Furtul calificat (art. 209 C.p.). Sentința nr. 160/2015. Judecătoria ALBA IULIA

Judecătoria ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 160/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 03-04-2015 în dosarul nr. 433/176/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A. I.

Dosar nr._

SENTINȚA PENALĂ Nr. 160/2015

Ședința publică din 03.04.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: B. D. M.

GREFIER: E. R. T.

Ministerul Public – P. de pe lângă Judecătoria A. I. - este reprezentat prin procuror C. A. I..

Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpații:

- T. C. A. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat prev. de art. 20 C.pen. raportat la art. 208 alin.1, art.209 alin. 1 lit. a, g și i C.pen. și la art. 222 C.pen.

- R. F. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat prev. de art. 20 C.pen. raportat la art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.pen. și la art. 222 C.pen.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 24.03.2015, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei, încheierea făcând parte integrantă din prezenta sentință.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1378/P/2013 emis la data de 23.01.2014 P. de pe lângă Judecătoria A. I. a trimis în judecată pe inculpații T. C. A. și R. F. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat prev. de art. 20 C.pen. raportat la art. 208 alin.1, art.209 alin. 1 lit. a, g și i C.pen. și la art. 222 C.pen.

În actul de sesizare se arată, în esență, că în data de 01.04.2013 inculpații R. F. împreună cu inculpatul T. C. A., în baza înțelegerii prealabile cu acesta, a montat pe bancomatul aparținând B. SA situat în A. I., ., un dispozitiv cu scopul de a sustrage bani, inculpatul T. C. A. supraveghiind ulterior bancomatul, fie ca să îl anunțe pe R. F. despre utilizarea bancomatului de către clienți, fie ca să ridice el dispozitivul cu banii reținuți.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces–verbal de consemnare a plângerii orale din data de 01.04.2013, proces–verbal de cercetare la fața locului din data de 01.04.2013 și planșa foto, adresa nr._/16.07.2013 a B. – Sucursala A. I., declarațiile învinuiților T. C. A. și R. F., proces–verbal de confruntare din data de 29.04.2013, declarațiile martorilor C. I. și D. M., proces – verbal din data de 01.04.2013 de verificare a sesizării, proces–verbal din data de 01.04.2013 de conducere în teren a învinuitului T. C. A., procesul – verbal din data de 17.04.2013 de vizionare a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere montate la Agenția B. Cetate din A. I., DVD-uri cu imaginile înregistrate de camerele de supraveghere montate la Agenția B. Cetate din A. I., proces–verbal din data de 29.04.2013 de vizionare a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere montate la Agenția B. Cetate din A. I., proces – verbal de investigații din data de 23.04.2013, adresele nr. 7795/29.04.2013 și nr. 8191/07.05.2013 ale B. SA cu datele clienților care au utilizat bancomatul și ora utilizării, proces–verbal de reconstituire din data de 29.04._, CD cu imagini înregistrate în timpul efectuării reconstituirii, procese– verbale de redare rezumativă, procese–verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor interceptate și înregistrate în baza ordonanței nr. 1378/P/2013 din 01.04.2013 și a încheierilor 77/02.04.2013 și 85/05.04.2013, procese–verbale de efectuare a percheziției domiciliare din data de 29.04.2013, fișele de cazier judiciar ale învinuiților, procese–verbale de citare și de căutare.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 30.01.2014 sub dosar nr._ .

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 11.10.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

La termenul de judecată din data de 24.03.2015, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C.p.p. a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța i-a întrebat pe inculpații T. C. A. și R. F. dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmării penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-le la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. 10 C.p.p., iar în urma răspunsului pozitiv a acestora procedat la audierea ambilor inculpați în conformitate cu dispozițiile art. 375 alin. 1 C.p.p., declarațiile acestora fiind consemnate, semnate și atașate la dosarul cauzei.

