ICCJ. Decizia nr. 869/2014. Penal. Conflict de interese (art. 253 ind 1 C.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 869/2014
Dosar nr. 2038/1/2014
Şedinţa publică din 30 septembrie 2014
Asupra cauzei penale de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin rechizitoriul nr. 156/P/2011 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penala şi criminalistică, la 13 mai 2014, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului R.N., pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, prevăzută şi pedepsită de art. 2531 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (2 acte materiale) ambele cu aplicarea art. 5 C. pen.
Potrivit rechizitoriului, situaţia de fapt, probele administrate şi aspectele de drept constau în următoarele:
La data de 21 februarie 2014 Agen ţia Naţională de Integritate a trimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Raportul de evaluare înregistrat sub nr. 7261/G/II din 21 februarie 2014, întocmit de inspectorii de integritate, prin care s-a reţinut nerespectarea dispoziţiilor legale ce reglementează conflictul de interese de către R.N., fost deputat în Parlamentul României, în legislatura 2008 - 2012, prin facilitarea angajării fiicei sale, R.C., în cadrul biroului s ău parlamentar.
Cauza s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penala şi criminalistică, sub nr. 156/P/2014, iar la data de 06 martie 2014, conform dispoziţiilor art. 305 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la fapta de conflict de interese sesizată.
Pe parcursul efectu ării urmăririi penale, a rezultat comiterea şi a altei fapte de conflict de interese, în legătură cu cea pentru care se dispusese începerea urmăririi penale în cauză, în sensul că, printre persoanele care au prestat activităţi în cadrul biroului parlamentar al fostului deputat R.N., s-a aflat şi P.S. (fostă R.), care este fiica acestuia; în acest context, prin rezoluţia din data de 04 aprilie 2014, în cauză s-a dispus extinderea urmăririi penale şi cu privire la această faptă, ca act material al infracţiunii de conflict de interese.
Din actele de evaluare efectuate la nivelul Agen ţiei Naţionale de Integritate, precum şi din actele de urmărire penală efectuate în prezenta cauză, au rezultat următoarele:
R.N. a fost ales deputat în Parlamentul României pentru legislatura 2008 - 2012, mandatul său fiind validat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 40 din 19 decembrie 2008.
În anul 2009, Ia propunerea şi cu avizul deputatului R.N., R.C. (fiica acestuia) a fost angajată în cadrul biroului său parlamentar din Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani; de asemenea, în anul 2010, deputatul R.N. a încheiat un contract civil de prestări servicii în cadrul aceluiaşi birou parlamentar cu fiica sa, P. (fostă R.) S.
În concret:
1) La data de 19 octombrie 2009, urmare cererii de încadrare în muncă formulată de inculpatul R.N., în calitate de deputat în Parlamentul României, conform dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 96/2006, privind Statutul deputa ţilor şi senatorilor, între Camera Deputaţilor, reprezentat ă legal de Secretarul General, în calitate de angajator şi R.C., în calitate de salariat, s-a încheiat contractul individual de muncă nr. x/2009; conform contractului, R.C. a fost angajat ă în funcţia de şef cabinet parlamentar, pentru perioada 19 octombrie 2009 - sf ârşitul mandatului de deputat, cu un salariu de bază brut lunar de 1.110 lei, activitatea acesteia urm ând a fi desfăşurată în cadrul Circumscripţiei electorale nr. 7, la biroul parlamentar al deputatului R.N., din localitatea Botoşani.
Contractul a fost avizat, între alţii, de deputatul R.N., inculpat în prezenta cauză penală.
Conform copiilor certificate ale actelor depuse în vederea angajării, R.C. este fiica inculpatului R.N.
La data de 27 mai 2010, prin Ordinul nr. 499/2010 al Secretarului general al Camerei Deputa ţilor, s-a dispus încetarea contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 4924/2009, încheiat cu R.C., începând cu data de 01 iunie 2010, în baza dispoziţiilor art. 55 lit. b) C. muncii.
