiaşi autor, „trebuie să se ţină seama de pedeapsa care - în cazul concret şi în raport cu toate agravările şi atenuările prevăzute de lege - poate fi aplicată potrivit fiecăreia dintre legile penale succesive." Exemplele au în vedere doar circumstanţe atenuante sau agravante, în privinţa cărora există un consens cu privire la lipsa de autonomie. În continuare, în cuprinsul aceleiaşi secţiuni, este analizat separat modul de determinare a legii penale mai favorabile în cazul infracţiunilor continue, continuate şi de obicei, al pedepselor complementare, al legilor intermediare şi temporare precum şi al măsurilor de siguranţă şi educative, astfel că nu există motive pentru concluziona că s-a revenit asupra punctului de vedere exprimat în 1937, acela al aplicării legii penale mai favorabile în raport de „instituţiunile care funcţionează independent" (C.G.Rătescu, H.Asnavorian, Tr. Pop, V. Dongoroz ş.a., Codul penal Regele Carol II adnotat, Ed. Librăriei SOCEC, Bucureşti, 1937, pag.10-15).

Practica judiciară s-a raliat şi ea, în majoritate, acestei opinii. Astfel, în perioada interbelică, sub imperiul C. pen. din 1936, jurisprudenţa Curţii de Casaţie a fost constantă în a afirma aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome. În acest sens sunt de menţionat Cas. II, dec. 2154/1937: "se poate face aplicaţiunea cumulativă a două legiuiri în caz de concurs a două infracţiuni, ori de câte ori instanţele de fond găsesc că pedeapsa pentru una din infracţiuni este mai mică după una din legiuiri, iar pentru cealaltă infracţiune pedeapsa este mai mică după cealaltă legiuire", în V.Papadopol, I.Stoenescu, G.Protopopescu, C. pen. al RPR adnotat, Editura de Stat, Bucureşti, 1948, p.23; Cas. II, dec. 4021/1938: „termenul lege folosit de legiuitor în art. 3 C. pen. nou nu trebuie interpretat în sensul strict tehnic, ci în acela mai larg de normă de drept; deci nimic nu se opune ca să se combine normele mai blânde, din două sau mai multe legi succesive... "(...) deşi instanţa de apel a aplicat împotriva inculpatului, în ceea ce priveşte calificarea faptului şi gradarea pedepsei, textele din vechiul C. pen., unele ce conduceau la o pedeapsă mai blândă, ea era îndreptăţită să facă în favoarea acestuia, dacă a găsit că merită acest tratament, şi aplicaţiunea art. 65 din noul C. pen. (referitor la suspendarea condiţionată) deoarece conţinea un principiu de drept menit să ducă la uşurarea situaţiunii inculpatului", în V. Papadopol, I. Stoenescu, G. Protopopescu, C. pen. al RPR adnotat, Editura de Stat, Bucureşti, 1948, p.21; Cas. II, dec. 677/1938: "(...) faptul că inculpaţii au fost pedepsiţi prin aplicarea dispoziţiunilor C. pen. anterior nu putea să împiedice aplicarea dispoziţiunei de suspendare a executării din noul Cod, întrucât suspendarea din noul Cod este o instituţiune care funcţionează independent", în N. T. Buzea, Infracţiunea penală şi culpabilitatea, Tipografia Sabin Solomon, Alba Iulia, 1944, p.272; Cas. II, dec/4486/1940: "în materia prescripţiei, Curtea de Casaţie statua că, dacă instanţa de fond a considerat că prescripţia prevăzută de fiecare din aceste legiuiri face un tot unitar cu pedeapsa şi că, deci, nu s-ar putea aplica prescripţia din C. pen. de la 14 martie 1936 pentru o infracţiune pedepsită după C. pen. din 1865, a interpretat greşit şi a violat dispoziţiunile art. 5 şi 165 C. pen., întrucât nici un text din legiuirea penală nu opreşte a se aplica pedeapsa prevăzută de o anumită legiuire şi prescripţia din altă legiuire penală" în V. Papadopol, I.Stoenescu, G.Protopopescu, Codul penal al RPR adnotat, Editura de Stat, Bucureşti, 1948, p. 27).

