ICCJ. Decizia nr. 121/2015. Penal. Traficul de persoane (art.210 NCP). Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 121/2015
Dosar nr. 14311/3/2014
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2015
Deliberând asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 1499 din 20 mai 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 459 alin. (7) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul F.I. cu obligarea revizuentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut că, prin cererea sa, condamnatul F.I. a solicitat revizuirea Sentinţei penale nr. 21 din 11 ianuarie 2010 a Tribunalului Bucureşti, cu motivarea că se impune achitarea sa în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. anterior, întemeindu-se în drept pe dispoziţiile art. 456 şi art. 458 din C. proc. pen.
S-a reţinut că prin Sentinţa penală nr. 21 din 11 ianuarie 2010 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul F.I. la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 13 C. pen. şi cu reţinerea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi 76 alin. (1) lit. b) C. pen. în dauna părţilor vătămate L.N.P. şi L.F.M.
Pe durata prev. de art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen.
În baza art. 861 C. pen.v s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 5 ani, care se va calcula conform art. 862 C. pen., de la data rămânerii definitive a sentinţe.
Pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se spună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele stabilite la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti; să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatului.
Conform art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. relative la revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 12 alin. (2) teză finală din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 65 alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatului pe o perioadă de 3 ani drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen.
În baza art. 14, 15 C. proc. pen. rap la art. 346 C. proc. pen., au fost admise, în parte, acţiunile civile exercitate în procesul penal şi în consecinţă au fost obligaţi inculpaţii A.C. şi N.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A. SA la plata despăgubirilor după cum urmează: 1.000 euro, daune materiale, echivalent în lei la data plăţii, către partea civilă D.O.; 1.200 euro, daune materiale echivalent în lei la data plăţii, către partea civilă P.M.; 1.200 euro, daune materiale echivalent în lei la data plăţii şi 10.000 RON, daune morale, către partea civilă, G.D.; 1.200 euro, daune materiale echivalent în lei la data plăţii şi 2.000 RON daune morale, către partea civilă C.M.C.; 1.000 euro, daune materiale echivalent în lei la data plăţii, către partea civilă N.M.; 1.200 dolari SUA, daune materiale echivalent în lei la data plăţii şi 5.000 RON, daune morale către partea civilă B.L.L.; 1.300 euro, daune materiale echivalent în lei la data plăţii şi 5.000 RON, daune morale către partea civilă D.T.; 1.200 dolari SUA daune materiale echivalent în lei la data plăţii şi 5.000 RON daune morale, către partea civilă B.A.N.; 1.300 euro, daune materiale echivalent în lei la data plăţii şi 5.000 RON daune morale, către partea civilă C. PEN.; 1.300 euro, daune materiale echivalent în lei la data plăţii şi 5.000 RON daune morale, către partea civilă C.M.; 1.200 euro, daune materiale echivalent în lei la data plăţii către partea civilă B.G.; 1.000 euro, daune materiale echivalent în lei la data plăţii şi 5.000 RON daune morale către partea civilă I.V.; 1.000 euro, daune materiale echivalent în lei la data plăţii şi 5.000 RON daune morale către partea civilă I.P.
S-a luat act că părţile vătămate N.C.G. şi R.I. nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.
În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. rap. la art. 19 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpaţii A.C. şi N.M. suma de 1.200 euro şi 1.200 dolari SUA.
În baza art. 14, 15 şi 346 C. proc. pen., au fost admise, în parte, acţiunile civile exercitate şi a fost obligat inculpatul F.I. la plata sumei de 500 euro, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând daune materiale către părţile civile L.N.P. şi L.F.M.
În baza art. 14, 15 şi 346 C. proc. pen., au fost admise, în parte, acţiunile civile exercitate şi a fost obligat inculpatul F.I. la plata sumei de 5.000 RON, daune morale către partea civilă L.N.P. şi 5.000 RON către partea civilă L.F.M.
În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. rap. la art. 19 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpaţii A.C. şi N.M. suma de 6.200.000 ROL, reprezentând taxa de mediere plătită SC A. SA.
Conform art. 189 C. proc. pen., s-a dispus decontarea onorariului cuvenit apărătorului din oficiu, avocat P.S., din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti către SAJ Bucureşti.
