Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art.340 NCPP). Încheierea nr. 26/2015. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 26/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 02-02-2015 în dosarul nr. 9103/176/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
ÎNCHEIEREA NR. 26/CC/2015
Ședința camerei de consiliu din 02.02.2015.
Judecator de cameră preliminară: P. D. E.
Grefier: V. I.
Ministerul Public reprezentat de procuror O. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe petentul A. P. A. și pe intimatul H. I. C., având ca obiect plângere soluții de neurmărire/netrimitere judecată (art.340 NCPP)
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat avram I. pentru petent, lipsind părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea din 26.01.2015 când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea în cauză la data de 02.02.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
JUDECATORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 10.11.2014 petentul A. P. A. a criticat ordonanța din data de 27.06.2014 dată în dosarul 670/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., precum și ordonanța din data de 26.09.2014 dată În dosar nr. 601/II/2/2014 de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., apreciindu-le nelegale și netemeinice.
În motivarea plângerii, petentul arată că actele de urmărire penală sunt lovite de nulitate absolută motivat de faptul că apărătorul sau nu a fost încunoștințat de efectuarea vreunui act de urmărire penală și astfel nu a avut posibilitatea să asiste la efectuarea actelor de urmărire conform art. 93 al 1 și 2 C.pr.penală.
Petentul arată că organul de urmărire penală este obligat să strângă toate probele necesare pentru aflarea adevărului și pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele în vedere justei soluționări a acesteia, atât în favoarea cât și în defavoarea inculpatului, precum și cu privire la împrejurările care au determinat, înlesnit sau favorizat săvârșirea infracțiunii. Organele de urmărire penală nu au luat în considerare verificările efectuate și probele administrate în cauză, din care reiese clar faptul că oile proprietatea numitului Hilea I. au distrus cultura de grâu a petentului aflată pe parcelele din locul numit Zapode. La momentul la care organul de urmărire penală s-a deplasat la fața locului a putut observa cu ochiul liber faptul că oile au intrat pe parcelele lucrate de către petent, și le-au călcat, însă numitul H. I. a fost audiat în calitate de martor și doar aceasta declarație a fost avută în vedere la pronunțarea ordonanței de clasare. Susținerea numitului H. I. că în zona ar fi observat căprioare sălbatice nu are nici o relevantă deoarece acestea nu sunt în număr foarte mare, cultura a fost călcată de un număr foarte mare de animale, iar în zonă nu există altă turmă în afara celei proprietatea lui Huilea I..
La solicitarea judecătorului de cameră preliminară a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 670/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., precum și dosarul nr. 601/II/2/2014 în care s-a pronunțat soluția prim procurorului.
Examinând actele și lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară reține următoarele:
Prin ordonanța din data de 27.06.2014 dată de P. de pe lângă Judecătoria A. I. în dosar nr. 670/P/2014, în temeiul art. 315 al. 1 lit. b și al. 5 C.pr.pen. cu referire la art. 314 al. 1 lit. a Cpp, rap. la art. 16 al. 1 lit. c Cpp s-a dispus clasarea clauzei cu privire la săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 253 al. 1 Cp cu aplic. art. 5 N C penal, procurorul de caz însușindu-și argumentele cuprinse în referatul întocmit de organul de cercetare penală.
Din analiza actelor și lucrărilor administrate la dosarul cauzei s-a stabilit următoarea stare de fapt.
La data de 29.01.2014, organele de urmărire penală au fost sesizate de către numitul A. P. A. despre faptul ca numitul H. I. C., domiciliat in corn Ciugud, ., jud A., a distrus doua suprafețe cultivate cu grau, aflate pe doua parcele pe care numitul A. P. A. le lucrează in arenda, conform contractului de arendare nr 2126 din 12.05.2011, fiind începută urmărirea penala IN REM la data de 03.02.2014.
Din declarația persoanei vătămate A. P. A. reiese faptul ca numitul H. I. a distrus doua suprafate cultivate cu grau, dar fara a preciza cu exactitate dimensiunile suprafețelor, aceasta fiind situate in doua tarlale de aproximativ 2 hectare fiecare insamantate cu grau, lasand fara supraveghere turma de oi pe care o are in proprietate.
In urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul ca cele doua parcele erau insamantate cu grau in acea perioada fiind acoperite pertial cu zăpada, observandu-se urme lăsate de animale dar nu se poate preciza daca au fost animale domestice sau sălbatice (oi respectiv căprioare sălbatice), acest lucru vazandu-se si la alte parcele din vecinătate razlet pe suprafețe intre 3 si 4 mp fara a avea continuitate sau legaturi una celelalte.
I s-a cerut numitului A. P. A. sa evalueze paguba respectiva cu ajutorul unei persoane autorizate pentru a stabilii prejudiciul, respectiv suprafatele distruse.
Fiind audiat ca martor numitul H. I. C. arata faptul ca in acea perioadă oile nu au fost scoase la păscut, fiind perioada de iarna, acestea fiind hrănite pe stabulatie menționând ca pe cultura respectiva a observat in mai multe rânduri căprioare sălbatice.
Susnumitul mai menționează ca nu se afla . cu A. P. A., acesta fiind ruda cu socrul sau, cu care are mai multe neîntelegeri datorită unor terenuri.
La culturile de grau la data audierii ca martor a numitului H. I. Corru respectiv 12.05.2014, nu se observa la suprafețele respective distrugeri, deteriorări prin pasunat cu animalele, respectiv oi, suprafețele fiind uniforme.
