CSJ. Decizia nr. 108/2003. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 108/2003
Dosar nr. 122/2003
Şedinţa de la 17 iulie 2003, în Camera de consiliu
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 3352 din 15 iulie 2003, Curtea Supremă de Justiţie, secţia penală, a respins cererea de recuzare a tuturor judecătorilor Curţii de Apel Timişoara, formulată de inculpatul I.I. în dosarul nr. 5415/2003 al acelei curţi, cu motivarea că temeiurile invocate nu constituie cazuri de incompatibilitate în sensul prevederilor art. 46, art. 47 şi art. 48 C. proc. pen.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat recurs.
Prin motivele de casare invocate oral, în sprijinul recursului, s-a susţinut că soluţia de respingere a cererii de recuzare este contrară dispoziţiilor legii, deoarece nu s-a ţinut seama de încălcările normelor de procedură care atrag nulitatea absolută a încheierii nr. 117 din 10 iulie 2003, pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin.
S-a mai susţinut că, prin modul în care a procedat ulterior, Curtea de Apel Timişoara a acceptat acele încălcări ale normelor procedurale, astfel că nu există garanţii că, la acea instanţă, inculpatul va fi judecat în cadrul unui proces echitabil.
În concluzie, s-a cerut admiterea recursului şi casarea încheierii prin care a fost respinsă cererea de recuzare.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea încheierii atacate cu recurs şi celelalte acte ale dosarului rezultă că inculpatul a formulat cerere de recuzare a tuturor judecătorilor Curţii de Apel Timişoara, susţinând că nu ar exista garanţii că, în faţa acelei instanţe, i se va asigura judecarea în cadrul unui proces echitabil şi în mod imparţial deoarece în toate cauzele judecate până în prezent nu s-au luat în considerare nulităţi absolute şi au fost respinse excepţii de neconstituţionalitate.
De asemenea, s-a susţinut că nu s-a asigurat apărarea inculpatului şi consultarea dosarului, ceea ce ar demonstra existenţa unor interese de a fi privat de libertate.
Referindu-se la aceste motive, secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie a considerat în mod corect că acestea nu constituie cazuri de incompatibilitate în sensul prevederilor art. 46, art. 47 şi art. 48 C. proc. pen.
Pe de altă parte, nici criticile formulate în cadrul motivelor invocate în sprijinul recursului, care se referă, în esenţă, la susţinerile formulate prin cererea de recuzare, nu justifică aprecierea că ar exista temeiuri de natură a impune constatarea că judecătorii Curţii de Apel Timişoara s-ar afla în vreunul din cazurile de incompatibilitate prevăzute limitativ în textele de lege menţionate.
Aşa fiind şi cum motivele formulate, deşi susceptibile de a fi invocate în cadrul căilor de atac ce se pot exercita împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului cauzei, nu pot face obiectul unei cereri de recuzare, care trebuie să se refere doar la cazurile de incompatibilitate strict determinate de lege, urmează a se respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat şi a-l obliga să plătească statului cheltuielile judiciare efectuate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.I. împotriva încheierii nr. 3352 din 15 iulie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală.
Obligă pe inculpat să plătească statului suma de 3.000.000 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, vor fi avansaţi din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 17 iulie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 194/2003. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | CSJ. Decizia nr. 195/2003. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