Din adresa nr. 2/1620 din 28 martie 2014 (Anexa nr. 2), emis ă de Parlamentul României - Camera Deputaţilor - Cabinetul Secretarului general, rezultă că în perioada 19 octombrie 2009 - 01 iunie 2010 în baza contractului individual de muncă anterior menţionat, salariata R.C. a obţinut venituri salariate nete în cuantum total de 6.391 lei.
2) La data de 15 iunie 2010, între inculpatul R.N., în calitate de beneficiar şi P.S., în calitate de prestator, s-a încheiat contractul civil având ca obiect prestarea de activităţi în cadrul biroului parlamentar al deputatului R.N. din Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani, valabil pentru perioada 15 iunie 2010 - sfârşit de mandat; potrivit pct. II din contract, pentru executarea prestaţiilor, părţile au convenit un tarif brut de 6,5294 lei/ oră corespunzător funcţiei de referent.
Contractul a fost semnat de inculpatul R.N. şi de P.S.
A şa cum reiese din extrasul pentru uz oficial de pe actul de naştere privind pe R.S., înaintat de Primăria oraşului Flămânzi cu adresa nr. 8270 din 02 aprilie 2014, aceasta este fiica inculpatului R.N., iar la data de 20 septembrie 2003, urmare căsătoriei, a preluat numele de familie P., nume pe care îl are şi în prezent.
La data de 20 martie 2011, P.S. a adresat o cerere Secretarului general al Camerei Deputa ţilor, prin care şi-a prezentat demisia din cadrul biroului parlamentar al deputatului R.N., începând cu data de 01 aprilie 2011; cererea a fost aprobată în prealabil de deputatul R.N.
Din rela ţiile comunicate de Parlamentul României - Camera Deputaţilor - Cabinetul Secretarului general prin adresa nr. 2/1620 din 28 martie 2014 (Anexa nr. 2), rezultă că P.S. a fost remunerată în baza respectivului contract civil în perioada 15 iunie 2010 - 01 aprilie 2011, cu suma totală de 5.267 lei.
În drept, conform rechizitoriului:
Fapta inculpatului R.N. constând în aceea că, în perioada 19 octombrie 2009 - 15 iunie 2010, în calitate de deputat în Parlamentul României, cu intenţie, în mod repetat în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a propus angajarea în cadrul biroului său parlamentar din Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani, a fiicei sale, R.C., a avizat contractul individual de muncă încheiat cu aceasta şi a încheiat un contract civil de prestări servicii în cadrul aceluiaşi birou parlamentar, cu fiica sa, P. (fostă R.) S., contracte în baza cărora s-a realizat, în mod direct, un folos material pentru aceasta, în cuantum total de 11.658 lei, sume plătite cu titlu de venituri salariale din bugetul Camerei Deputaţilor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 2531 C. pen. anterior (infracţiune prev. de art. 301 alin. (1) în Codul penal actual) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale), ambele cu aplicarea art. 5 C. pen.
Pentru a dovedi situaţia de fapt expusă în rechizitoriu, au fost administrate, în cursul urmăririi penale, următoarele mijloace de probă:
- raportul de evaluare al Agen ţiei Naţionale de Integritate, înregistrat sub nr. 7261/G/II din 21 februarie 2014 şi actele aferente;
- declara ţiile inculpatului R.N.;
- declara ţiile martorilor F.R. şi M.I.;
- rela ţiile comunicate de Primăria Flămânzi cu adresa nr. 8270 din 02 aprilie 2014;
- adresa nr. 2/1620 din 28 martie 2014 a Camerei Deputa ţilor referitoare la persoanele angajate la biroul parlamentar al deputatului R.N. în perioada 2008 - 2012 şi la veniturile lunare plătite acestora din bugetul Camerei Deputaţilor, în baza contractelor încheiate;
- copie certificat ă a contractului individual de muncă din 19 octombrie 2009, încheiat cu R.C. şi actele aferente acestuia;
- copie certificat ă a contractului civil din 15 iunie 2010, încheiat cu P.S. şi actele aferente acestuia.