Şi în jurisprudenţa fostului Tribunalului Suprem, după intrarea în vigoare a C. pen. din 1968, (relativ săracă din acest punct de vedere, datorită competenţei instanţei supreme) există soluţii care îmbrăţişează acelaşi punct de vedere: Decizia nr. 939/1969, dacă infracţiunile concurente au fost sancţionate cu amendă potrivit legii penale vechi mai favorabilă, este corectă aplicarea regulilor privind concursul de infracţiuni potrivit legii penale noi care prevede contopirea pedepselor şi nu totalizarea lor ca în legea veche."; decizia nr. 4044/1970,"în caz de succesiune a unor legi penale, pentru constatarea situaţiei de recidivist sau nerecidivist a unui inculpat, trebuie să se ţină seama de dispoziţiile acelei legi potrivit căreia termenul care face ineficientă recidiva - termen cuprins între data executării pedepsei aplicate pentru prima infracţiune şi data săvârşirii celei de-a doua infracţiuni - s-a împlinit" - Culegere de decizii, 1970, pag. 275; Decizia nr. 1802/1971 "tratamentul sancţionator al recidivei postcondamnatorii, în ipoteza în care pedeapsa anterioară a fost executată în parte, se va aplica potrivit art. 119 C. pen. anterior, care constituie legea penală mai favorabilă sub acest aspect", în repertoriu de practică judiciară în materie penală pe anii 1969-1975, pag.362.

Înalta Curte constată că, şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale se identifică soluţii care susţin aplicarea legii mai favorabile prin raportare la norme ce reglementează anumite instituţii, şi nu cu privire la lege, în ansamblul ei.

Astfel, în Decizia nr. 214 din 16 iunie 1997, Curtea menţionează că "dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 13 C. pen. care consacră principiul legii penale mai favorabile în cazul situaţiilor tranzitorii (...) privesc atât legea, în ansamblul său, cât şi fiecare dintre normele şi instituţiile sale în parte, cum este cazul liberării condiţionate".

De asemenea, în Decizia nr. 1092 din 18 decembrie 2012 (referitoare la constituţionalitatea art. 124 C. pen., modificat prin art. 1 pct. 3 din Legea nr. 63/2012), se reţine cu privire la prescripţie că "dat fiind caracterul de normă de drept penal material, nu se impune instituirea unor dispoziţii tranzitorii, întrucât, în acord cu art. 15 alin. (2) din Constituţie reflectat în art. 13 C. pen., legislaţia prevede soluţia de urmat în cazul conflictului de legi"; raportat la art. 15 alin. (2) din Constituţie se arată: "Legea fundamentală a statuat că, ori de câte ori există norme mai favorabile, acestea vor fi aplicate fie retro activând, fie ultraactivând", respectiv "este indiscutabil recunoscut în teoria juridică că regula generală de soluţionare a conflictelor de legi în timp în materie penală, impune aplicarea normelor mai puţin severe".

Doctrina şi jurisprudenţa anterior menţionată au rolul de a face previzibilă interpretarea cu privire la mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile pe instituţii autonome.

Prin aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome nu se creează o lex tertia, întrucât determinarea în concret a legii penale mai favorabile se realizează prin compararea normelor din legea nouă şi din legea veche ce reglementează respectiva instituţie autonomă, fără să se combine dispoziţii mai favorabile din legi succesive, asigurându-se unitatea normelor ce reglementează condiţiile de existenţă şi efectele în cadrul aceleiaşi instituţii autonome.

Astfel, unitatea dintre incriminare şi pedeapsă exclude posibilitatea de a se combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege. Pedeapsa decurge din norma de incriminare şi are un caracter accesoriu acesteia. Mai mult, legea prevede această unitate nu doar referitor la pedeapsa principală, ci şi la pedepsele accesorii şi complementare, care se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă (art. 12 din Legea nr. 187/2012). De asemenea, aceeaşi unitate împiedică şi combinarea dispoziţiilor privitoare la circumstanţe agravante şi atenuante, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabileşte incriminarea şi se individualizează sancţiunea penală.

Din interpretarea prevederilor Noului C. pen., reiese că sunt instituţii de drept penal care au o funcţionare autonomă şi independentă faţă de norma de incriminare şi pedeapsă: pluralitatea de infracţiuni: recidiva, concursul de infracţiuni, pluralitatea intermediară; forma continuată a infracţiunii; măsurile de siguranţă; formele de individualizare a executării pedepsei; cauzele de reducere a pedepsei; prescripţia.

