ICCJ. Decizia nr. 25/2015. Penal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 25/A/2015
Dosar nr. 440/272014
Şedinţa publică din 29 ianuarie 2015
Asupra apelului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rezoluţia nr. 379/P/2013 din data de 15 noiembrie 2013 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de comisarul şef M.F., directorul Penitenciarului Giurgiu, subinspectorul de penitenciar G.G., agentul şef adjunct T.I. şi subcomisarul P.N., sub aspectul infracţiunilor de „abuz în serviciu contra intereselor persoanelor ” prevăzută de art. 246 C. pen. şi „favorizarea infractorului” prevăzută de art. 264 C. pen., cu motivarea că faptele au mai fost anterior cercetate, context în care lipseşte o condiţie prevăzută de lege necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale.
Prin Rezoluţia nr. 4415/II/2/2013 din data de 9 ianuarie 2014, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a respins - ca tardivă - plângerea formulată de petentul M.O.C. împotriva rezoluţiei nr. 379/P/2013 din data de 15 noiembrie 2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Împotriva acestei rezoluţii a formulat plângere, în temeiul art. 278 C. proc. pen. din 1968, petentul M.O.C. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin sentinţa penală nr. 342 din data de 9 octombrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul M.O.C. împotriva rezoluţiei nr. 4415/II/2/2013 din 9 ianuarie 2014 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Instanţa de fond a reţinut, în esenţă că, nici din actele premergătoare efectuate cu ocazia urmăririi penale şi nici din cele depuse la termenul din 2 octombrie 2014 - ordonanţă şi memoriu, care au fost analizate de judecător - nu rezultă acte sau elemente care să ateste săvârşirea vreunei infracţiuni de către intimaţi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petentul M.O.C., arătând că motivele scrise ale apelului le va depune după comunicarea Sentinţei penale nr. 342 din data de 9 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I-a penală.
Examinând apelul declarat de petentul M.O.C., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că este inadmisibil, în virtutea următoarelor considerente:
Conform art. 16 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, „hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale”.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că prin sentinţa penală apelată, prima instanţă s-a pronunţat asupra plângerii formulată de petentul M.O.C., în baza dispoziţiilor art. 2781 alin. (8) C. proc. pen. anterior, respingând plângerea, ca nefondată.
Potrivit alin. (10) al art. 2781 C. proc. pen. anterior, astfel cum acesta a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 - „Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. (8) este definitivă”, legea procesual penală excluzând posibilitatea exercitării vreunei căi de atac împotriva acestor hotărâri.
Prin urmare, petentul a formulat contestaţie împotriva unei hotărâri definitive, ipoteză în care, calea de atac exercitată împotriva unei astfel de-sentinţe nu este prevăzută de lege.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421. pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, apelul: declarat de petentul M.O.C. împotriva sentinţei penale nr. 342 din data de 9 octombrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală;
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantul-petent la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul M.O.C. împotriva sentinţei penale nr. 342 din data de 9 octombrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a penală.
Obligă apelantul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 ianuarie 2015.
← ICCJ. Decizia nr. 33/2015. Penal. Infracţiuni de corupţie... | ICCJ. Decizia nr. 11/2015. Penal. Violul (art.197 C.p.).... → |
---|