Constatând îndeplinite condițiile impuse de textul legal de la art. 375 C.pr.pen, văzând și concluziile favorabile ale reprezentantului Ministerului Public și ale apărătorului inculpatului, instanța a admis cererea inculpaților de parcurgere a procedurii simplificate de recunoaștere a învinuirii.

Față de aceasta, nu s-a mai procedat la efectuarea cercetării judecătorești în cauză.

La dosarul cauzei s-au depus fișele de cazier judiciar ale ambilor inculpați (f. 268 - 270), precum și înscrisuri în circumstanțiere de către inculpatul R. F. (f. 332-341).

Persoana vătămată . nu s-a constituit parte civilă în cauză întrucât nu a suferit niciun prejudiciu.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

1.Situația de fapt:

Analizând materialul probator administrat în cauză instanța constată că situația de fapt astfel cum a fost descrisă în cuprinsul actului de sesizare al instanței este una corectă și corespunde realității.

Astfel, în data de 31.03.2013, inculpații R. F. și T. C. A., împreună cu C. I. G. și D. L., toți din județul Prahova, s-au înțeles să se deplaseze în străinătate, în Vestul Europei, plecând la acea dată din municipiul Ploiești cu un autoturism Ford Mondeo aparținând numitului C. I. G.. Întrucât nu aveau destui bani pentru deplasare și pentru satisfacerea altor nevoi au intrat în municipiul A. I. cu scopul de a sustrage bani din bancomate folosind un dispozitiv de blocare a fantei de eliberare a numerarului, pe care îl montau la bancomat, acesta urmând să împiedice eliberarea sumelor de bani solicitate de clienții care foloseau bancomatul. Prin folosirea acestui dispozitiv sumele de bani care nu erau eliberate către clienți erau reținute de acesta, astfel că la momentul recuperării dispozitivului aceștia urmau să intre și în posesia respectivelor sume de bani. Au ajuns în municipiul A. I. în cursul zilei de 01.04.2013, iar după ce au făcut un tur al orașului, în care au observat diferite bancomate, inculpații R. F. și T. C. A. au hotărât să monteze dispozitivul la un ATM aparținând B. SA, situat în A. I., ., județul A.. R. F. a montat, în jurul orei 17:15, dispozitivul menționat la bancomatul B., timp în care D. L. se afla în imediata apropiere a acestuia, probabil pentru a supraveghea zona și pentru a se asigura că nu sunt observați de alte persoane.

După montarea dispozitivului, conform înțelegerii stabilite cu inculpatul R. F., inculpatul T. C. A. s-a postat în imediata apropiere a bancomatului pentru a observa dacă bancomatul este folosit de vreo persoană care solicita eliberarea de numerar, în acest caz urmând să desprindă banda respectivă pentru a lua banii reținuți în dispozitivul montat sau să îl anunțe pe R. F. pentru a recupera respectivul dispozitiv.

În jurul orei 18:20, martorul C. I. a folosit bancomatul aparținând B. SA, situat în A. I., ., solicitând eliberarea de numerar, însă banii nu i-au fost eliberați, deși nu mai existau în cont în urma operațiunii, astfel că a anunțat organele de poliție, așa cum reiese și din declarația de martor aflată la dosar.

În jurul orei 19:00, organele de poliție s-au deplasat la fața locului, unde au observat pe inculpații R. F. și T. C. A., care se aflau în zona bancomatului B.. Observând venirea organelor de poliție, inculpatul R. F. a recuperat dispozitivul montat pe bancomat, fugind de la fața locului, fiind urmat și de T. C. A.. Dintre aceștia doar inculpatul T. C. A. a fost prins de organele de poliție.

Fiind audiat în cursul actelor premergătoare și în cursul urmării penale, inculpatul T. C. A. nu a fost sincer în declarațiile făcute și a avut o atitudine oscilantă, declarând inițial că a cunoscut despre faptul că ceilalți au montat un dispozitiv la bancomat care urma să rețină banii care urmau să fie eliberați către clienți și că a supravegheat bancomatul respectiv pentru a vedea dacă este folosit de clienți, pentru ca ulterior, după consultarea cu inculpatul R. F. (așa cum reiese din convorbirile interceptate), să declare că el nu cunoștea faptul că inculpatul R. F. a montat la bancomat un dispozitiv de blocare a banilor la bancomatul B. în scopul de a sustrage bani și că nu a avut nicio implicarea în activitatea susnumitului.