În concret, aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome presupune mai întâi, stabilirea legii mai favorabilă din punct de vedere al normei de incriminare şi a sancţiunii (cu luarea în considerare, după caz, a circumstanţelor atenuante sau agravante) şi apoi analiza şi aplicarea independent, a fiecăreia dintre instituţiile autonome incidente, cu respectarea interdicţiei de a combina în cadrul aceleiaşi instituţii, dispoziţii din legi succesive.

Acesta fiind mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile, referitor la situaţia inculpatului P.G.O., Înalta Curte constată că toate faptele reţinute în sarcina sa, cu excepţia arătată în cele ce preced (art. 8 din Legea nr. 39/2003) continuă să fie incriminate în noul C. pen., având, aşadar, corespondent în noua reglementare.

Astfel, infracţiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică se regăseşte în infracţiunea prev. de art. 314 alin. (2) C. pen. deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori. Limitele de pedeapsă potrivit legii vechi sunt cuprinse între 6 luni şi 5 ani iar conform legii noi între 2 şi 7 ani, astfel că, în mod evident legea penală mai favorabilă este legea veche care continua să ultractiveze.

Condamnarea inculpatului s-a dispus şi pentru complicitate la infracţiunea prev. de art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002, constând în aceea că a ajutat la confecţionarea de echipamente artizanale pentru falsificarea de carduri şi totodată la comercializarea acestora către o altă grupare infracţională.

Încadrarea juridică dată faptelor este greşită, acestea întrunind elementele constitutive a două infracţiuni distincte, respectiv de complicitate la falsificarea de instrumente de plată electronică prev. de art. 26 rap. la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 şi complicitate la punerea în circulaţie a instrumentelor de plată electronică, însă această nelegalitate nu mai poate fi îndreptată în calea de atac a inculpatului.

Potrivit legii noi, faptele se încadrează tot în două infracţiuni distincte prev. de art. 311 alin. (1) şi (2) C. pen. (falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată) şi art. 313 alin. (2) C. pen. (punerea în circulaţie de valori falsificate), în forma de participaţie a complicităţii. Limita minimă de pedeapsă, în ambele cazuri, este identică cu cea prevăzută de legea veche, respectiv 3 ani închisoare, maximul special din legea nouă fiind însă mai redus, 10 ani în loc de 12 ani.

Faţă de principiul non reformatio in pejus, care guvernează judecata în căile de atac, dar şi faptul că pedeapsa efectiv aplicată potrivit legii vechi este orientată către minimul prevăzut de lege, redus ca urmare a incidenţei dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că aceasta constituie lege penală mai favorabilă inculpatului.

Referitor la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 aceasta are corespondent în noua reglementare în infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu limite de pedeapsă cuprinse între 1 şi 5 ani şi interzicerea unor drepturi, mult mai reduse decât cele prevăzute de legea veche, respectiv 5-20 de ani şi interzicerea unor drepturi, astfel că legea nouă constituie în mod evident lege penală mai favorabilă.

În ceea ce priveşte stabilirea în concret a pedepsei conform legii noi, Înalta Curte porneşte de la premisa că instanţa de recurs nu are posibilitatea de a realiza o individualizare a sancţiunii între noile limite. Hotărârea recurată a fost pronunţată după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, care a restrâns cazurile de casare, controlul instanţei de recurs fiind limitat exclusiv la probleme de drept.

În această situaţie, instanţa de recurs trebuie să proporţionalizeze pedeapsa, ceea ce presupune să respecte modul în care aceasta a fost individualizată în limitele prevăzute de legea veche şi, în aceeaşi măsură, să o orienteze către minim, mediu sau maximul special, prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de legea nouă.

În cauză inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare urmare a incidenţei dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. anterior şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an;

Ca atare, respectând principiul anterior enunţat, Înalta Curte îi va aplica acestuia, o pedepsă de 10 luni închisoare (dispoziţiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. regăsindu-se şi în actuala reglementare procesual penală în art. 396 alin. (10) C. proc. pen.).

În ceea ce priveşte pedepsele aceesorii şi complementare, se au în vedere dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 care prevăd că acestea se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă, deci în cauză potrivit legii noi.