S-a reţinut de prima instanţă că, revizuirea este un remediu procesual împotriva erorilor judiciare care pot fi cuprinse în hotărârile penale definitive. Prin finalitatea sa proprie, revizuirea înlătură eroarea judiciara sub orice forma s-a produs, constatându-se că niciunul dintre motivele invocate nu se circumscriu acestor articole de lege ce cuprind norme imperative şi de strictă interpretare.
Astfel, s-a arătat că simpla nemulţumire faţă de motivarea rechizitoriului şi hotărârilor instanţelor sau faţă de soluţia de condamnare, pe care inculpatul o apreciază ca fiind nedreaptă, nu poate conduce automat la admiterea în principiu a cererii de revizuire pentru că aspectele contestate sunt aspecte ce ţin de fondul cauzei, elemente analizate de instanţa de fond, apel şi recurs şi care au stat la baza pronunţării unei soluţii definitive.
În acest sens, s-a observat că inculpatul nu a făcut trimitere la fapte şi împrejurări noi ori la alte elemente prevăzute în dispoziţiile art. 453 C. proc. pen. ca şi motive de revizuire pe baza cărora să se poată aprecia că cererea formulată se încadrează în vreunul dintre cazurile stipulate pentru a determina o admitere în principiu a cererii.
De asemenea, nici susţinerile revizuentului potrivit cărora se impune admiterea cererii de revizuire întrucât hotărârile judecătoreşti date în diversele căi de atac conţin contradicţii, nu au putut fi încadrate ca reprezentând motive ale unei cereri de revizuire neîncadrându-se în dispoziţiile legale ce reglementează această instituţie.
Împotriva acestei sentinţe, în termenul legal, a declarat apel condamnatul F.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub aspectul greşitei respingeri a cererii sale şi arătând pe larg, în scris, motivele pentru care a promovat prezenta cale de atac.
Prin Decizia penală nr. 933/A din 4 septembrie 2014 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins apelul declarat de revizuentul F.I. împotriva Sentinţei penale nr. 1499 din 20 mai 2014 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, ca nefondat.
S-a reţinut că prima instanţă a apreciat, în mod just, că cererea de revizuire nu este admisibilă, întrucât din probele dosarului în care s-a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se solicită, s-a constatat că, motivele invocate nu se regăsesc printre cele impuse de lege şi oricum, condamnarea apelantului nu s-a datorat motivelor invocate în revizuire, ci pe baza coroborării tuturor probelor administrate în cauză, respectiv declaraţii parte vătămată, proces-verbal de cercetare la faţa locului, declaraţii martori, expertize tehnico ştiinţifice etc.
S-a constatat că ceea ce se urmăreşte în fapt este doar o prelungire a probatoriului, ceea ce este inamisibil, pe această cale, astfel că a respins apelul condamnatului, ca nefondat.
Împotriva acestei decizii definitive, la data de 22 noiembrie 2014, revizuentul F.I. a declarat recurs, cauza fiind înregistrată-pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. 14311/3/2014, fiind stabilit termen de judecată la data de 27 ianuarie 2015
Examinând decizia atacată prin prisma admisibilităţii căii de atac a recursului promovat de revizuentul F.I. în raport de prevederile art. 459 alin. (7) C. proc. pen., Înalta Curte constată că este inadmisibil.
Potrivit dispoziţiilor art. 459 alin. (7) C. proc. pen., sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea.
Aşa fiind, sentinţa prin care instanţa se pronunţă asupra cererii de revizuire poate fi atacată cu apel, fiind singura cale de atac ordinară prevăzută de noul C. proc. pen.
Raportând aceste prevederi legale la speţa de faţă, se constată că recurentul revizuent F.I. a declarat recurs împotriva unei decizii penale definitive, cu privire la o asemenea decizie nefiind prevăzută de lege posibilitatea de a putea fi formulată cale de atac, deci, pe cale de consecinţă, recursul promovat este inadmisibil.
Faţă de cele menţionate, Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul declarat de revizuentul F.I., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul F.I. împotriva Deciziei penale nr. 933/A din 4 septembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 27 ianuarie 2015.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 145/2015. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 38/2015. Penal. Infracţiuni de corupţie... → |
|---|