Inculpatul R. F., deși în faza actelor premergătoare nu a recunoscut săvârșirea faptei, în faza de urmărire penală, în prezența apărătorului din oficiu, și-a asumat întreaga responsabilitate pentru fapta săvârșită în data de 01.04.2013, arătând că el a fost cel care a montat dispozitivul de blocare a fantei de eliberare a banilor la bancomatul B., în scopul de a sustrage bani, fără a le spune despre acest lucru celorlalți. A declarat că după montarea dispozitivului l-a sunat pe inculpatul T. C. A., căruia i-a solicitat să supravegheze bancomatul, fără a-i spune despre dispozitivul montat, și că el a fost cel care a recuperat dispozitivul respectiv.

Inculpatul T. C. A. arată în declarațiile sale că a plecat în data de 31.03.2013 din Ploiești cu un autoturism împreună cu R. F., C. I. G. și D. L., cu intenția de a pleca toți în Italia, iar în data de 01.04.2013 au ajuns în A. I., unde a auzit că R. F., C. I. G. și D. L. au stabilit între ei să monteze un dispozitiv la un bancomat pentru a sustrage bani și că, în jurul orei 18:00, R. F. și D. L. au montat dispozitivul la un bancomat B., după care R. F. i-a spus să meargă în zona din apropierea bancomatului și să vadă dacă este cineva acolo. După ce i-a spus lui R. F. că în zonă nu se află nimeni, acesta a luat în fugă dispozitivul de la bancomat și s-a îndepărtat în grabă, fiind urmăriți de organele de poliție.

Din procesul – verbal încheiat în data de 01.04.2013 reiese faptul că organele de poliție s-au deplasat în zona bancomatului B. situat în A. I., ., în urma sesizării martorului C. I., ocazie cu care au constatat că pe fanta de eliberare a numerarului este montat un dispozitiv care imita fanta de eliberare și au constatat că în zonă se aflau mai multe persoane de sex bărbătesc care aveau un comportament suspect. În procesul – verbal se menționează și că una dintre aceste persoane s-a apropiat de bancomat, a luat dispozitivul și a fugit printre blocuri fără a putea fi ajuns de organele de poliție.

Din procesul – verbal încheiat în data de 17.04.2013 de vizionare a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere existente la Agenția B. Cetate din A. I. și din imaginile puse la dispoziție de B. SA coroborate cu declarațiile inculpaților R. F. și T. C. A. și cu aspectele menționate în procesul – verbal din data de 29.04.2013 reiese următoarele: - în data de 01.04.2013, la ora 17:15:13, R. F. se află la bancomatul B. situat în A. I., ., având în mână un dispozitiv, pe care îl montează în zona fantei de eliberare a numerarului; la ora 17:15:34, în spatele inculpatului R. F., aflat la bancomatul B., apare D. L.; la ora 17:15:43, inculpatul R. F. termină de montat dispozitivul; la ora 17:22:13, la bancomat vine martorul C. I., care ulterior sesizează poliția, și se observă că acesta nu poate ridica suma de bani solicitată;- la ora 18:15:54, R. F. revine la bancomat, recuperează dispozitivul și fuge de la fața locului, activitatea durând aproximativ 4 secunde. Decalajul orar se explică prin aceea că ora nu era fixată la ora de vară, astfel ora 17:00 și ora 18:00 de pe imagini fiind în fapt ora 18:00 și ora 19:00.

Din adresele nr. 7795/29.04.2013 și nr. 8191/07.05.2013 ale B. SA reies datele clienților care au utilizat bancomatul B. SA și ora utilizării.