În rechizitoriu s-au menționat următoarele date cu privire la persoana inculpatului:
Inculpatul R.N. este căsătorit, are studii superioare, a fost deputat în Parlamentul României în legislatura 2008-2012, în prezent nu are ocupaţie, are trei copii majori şi nu are antecedente penale.
Cu ocazia audierii, acesta nu a contestat situaţia de fapt reţinută, însă a considerat că nu este vinovat de comiterea vreunei infracţiuni.
Date cu privire la desfăşurarea urmăririi penale menţionate în rechizitoriu:
Cauza s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, sub nr. 156/P/2014, la data de 05 martie 2014.
Prin ordonan ţa nr. 156/P/2014 din data de 06 martie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză, cu privire la infracţiunea de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., constând în fapta fostului deputat în Parlamentul României, R.N., de a facilita, în anul 2009, angajarea fiicei sale, R.C., în cadrul biroului său parlamentar.
La data de 04 aprilie 2014, întrucât din probele administrate pe parcursul urmăririi penale a rezultat comiterea şi a altei fapte de conflict de interese, act material al aceleiaşi infracţiuni, prin ordonanţa cu acelaşi număr, s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la fapta deputatului R.N. de a încheia la data de 15 iunie 2010, contractul civil, cu fiica sa, P.S., pentru prestarea de activităţi în cadrul biroului său parlamentar; prin aceeaşi ordonanţă, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii pentru care se începuse iniţial urmărirea penală în cauză, din infracţiunea de conflict de interese, în forma prevăzută de art. 2531 C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracţiunea de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale) ambele cu aplicarea art. 5 C. pen.
Prin ordonanţa nr. 156/P/2014, din data de 08 aprilie 2014, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de R.N., fost deputat în Parlamentul României, pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale) ambele cu aplicarea art. 5 C. pen.
Prin ordonan ţa emisă la data de 29 aprilie 2014, în Dosarul nr. 156/P/2014, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva suspectului R.N., pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale), ambele cu aplicarea art. 5 C. pen.
Inculpatului i-au fost aduse Ia cuno ştinţă drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 10, art. 83 şi art. 108 C. proc. pen., ocazie cu care s-au încheiat procesele verbale din datele de 24 aprilie 2014 şi 05 mai 2014; un exemplar al fiecărui proces verbal a fost remis inculpatului.
Inculpatul nu a fost asistat juridic pe parcursul urm ăririi penale.
II. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sub nr. 2038/1/2014 la data de 21 mai 2014, fiind repartizat Judecătorului de Cameră Preliminară, care în conformitate cu dispoziţiile art. 344 alin. (2) C. proc. pen. a dispus comunicarea copiei certificate a rechizitoriului nr. 156/P/2014 din 13 mai 2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penala şi criminalistică, la adresa de domiciliu a inculpatului, aducându-i-se la cunoştinţă acestuia obiectul procedurii de Cameră Preliminară, dreptul de a-şi angaja apărător şi termenul în care, de la data comunicării poate formula în scris cereri şi excepţii cu privire la nelegalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
La 26 mai 2014 inculpatul R.N. a primit copia rechizitoriului, judecătorul de Cameră Preliminară constatând că acesta nu a formulat cereri şi excepţii în termenul de 20 de zile prevăzut de dispoziţiile legale, motiv pentru care, conform art. 342 C. proc. pen. a procedat la verificarea competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi a legalităţii administrării probelor şi a efectuării activităţii de urmărire penală.
Prin încheierea nr. 677 din 8 iulie 2014, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea rechizitoriului nr. 15/P/2014 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penala şi criminalistică, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.
S-a dispus începerea judecăţii inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 C. pen. anterior (2 acte materiale) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen.
S-a fixat termen de judecată la data de 16 septembrie 2014.