Pe cale de consecinţă va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen., va aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.

În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 textul a fost preluat fără alte modificări, de art. 325 C. pen. Legea nouă operează însă o reducere a limitelor de pedeapsă de la 2 la 7 ani, la 1 la 5 ani astfel că este în mod evident mai favorabilă.

În cauză inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă de 1 an şi 10 luni închisoare urmare a incidenţei dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. anterior, astfel că, reducând proporţional pedeapsa potrivit legii noi, urmează să îi aplice inculpatului o pedeapsă de 10 luni închisoare. Referitor la forma continuată în care se reţine că ar fi fost săvârşită această infracţiune, care, aşa cum s-a arătat anterior constituie o instituţie autonomă în raport cu incriminarea şi pedeapsa, Înalta Curte constată că dispoziţiile legii vechi sunt mai favorabile, având în vedere condiţiile de existenţă a unităţii legale de infracţiune astfel cum acestea rezultă din dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen.

Infracţiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 are corespondent în legea nouă în dispoziţiile art. 249 C. pen. privind frauda informatică. Pedeapsa prevăzută de legea în vigoare la data săvârşirii faptei potrivit legii vechi era cuprinsă între 3 şi 12 ani, legea nouă stabilind limite mult mai reduse, sancţiunea fiind închisoarea de la 2 la 7 ani. În aceste condiţii, legea nouă va retroactiva, fiind mai favorabilă inculpatului, astfel că respectând principiul anterior enunţat, pedeapsa stabilită potrivit legii vechi de 2 ani şi 6 luni închisoare, fiind orientată către minimul redus urmare a incidenţei dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. anterior, îi va aplica o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

Dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. anterior vor fi reţinute ca fiind mai favorabile, considerentele expuse anterior fiind pe deplin incidente.

Infracţiunea prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 are corespondent în legea nouă în dispoziţiile art. 250 alin. (3) C. pen., care a preluat integral reglementarea anterioară, limitele de pedeapsă fiind însă reduse de la 1 la 12 ani, la o pedeapsă cuprinsă între 1 şi 5 ani închisoare. Şi în acest caz legea nouă constituie lege penală mai favorabilă, astfel că, respectând principiul anterior enunţat, având în vedere pedeapsa efectiv stabilită potrivit legii vechi, de 1 an şi 2 luni închisoare, îi va aplica inculpatului o pedeapsă de 1 an închisoare, cu reţinerea dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. care au corespondent în legea nouă în dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

De asemenea, dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. anterior vor fi reţinute ca fiind mai favorabile, în raport cu condiţiile de existenţă a unităţii legale de infracţiune prevăzute de art. 35 alin. (1) C. pen.

În ceea ce priveşte concursul de infracţiuni, ca instituţie autonomă, conform art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, în cazul în care pentru infracţiunile concurente s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de pedeapsă de până la 5 ani.

Potrivit legii noi, respectiv art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Ca atare, este mai favorabilă modalitatea de sancţionare a concursului de infracţiunii conform legii vechi, mai ales în condiţiile în care inculpatului nu i-a fost aplicat un spor de pedeapsă.

În raport de toate aceste considerente, Înalta Curte va admite recursul declarat de inculpatul P.G.O., va casa decizia penală recurată şi, în parte sentinţa şi, rejudecând:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior aplicată inculpatului în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) rap. la art. 4 C. pen., va dispune achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen. anterior.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior îl va condamna pe inculpatul P.G.O. la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

Va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.

În baza art. 325 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior îl va condamna pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

În baza art. 249 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior îl va condamna pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 250 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), b), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., va contopi pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta decizie cu pedepsele de 10 luni închisoare aplicată în baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată în baza art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior şi de 10 luni închisoare aplicată în baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.

Referitor la inculpatul S.C., în sarcina acestuia s-au reţinut, în parte aceleaşi infracţiuni ca şi pentru inculpatul P.G.O., astfel că, aspectele reţinute anterior privind legea penală mai favorabilă în raport de fiecare dintre ele sunt incidente. Astfel pentru infracţiunile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002 legea în vigoare la momentul săvârşirii faptelor este mai favorabilă, limitele de pedeapsă fiind mai reduse.

În ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute de art. 24 alin. (1) şi art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, legea nouă a păstrat limita minimă de pedeapsă, coborând de la 12 la 10 ani maximul special (art. 311 alin. (2) C. pen., art. 313 alin. (2) C. pen.). Având însă în vedere că pedeapsa efectiv aplicată a fost orientată către minimul prevăzut de lege, redus ca urmare a incidenţei dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., se constată că în cazul concret al inculpatului legea nouă nu cuprinde dispoziţii care să conducă la concluzia că ar fi mai favorabilă.

Referitor la infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 şi complicitate la fraudă informatică prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, astfel cum s-a arătat în cazul inculpatului P.G.O., legea nouă, prin prisma limitelor de pedeapsă mai reduse, este lege penală mai favorabilă inculpatului.

Ca atare, Înalta Curte, plecând de la principiul anterior enunţat, care are la bază imposibilitatea instanţei de recurs de a reindividualiza sancţiunea, va aplica pentru cele trei infiracţiuni, care potrivit legii noi se încadrează în dispoziţiile art. 367 alin. (1) C. pen., art. 250 alin. (3) C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 249 C. pen., pedepse orientate către minimul prevăzut de lege, redus ca urmare a judecării cauzei în procedura simplificată, după cum urmează:

- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional prev. de art. 367 alin. (1) C pen. cu aplicare art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 250 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru complicitatea la fraudă informatică prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 249 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior.

Condiţiile de existenţă a unităţii legale de infracţiune, constând în unitatea subiectului activ pasiv prevăzută de art. 35 alin. (1) C. pen., care nu ar fi îndeplinită în cauză şi ar conduce la reţinerea unei pluralităţi de infracţiuni, determină instanţa de recurs să concluzioneze că legea veche, respectiv dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen., este mai favorabilă.

În ceea ce priveşte complicitatea la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 26 C pen. anterior rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. anterior, din descrierea situaţiei de fapt reţinută în hotărârea de condamnare, Înalta Curte constată că nu se poate identifica vreo faptă care să se circumscrie unei acţiuni de ajutor la săvârşirea acestei infracţiuni. Astfel, în sarcina inculpatului Z.C. se reţine că, în vederea deschiderii mai multor conturi bancare ungureşti şi obţinerii de carduri ataşate, s-a deplasat în mod repetat în Ungaria, în perioada septembrie 2011 - iunie 2012 şi unde, prin utilizarea de documente de identitate false, arogându-şi astfel identităţile unor cetăţeni maghiari (V.C., B.S., A.G., B.L. etc.), a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului în faţa instituţiilor financiare respective.

Fapta de a folosi documente de identitate false în vederea producerii de consecinţe juridice se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de uz de fals prev. de art. 291 C. pen., pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat, însă, aşa cum s-a arătat, în hotărâre nu este descrisă nicio faptă care măcar să pună în discuţie o eventuală complicitate a inculpatului la comiterea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

În aceste condiţii, fapta reţinută în sarcina inculpatului Z.C., care, în mod repetat a folosit documente de identitate false în vederea producerii de consecinţe juridice întruneşte doar elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals, comisă în formă continuată prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., urmând a se dispune schimbarea încadrării juridice în acest sens.

În cauză, având în vedere principiul activităţii legii, vor fi aplicate dispoziţiile legii în vigoare la data săvârşirii faptelor, respectiv prevederile art. 291 C. pen. întrucât legea nouă nu cuprinde dispoziţii în raport cu care să poată fi considerată lege penală mai favorabilă. În acest sens este de menţionat faptul că, deşi dispoziţiile art. 323 din noul C. pen. prevăd pentru situaţia în care uzul de fals vizează un înscris oficial pedeapsa închisorii (în aceleaşi limite ca cele prev. de art. 291 C. pen. anterior, respectiv 3 luni - 3 ani) alternativ cu pedeapsa amenzii, imposibilitatea instanţei de recurs de a face o reindividualizare a sancţiunii determină această concluzie.

Pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de infracţiunii de uz de fals, comisă în formă continuată prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. va avea acelaşi cuantum ca cel stabilit de prima instanţă, respectiv 8 luni închisoare.

În ceea ce priveşte concursul de infracţiuni, ca instituţie autonomă, conform art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, în cazul în care pentru infracţiunile concurente s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de pedeapsă de până la 5 ani.