Din procesul – verbal de reconstituire din data de 29.04.2013 reiese faptul că inculpatul R. F., în prezența martorului asistent și a apărătorului din oficiu, a arătat fără ezitare și în mod detaliat locul și modalitățile de săvârșirea a faptei.

Din procesul – verbal din data de 01.04.2013 reiese faptul că inculpatul T. C. A. a condus în teren organele de poliție, unde, în prezența martorului asistent, a arătat bancomatul băncii B. și locul situat în fața băncii ING la intersecția străzilor .. Revoluției din A. I. unde a stat pentru a supraveghea bancomatul.

În ceea ce privește participația inculpaților la săvârșirea faptei din data de 01.04.2013, relevante sunt și convorbirile telefonice interceptate și înregistrate în baza ordonanței nr. 1378/P/2013 din 01.04.2013 și a încheierilor 77/2013 și 85/2013 ale Judecătoriei A. I., din care reiese faptul că inculpatul T. C. A. a participat alături de inculpatul R. F. la săvârșirea faptei din data de 01.04.2013, cei doi planificând împreună modul în care vor acționa pentru a sustrage banii din bancomatul B. situat în A. I., ., R. F. urmând să monteze dispozitivul la bancomat, iar T. C. A. urmând să supravegheze bancomatul și fie să îl anunțe pe R. F. despre utilizarea bancomatului de către clienți, fie să ridice el dispozitivul cu banii reținuți. Elocventă este discuția purtată între inculpați în data de 03.04.2013, ora 17:15, în legătură cu evenimentele petrecute în A. I. în data de 01.04.2013 în care î T. C. A. afirmă la un moment dat: „Și oricum, n-are frate, n-are ce să ne facă că n-are probe... Înțelegi? Dacă nu a găsit aia, n-are probă! Bagheta!...”, precum și discuția din data de 02.04.2013, ora 15:08, în care inculpatul T. C. A. întreabă dacă a luat ceva bani când a luat dispozitivul de pe bancomat, iar R. F. spune că a aruncat dispozitivul și banii (TCA: Pe bagheta aia nu ai prins nimic? Ai? RF: I-am aruncat cu totul, mă, ești nebun, nu mai vorbi, măi frate, așa!!! TCA: Hai, bine, mă. RF: Hai pa! TCA: Auzi frate, cică a aruncat cu totul...).

De asemenea, din discuții reiese faptul că inculpatul R. F. a stabilit cu ceilalți să ia el toată vina asupra sa și să nu-i mai implice pe ceilalți care au participat alături de el la săvârșirea faptei din data de 01.04.2013, relevante în acest sens fiind convorbirile purtate în data de 12.04.2013, ora 20:03:10, de R. F. cu soția lui C. I. G., D. M., în care afirmă: „Eu bag pe cine vreau, el (n.n învinuitul T. C. A.) nu are ce să facă! Ai înțeles? Deci, stai liniștită că nu are ce să se-ntâmple decât dacă vorbesc io, atât!” și „Io i-am explicat o dată... io am încheiat orice discuție, io am zis de la bun început la toată lumea, adică am vorbit și cu bărbatu-to la telefon și i-am zis, indiferent de situație, io n-am treabă cu nimeni, nu mă interesează de nimeni!”, asigurând-o astfel pe aceasta că C. I. G. nu va fi implicat în situația în care vor fi urmăriți penal.

Din declarațiile martorei D. M. reiese faptul că este soția lui C. I. G., acesta plecând de-acasă la începutul anului 2013 cu un autoturism care îi aparținea, fiind însoțit de R. F., T. C. A. și D. L., zis C.. Martorul D. M. afirmă că după patru zile C. I. G. a revenit la domiciliu și i-a spus că în A. I. R. F. a făcut ceva la un bancomat și după ce bancomatul a fost folosit de către mai mulți clienți R. F. a luat ceva de pe bancomat și a fugit. Martorul D. M. arată că tot C. I. G. i-a spus că a venit la Ploiești de la A. I. cu T. C. A. și că a vorbit cu inculpatul R. F. care i-a spus că va lua toată vina asupra lui atunci când va fi chemat de organele de poliție și va fi întrebat despre fapta din data de 01.04.2013.