III. În cursul cercetării judecătoreşti, la primul termen de judecată, 16 septembrie 2014, conform art. 374 alin. (1) C. proc. pen., s-a dat citire actului de sesizare, în baza dispoziţiilor art. 374 alin. (4) C. proc. pen. i s-a adus la cunoştinţă inculpatului faptul că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, cu consecinţa reducerii limitelor de pedeapsă cu 1/3.
Inculpatul R.N. a arătat faptul că doreşte să se prevaleze de această procedură, recunoscând faptele aşa cum au fost descrise în actul de sesizare, solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
În acest sens, conform art. 375 C. proc. pen. inculpatului i s-a luat o declaraţie, instanţa, constatând aplicabilitatea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., motiv pentru care a admis cererea inculpatului de a se judeca în baza procedurii simplificate.
IV. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, cu privire la acuzaţiile aduse inculpatului.
Astfel, instanţa reţine că în anul 2009, la propunerea şi cu avizul deputatului R.N. (deputat în Parlamentul României pentru legislatura 2008-2012), R.C. (fiica acestuia) a fost angajată în cadrul biroului său parlamentar din circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani, de asemenea, în anul 2010, deputatul R.N. a încheiat un contract civil de prestări servicii în cadrul aceluiaşi birou parlamentar cu fiica sa, P. (fostă R.) S.
Înalta Curte constată că situaţia de fapt expusă în rechizitoriu, recunoscută de altfel şi de către inculpatul R.N. rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale (probe necontestate de către inculpat), întregul probatoriu relevând - dincolo de orice dubiu rezonabil - existenţa faptelor săvârşite de inculpat şi vinovăţia acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese.
Infracţiunea de conflict de interese, în forma reglementată de art. 2531 alin. (1) C. pen. anterior, constă în „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II, inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat sau beneficiază de servicii ori foloase de orice natură ” .
În Codul penal în vigoare (Legea nr. 286/2009), infracţiunea de conflict de interese este reglementată prin dispoziţiile art. 301, şi constă, potrivit alin. (1), în „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană, cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură".
În raport de limitele de pedeaps ă prevăzute în legile penale succesive pentru sancţionarea infracţiunii de conflict de interese, s-a apreciat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 C. pen. actual, Codul penal anterior este legea penală mai favorabilă; astfel, art. 2531 alin. (1) C. pen. anterior prevedea pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a mai ocupa o funcţie publică pe durată maximă, iar Codul penal actual, sancţionează infrac ţiunea de conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1), cu închisoarea de la 1 an la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
În cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese.
Astfel, subiectul activ calificat, respectiv funcţionarul public ce are competenţa de a îndeplini acte sau/şi de a participa la luarea deciziilor.
Raportat la dispoziţiile art. 147 alin. (1) C. proc. pen. anterior şi art. 145 C. pen. anterior, parlamentarii au calitatea de funcţionari publici atât în sensul normelor penale anterioare, cât şi în sensul normelor penale în vigoare (art. 175 C. pen.), fiind subiect activ al infracţiunii de conflict de interese în ambele forme de incriminare art. 2531 C. pen. anterior şi art. 301 alin. (1) C. pen. actual.
Pentru realizarea elementului material al infracţiunii nu este nevoie de producerea unei pagube şi doar de realizarea unui folos material pentru sine, soţ/soţie, ceea ce în speţă s-a realizat.
Fiica inculpatului R.N., numita R.C. a realizat un venit salarial de 6.391 lei în perioada 19 octombrie 2009 - 1 iunie 2010 în baza contractului individual de muncă nr. x. şi de 5.267 lei în perioada 15 iunie 2010 - 01 aprilie 2011 în baza contractului civil y.
Astfel, banii publici, aflaţi la dispoziţia inculpatului au fost direcţionaţi către membrii familiei sale, iar datorită acestui interes personal de natură patrimonială, rezultă faptul că este îndeplinită condiţia legală constând în neîndeplinirea atribuţiilor ce-i revin în calitate de deputat în Parlamentul României, în conformitate cu principiile care stau la baza exercitării demnităţii publice.