Potrivit legii noi, respectiv art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Ca atare, este mai favorabilă modalitatea de sancţionare a concursului de infracţiunii conform legii vechi, mai ales în condiţiile în care inculpatului nu i-a fost aplicat un spor de pedeapsă.

În raport de toate aceste considerente, Înalta Curte va admite recursul declarat de inculpatul Z.C., va casa decizia penală recurată şi, în parte sentinţa şi, rejudecând:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior aplicată inculpatului în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor:

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) rap. la art. 4 C. pen. şi art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 va dispune achitarea inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 26 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

Va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.

În baza art. 250 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior îl va condamna pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 249 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior îl va condamna pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

Va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpatul S.C. din infracţiunile prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. şi prev. de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 8 luni închisoare.

În baza art. 250 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), b), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., va contopi pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta cu pedepsele de:

- 10 luni închisoare aplicată în baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior,

- 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată în baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior,

- 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată în baza art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior,

- 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată în baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 320 C. proc. pen. anterior

- 10 luni închisoare aplicată în baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul E.l. toate infracţiunile reţinute în sarcina acestuia (art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu ref.la art. 1 pct. 11) au fost analizate anterior în cazul inculpatului P.G.O. şi, în. condiţiile în care şi în cazul acestui inculpat pedepsele au fost orientate spre minimul redus cu 1/3 ca urmare a soluţionării cauzei în procedura abreviată, consideraţiile anterioare sunt pe deplin incidente, neimpunându-se reluarea acestora, în toate situaţiile dispoziţiile legii noi fiind mai favorabile.

Ca atare, respectând principiul proporţionalităţii, respectiv modul în care sancţiunile au fost individualizate de către instanţa de fond şi de către instanţa de apel în limitele prevăzute de legea veche, Înalta Curte, reţinând şi dispoziţiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. care se regăsesc şi în legea nouă (art. 396 alin. (10) C. proc. pen.) urmează să aplice pedepse după cum urmează:

- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional prev. art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale;

- 1 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fraudă informatică prev. de art. 249 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi 3201 alin. (7) C. proc. pen.;

- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals informatic prev. de art. 325 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 250 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

Ca şi în cazul celorlalţi inculpaţi dispoziţiile legii vechi care reglementează unitatea legală de infracţiune au fost considerate mai favorabile, având în vedere condiţiile restrictive din legea nouă prev. de art. 35 alin. (1) C. pen., care conduc la reţinerea în sarcina acestuia a unui concurs de infracţiuni.

În ceea ce priveşte concursul de infracţiuni, ca instituţie autonomă, astfel cum s-a arătat şi în cazul celorlalţi inculpaţi, dispoziţiile legii vechi care prevăd un spor facultativ sunt mai favorabile inculpatului, mai ales în condiţiile în care pedeapsa rezultantă aplicată acestuia nu a fost sporită de instanţa de fond.

Referitor la individualizarea modalităţii de executare a pedepsei rezultante, Înalta Curte constată că legiuitorul a stabilit în art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 criterii de identificare a legii penale mai favorabile, statuând că, pentru determinarea acesteia cu privire la suspendarea sub supraveghere se au în vedere sfera obligaţiilor impuse condamnatului şi efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate faţă de durata termenului de încercare.

Se constată că sfera obligaţiilor ce pot fi impuse potrivit legii noi este mult mai extinsă, incluzând şi prestarea obligatorie unei munci neremunerate în folosul comunităţii (art. 93 alin. (3) C. pen.) şi că, spre deosebire de legea veche, la împlinirea termenului de supraveghere nu mai intervine reabilitarea de drept.

Ca atare, dispoziţiile privind suspendarea sub supraveghere prevăzute de art. 861 şi urm. din C. pen. anterior sunt mai favorabile inculpatului, astfel că instanţa de recurs va menţine modalitatea de individualizare a executării pedepsei stabilită de către tribunal, reducând corespunzător cuantumul termenului de încercare (consecinţă a reducerii pedepsei rezultante la 1 an şi 6 luni închisoare).

În raport cu toate considerentele anterioare, Înalta Curte urmează a admite recursul inculpatului E.I. va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior îl va condamna pe inculpatul E.I. la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

Va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.