De altfel, starea de fapt așa cum a fost descrisă în actul de sesizare al instanței, precum și probele administrate în cursul urmăririi penale, au fost însușite întocmai de inculpați, ca urmare a cererii lor de parcurgere a procedurii simplificate de recunoaștere a învinuirii prevăzute de art. 375 și 377 C.pr.pen. și a declarației date în acest sens (fila 330, 331 ds. inst.).

2.Încadrarea juridică:

Faptele inculpatului R. F., constând în aceea că în data de 01.04.2013, împreună cu T. C. A., în baza înțelegerii prealabile cu acesta, a montat pe bancomatul aparținând B. SA situat în A. I., ., un dispozitiv cu scopul de a sustrage bani, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la furt calificat, prev. și ped. de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) și i) și art. 222 Cod penal anterior, cu referire la art. 5 Noul cod penal.

Faptele inculpatului T. C. A., constând în aceea în data de 01.04.2013, împreună cu R. F., în baza înțelegerii prealabile cu acesta, a montat pe bancomatul aparținând B. SA situat în A. I., ., un dispozitiv cu scopul de a sustrage bani, după care a supravegheat bancomatul, fie ca să îl anunțe pe învinuitul R. F. despre utilizarea bancomatului de către clienți, fie ca să ridice el dispozitivul cu banii reținuți, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la furt calificat, prev. și ped. de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) și i) și art. 222 Cod penal anterior, cu referire la art. 5 Noul cod penal.

Legea penală mai favorabilă:

Inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat, prev. și ped. de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) și i) și art. 222 Cod penal anterior. Aceeași infracțiune are corespondent în art. 32 raportat la art. 228 alin.1- art. 229 alin. 1 lit. b) și d) Noul cod penal.

În compararea celor două texte de lege mai sus enunțate, instanța ținând cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 prin care s-a arătat că dispozițiile art. 5 C.pen. privind legea penală mai favorabilă se aplică în mod global, neputându-se combina dispoziții din legi penale succesive, și apreciind așa cum se va arăta în secțiunea următoare, mai potrivită și în concordanță cu criteriile privitoare la faptă și persoana inculpaților o modalitate de executare a pedepsei ce urmează a fi aplicată din Codul penal anterior, va aplica dispozițiile din legea penală anterioară în ansamblul lor,motiv pentru care va reține aplicarea dispozițiilor art. 5 C.pen., ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce urmează a se pronunța în cauză.

3.Individualizarea pedepsei și modalitatea de executare:

La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 72 C.pen. din 1968, instanța are în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Firește în procesul individualizării sancțiunii nu poate fi scăpat din vedere contextul social, recrudesdecența fenomenului infracțional, frecvența crescută a acestui gen de infracțiuni, dar ceea ce trebuie să prevaleze este analiza elementelor concrete ale dosarului, determinarea capacității de îndreptare a fiecărui inculpat din prezenta cauză. În speță, este vorba de infractori cu o conduită pozitivă, care, au recunoscut săvârșirea faptei, existând suficiente temeiuri că cei în cauză se vor putea îndrepta prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege și în regim neprivativ de libertate.

Raportat la aceste criterii, instanța apreciază că fapta inculpaților prezintă un grad mediu de pericol social, având în vedere împrejurarea că fapta de tentativă la furt nu a avut consecințe deosebit de grave, persoana vătămată de altfel nici nu s-a constituit parte civilă, iar modalitatea și mijloacele de săvârșire nu relevă un comportament versat al inculpaților în săvârșirea acestui gen de infracțiuni.