Norma de incriminare nu prevede ca folosul material să fie injust, ci numai ca acesta să fi fost efectiv obţinut printr-o procedură favorizantă.
Astfel, obţinerea unui folos material reprezintă condiţia pentru realizarea laturii obiective a infracţiunii prevăzută de art. 2531 C. pen. anterior, acesta neconferind faptei caracterul unei infracţiuni de prejudiciu, întrucât principalul fascicul de relaţii sociale apărate de lege ţine de corecta exercitare a autorităţii publice de către funcţionarii publici.
Faptele inculpatului R.N. au creat o stare de pericol la adresa valorilor sociale ocrotite de lege, referitor la funcţionarea instituţiilor, având în vedere că interesul patrimonial indirect al parlamentarului poate influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care-i revin, fiind astfel îndeplinită urmarea prevăzută în norma de incriminare.
Cu privire la latura subiectivă a infracţiunii de conflict de interese rezultă intenţia frauduloasă a inculpatului R.N. de a acţiona în interesul direct al familiei sale, căreia i-a facilitat obţinerea de foloase materiale din bugetul Camerei Deputaţilor.
Astfel, în cauză sunt îndeplinite, atât sub aspectul laturii subiective, cât şi obiective, elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese prevăzută de art. 2531 C. pen. anterior, text în baza căruia inculpatul va fi condamnat la pedeapsa închisorii de câte 4 luni, cu reţinerea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi a art. 41 alin. (2) C. pen.
La individualizarea pedepsei, instanţa a avut în vedere gradul de pericol social al faptei comise, dedus din circumstanţele cauzei, calitatea şi pregătirea profesională deţinută de inculpat, consecinţa faptei, cât şi datele personale ale inculpatului (necunoscut cu antecedente penale, studii superioare, are o familie organizată), a avut o atitudine sinceră şi de regret a faptei.
Astfel, pedeapsa rezultantă de 4 luni închisoare este de natură să asigure funcţia sancţionatorie şi reinserţia socială a inculpatului, cât şi prezervarea ordinii publice, în sensul art. 52 C. pen.
În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, se apreciază, în raport cu datele personale ale inculpatului, că scopul acesteia poate fi atins şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie, motiv pentru care va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
Ca urmare, instanţa va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani şi 4 luni, atrăgându-i-se atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării condiţionate a pedepsei.
În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, conform art. 12 din Legea nr. 187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.
Astfel, instanţa va face aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. a cărei executare va fi suspendată, conform art. 71 alin. (5) C. pen.
Pronunţând condamnarea inculpatului R.N., acesta va fi obligat la plata sumei de 1.050 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 450 lei cheltuieli ocazionate în faza de urmărire penală, iar suma de 600 lei cheltuieli ocazionate în faza judecăţii în primă instanţă, din care 200 lei onorariul avocatului din oficiu care se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
În baza art. 2531 C. pen. anterior, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 5 C. pen., art. 374 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 396 alin. (10) C. proc. pen., condamnă pe inculpatul R.N., la pedeapsa de 4 luni închisoare.
În temeiul art. 71 C. pen. anterior interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 81 C. pen. anterior dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii pe un termen de încercare de 2 ani şi 4 luni, calculat conform art. 82 C. pen. şi care se socoteşte de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În conformitate cu art. 71 alin. (5) C. pen. anterior pe durata termenului de încercare se suspendă executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 359 C. proc. pen. anterior atrage atenţia inculpatului R.N. asupra disp. art. 83 C. pen. anterior privind cazurile de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei.
Obligă inculpatul la plata sumei de 1.050 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 450 lei, cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală şi 600 lei cheltuieli judiciare efectuate în cursul judecăţii, din care 200 lei, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 septembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 15/2014. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 298/2014. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