Împotriva soluției a formulat plângere petentul care a fost respinsă prin ordonanța nr. 601/II/2/2014 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., cu motivarea că soluția de clasare este corectă în condițiile în care infracțiunea de distrugere se săvârșește cu intenție raportat la starea de fapt descrisă de petent, în sensul că numitul H. I. a lăsat oile nesupravegheate distrugându-i cultura de grâu
În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului judecătorul de cameră preliminara constata că soluția dispusă de procuror este temeinică și legală, în cauza existând într-adevăr cazul prev. de art.16 lit c C pr pen, de natură a împiedica punerea în mișcare a acțiunii penale:
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța apreciază că în mod corect s-a apreciat că nu există probe că intimatul a comis infracțiunea de distrugere.
În acest context, reiese faptul că procurorul de caz a avut în vedere întreaga probațiune administrată în dosarul penal susmenționat.
Trecând la analiza în concret la motivelor invocate în scris de către petent, instanța nu poate primi critica în sensul că actele de urmărire penală sunt lovite de nulitate absolută întrucât avocatul petentului nu a fost încunoștințat legat de efectuarea actelor de urmărire penală și astfel nu a avut posibilitatea să participe la efectuarea actelor de urmărire penală.
În acest sens, instanța reține faptul că, în conformitate cu disp art. 93 al. 1 Cpp, în cursul urmăririi penale, avocatul ales al persoanei vătămate are dreptul să fie încunoștințat în condițiile art. 92 al. 2 Cpp să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală în condițiile art. 92 Cpp.
Nerespectarea de către organul de urmărire a acestei obligații este sancționată cu nulitatea relativă, în condițiile în care asistența juridică a petentului nu era obligatorie în cursul urmăririi penale. În acest context, plecând de la disp. art. 282 Cpp nulitatea ar fi trebuit să fie invocată în cursul sau imediat după efectuarea actului. În condițiile în care petentul a formulat plângere la prim procuror, acesta ar fi trebuit să invoce nulitatea la prim procuror, nu prin plângerea cu care a sesizat judecătorul de cameră preliminară, fără însă ca petentul să procedeze în acest sens.
În ceea ce privește probațiunea administrată, procurorul de caz a avut în vedere probele administrate în dosar, astfel că nici cea de-a doua critică nu poate fi primită de judecător. În acest sens, instanța are în vedere faptul că după depunerea sesizării de către petent, organul de poliție, ag. H. M. s-a deplasat la data de 03.02.2014 la terenul cu privire la care petentul a reclamant distrugerea și a constatat că suprafețele de teren erau insamantate cu grau in acea perioada fiind acoperite partial cu zăpada, observându-se urme lăsate de animale dar nu se poate preciza daca au fost animale domestice sau sălbatice (oi respectiv căprioare sălbatice), acest lucru vazandu-se si la alte parcele din vecinătate razlet pe suprafețe intre 3 si 4 mp fara a avea continuitate sau legaturi una celelalte. Cu aceeași ocazie i s-a cerut petentului sa evalueze paguba respectiva cu ajutorul unei persoane autorizate pentru a stabilii prejudiciul, respectiv suprafatele distruse, dar acesta a refuzat spunând că această cimisie costă, iar cultura de grâu este una care se reface. S-a mai constatat că nu s-au observat turme de oi în apropierea culturilor,
Totodată, numitul H. I. C. a fost audiat ca martor menționând că în acea perioadă oile nu au fost scoase la păscut, fiind perioada de iarna, acestea fiind hrănite pe stabulatie menționând ca pe cultura respectiva a observat in mai multe rânduri căprioare sălbatice. A mai arătat că nu se afla . cu petentul, acesta fiind ruda cu socrul sau, cu care are mai multe neîntelegeri datorită unor terenuri.
De asemenea, la data de 12.05.2014, cu ocazia deplasării în teren a agentului șef principal P. E. și ag. pr. H. M., s-a constat că nu se observa la suprafețele de teren reclamate ca distruse, diferențe la creșterea culturii în locurile unde persoana vătămată a reclamat distrugerea prin pășunare cu animalele.
În acest context, judecătorul reține că probațiunea este completă și că a fost administrată cu respectarea dispozițiilor legale
Concluzionând, instanța reține că trimiterea în judecată a unei persoane, se poate face doar pe baza existenței unor probe certe de vinovăție, probe care nu există în cauză.
Față de cele menționate, în baza art. 341 alin. 6 lit. a) Cod de proc.pen., va respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul A. P. A., domiciliat în ., jud A., CNP_, împotriva ordonanței de clasare din data de 27.06.2014 dată în dosarul nr. 670/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. și menținută prin ordonanța din 26.09.2014 dată în dosar nr. 601/II/2/2014 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I.
Va menține actele atacate.
În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală, va obliga petentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art. 341 alin. 6 lit. a) Cod de proc.pen., respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul A. P. A., domiciliat în com Ciugud, ., jud A., CNP_, împotriva ordonanței de clasare din data de 27.06.2014 dată în dosarul nr. 670/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. și menținută prin ordonanța din 26.09.2014 dată în dosar nr. 601/II/2/2014 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I.
Menține actele atacate.
În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală, obligă petentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 02.02.2015
Judecător de cameră preliminară, Grefier,
P. D. E. V. I.
Red. P.D.E.
Tehnored V.I./4ex/27.02.2015
| ← Furtul (art.208 C.p.). Sentința nr. 45/2015. Judecătoria ALBA... | Reabilitare judecătorească (art.527 NCPP). Sentința nr.... → |
|---|