De asemenea, instanța va reține în sarcina inculpaților și cauza legală de reducere a pedepsei prevăzută de art 396 alin. 10 C.pr.pen. (în consecință, limitele de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită de inculpați vor fi reduse cu o treime în cazul pedepsei închisorii), precum și cea prevăzută de art. 21 alin. 2 Cod penal anterior, conform cărora tentativa se sancționează cu o pedeapsă cuprinsă între jumătatea minimului și jumătatea maximului prevăzute de lege pentru infracțiunea consumată.

Instanța are în vedere și criteriile referitoare la persoana și conduita inculpaților, respectiv: au avut o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptei, colaborând cu instanța de judecată, fapt ce a condus la soluționarea cu celeritate a cauzei, cetățeni români, studii generale, sunt integrați în societate, iar din fișele de cazier judiar depuse la dosar reiese că nu sunt la prima incidență cu legea penală, inculpatul T. C. A. figurând cu alte ordonanțe de puneri în mișcare a acțiunii penale, iar inculpatulu R. F. cu condamnări săvârșite în timpul minorității, motiv pentru care apreciază că nu se impune reținerea față de acesta a vreunor circumstanțe atenuante legale sau judiciare.

În consecință, raportat la criteriile mai sus arătate, va aplica inculpaților o pedeapsă cu închisoarea pentru fapta reținută în sarcina lor, într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege, și anume, o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat prev. și ped. de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) și i) și art. 222 Cod penal anterior, cu referire la art. 5 Noul cod penal., reținând și beneficiul acordat de dispozițiile art. 396 alin. 10 C.pr.pen., ca urmare a recunoașterii învinuirii și a parcurgerii procedurii simplificate și art. 21 Cod penal anterior referitoare la sancționarea tentativei, pedeapsă de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de lege, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementară, instanța reține dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal care prevede că: „În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.”

Astfel, ținând cont de textul legal mai sus enunțat, în ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța reține că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza S. și P. c. României și Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. (2) din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

Instanța reține că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpați a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din C.pen.din 1968. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat va fi interzis inculpaților pe durata executării pedepsei principale.

În ceea ce privește dreptul de a alege, prevăzut la art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C.pen. din 1968 având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpați, aceștia nu sunt nedemni să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu le va interzice exercițiul acestui drept.

Totodată, instanța nu va interzice inculpaților, nici exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. c) d) și e) C.pen. din 1968, întrucât săvârșirea unei infracțiuni de genul celei săvârșite, nu relevă un comportament nedemn care să vatăme interesul copiilor și care să determine interzicerea drepturilor părintești și a celui de a fi tutore sau curator (cauza S. și P. c României).

În stabilirea modalității de executare a pedepsei aplicate instanța având în vedere argumentele prezentate în paragrafele anterioare, referitoare la conduita și persoana inculpaților, apreciază că pronunțarea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii constituie un avertisment suficient pentru aceștia și considerând că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea acesteia în regim de detenție, în baza art. 81 C.pen. din 1968, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit în condițiile art. 82 C.pen. din 1968.

Față de aceasta, în baza art. 71 alin. (5) C.pen. din 1968 va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

Pentru a dispune această modalitate de executare, instanța are în vedere dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009, potrivit cărora măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza codului penal din 1968 se menține și după . codului penal, precum și dispozițiile art. 5 din Noul cod penal care reglementează cu titlu de principiu aplicarea legii penale mai favorabile în cazul succesiuni de legi penale în timp intervenite până la judecarea definitivă a cauzei.

În continuare, potrivit art. 359 C.pr.pen. anterior va atrage atenția fiecărui inculpat asupra dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, și art. 83 Cod penal anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni până la expirarea termenului de încercare stabilit.

În ceea ce îl privește pe inculpatul R. F., având în vedere dispozițiile art. 404 alin. 4 lit. b) C.pr.pen. și modalitatea de executare a pedepsei aplicate, instanța va constata că acesta a fost supus în prezenta cauză, următoarelor măsuri preventive privative de libertate: măsura reținerii pe o durată de 24 de ore începând cu data de 29.04.2013 ora 19:15 până la data de 30.04.2013 ora 07:20.