În baza art. 249 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior îl va condamna pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 325 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior îl va condamna pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

În baza art. 250 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 320 alin. (7) C. proc. pen. anterior îl va condamna pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.

În baza art. 861 alin. (1) şi art. 862 C. pen. anterior va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei rezultante pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În baza art. 86 alin. (1) şi alin. (3) C. pen. anterior va obliga inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. anterior. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, se va suspenda şi executarea pedepsei accesorii aplicată inculpatului.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte urmează a admite recursurile declarate de inculpaţii P.G.O., S.C. şi E.I. împotriva deciziei penale nr. 336/A din 15 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Va casa în parte, decizia penală atacată şi, în parte, sentinţa penală nr. 524 din 25 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, şi, rejudecând va proceda conform celor anterior arătate.

Vor fi menţinute celelelate dispoziţii ale hotărârilor recurate.

Faţă de poziţia exprimată de inculpatul T.V., va lua act de retragerea recursului declarat de acesta împotriva aceleiaşi decizii şi îl va obliga la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare determinate de soluţionarea recursurilor declarate de inculpaţii P.G.O., S.C. şi E.I. vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite recursurile declarate de inculpaţii P.G.O., S.C. şi E.I. împotriva deciziei penale nr. 336/A din 15 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Casează, în parte, decizia penală atacată şi, în parte, sentinţa penală nr. 524 din 25 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, şi, rejudecând:

1). Descontopeste pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior aplicată inculpatului P.G.O. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, respectiv:

- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior.

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen. anterior şi cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 1 an şi 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) rap. la art. 4 C. pen., dispune achitarea inculpatului P.G.O. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 323 C. pen. anterior.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior condamnă pe inculpatul P.G.O. la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.

În baza art. 325 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

În baza art. 249 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 250 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior condamnă pe inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), b), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta decizie cu pedepsele de 10 luni închisoare aplicată în baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată în baza art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior şi de 10 luni închisoare aplicată.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.

2). Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior aplicată inculpatului S.C. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, respectiv:

- 10 luni închisoare pentru săvârşirea intracţiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an;

- 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11 şi cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 291 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11 şi cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) rap. la art. 4 C. pen. şi art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 dispune achitarea inculpatului S.C. pentru infracţiunea prev. de art. 26 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior condamnă pe inculpatul S.C. la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.

În baza art. 250 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 249 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior condamnă acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

Schimbă încadrarea juridică a faptelor comise de inculpatul S.C. din infracţiunile prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. şi prev. de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 5 C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., condamnă pe inculpat la o pedeapsă de 8 luni închisoare.

În baza art. 250 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior condamnă pe inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), b), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta cu pedepsele de 10 luni închisoare aplicată în baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior, 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată în baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior, 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată în baza art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior, 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată în baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior şi 10 luni închisoare aplicată în baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor art 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.

3). Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior aplicată inculpatului E.I. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, respectiv:

- 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an;

- 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 1 an şi 10 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior;

- 1 an şi 2 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu ref. la art. 1 pct. 11 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior condamnă pe inculpatul E.I. la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.

În baza art. 249 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 325 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 10 luni închisoare.

În baza art. 250 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.

În baza art. 861 alin. (1) şi art. 862 C. pen. anterior suspendă sub supraveghere executarea pedepsei rezultante pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În baza art. 863 alin. (1) şi alin. (3) C. pen. anterior obligă inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 C. pen. anterior. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, se suspendă şi executarea pedepsei accesorii aplicată inculpatului.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor P.G.O., S.C., durata reţinerii şi arestării preventive de la 15 noiembrie 2012 la 04 martie 2014.

II. Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul T.V. împotriva aceleiaşi decizii.

Obligă recurentul inculpat T.V. la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare determinate de soluţionarea recursurilor declarate de inculpaţii P.G.O., S.C. şi E.I. rămân în sarcina statului.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentului inculpat P.G.O., în sumă de 300 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul de avocat (parţial) pentru apărarea din oficiu a recurentului inculpat S.C., în sumă de 150 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul de avocat (parţial) pentru apărarea din oficiu a recurentului inculpat E.I., în sumă de 50 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 06 martie 2014.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 810/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Uzul de fals (art. 291 C.p.), infracţiuni privind comerţul electronic (Legea nr. 365/2002)