4.Asupra laturii civile din cauză:

În soluționarea laturii civile din prezenta cauză, instanța constată că persoana vătămată . nu s-a constituit parte civilă în cauză, motiv pentru care va lua act de poziția procesuală a acesteia.

5.Cu privire la cheltuielile judiciare din cursul procesului penal:

Potrivit art. 272, art. 274 alin. (1) și alin. (2) C.pr.pen. în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat […], iar când sunt mai mulți inculpați instanța hotărăște partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare […].

În baza textelor legale mai sus enunțate, instanța va obliga inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, astfel: inculpatul T. C. A. la plata sumei de 550 lei (din care suma de 450 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală; suma de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente procedurii de Cameră preliminară și fazei de judecată); inculpatul R. F. la plata sumei de 550 lei (din care suma de 450 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală; suma de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente procedurii de Cameră preliminară și fazei de judecată).

Onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați în faza de urmărire penală- avocat S. D., în cuantum de 400 lei (conform delegației nr. 1378/30.04.2013-f. 101 dup), avocat M. M. –în cuantum de 300 lei (conform delegației nr. 5/06.01.2014-f. 102 dup) și în faza de judecată-avocat M. A., în cuantum de 300 lei (conform delegației nr. 475/11.02.2014-f. 231 ds inst.) și avocat M. M., în cuantum de 300 lei (conform delegației nr. 476/11.02.2014-f. 234 ds. inst.) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Cu privire la inculpatul T. C. A.:

În baza art. 396 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art. 396 alin. 10 C.pr.pen., condamnă pe inculpatul T. C. A. (fiul lui N. și E., născut la data de 18.07.1993 în Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în Ploiești, ., jud. Prahova, CNP_) la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat prev. și ped. de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) și i) și art. 222 Cod penal anterior, cu referire la art. 5 Noul cod penal.

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal și art. 81 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit în condițiile art. 82 Cod penal anterior.

În baza art. 71 alin.5 C.penal anterior dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 359 C.pr.pen. anterior atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal și art. 83 Cod penal anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni până la expirarea termenului de încercare stabilit.

Cu privire la inculpatul R. F.:

În baza art. 396 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art. 396 alin. 10 C.pr.pen., condamnă pe inculpatul R. F. (fiul lui C. și Doinița, născut la data de 19.02.1990 în Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în Ploiești, ., jud. Prahova, fără forme legale în Ploiești, ., jud. Prahova, CNP_) la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat prev. și ped. de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) și i) și art. 222 Cod penal anterior, cu referire la art. 5 Noul cod penal.

În baza art. 71 alin.5 C.penal anterior dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

În baza art. 404 alin. 4 lit. b) C.pr.pen. constată că inculpatul a fost supus în prezenta cauză, următoarelor măsuri preventive privative de libertate: măsura reținerii pe o durată de 24 de ore începând cu data de 29.04.2013 ora 19:15 până la data de 30.04.2013 ora 07:20.

În baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen. ia act că persoana vătămată . nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 272, art. 274 alin. 1 și alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, astfel: inculpatul T. C. A. la plata sumei de 550 lei (din care suma de 450 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală; suma de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente procedurii de Cameră preliminară și fazei de judecată); inculpatul R. F. la plata sumei de 550 lei (din care suma de 450 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală; suma de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente procedurii de Cameră preliminară și fazei de judecată).

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 03.04.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

B. D. M. E. R. T.

Red.BDM/Tehn.ERT/19.06.2015

← Tâlhărie (art.211 C.p.). Sentința nr. 163/2015. Judecătoria...		Sustragerea de sub sechestru (art. 244 C.p.). Sentința nr.... →

Furtul calificat (art. 209 C.p.). Sentința nr. 160/2015. Judecătoria ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat (art. 209 C.p.). Sentința nr. 160/2015. Judecătoria ALBA IULIA