Ameninţarea (art.206 NCP). Sentința nr. 144/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 144/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 5525/189/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR.144/2015
Ședința publică de la 21 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. B.
Grefier L. N.
Ministerul public reprezentat de procuror T. A. M.
de la P. de pe lângă Judecătoria Bârlad
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul C. F. și pe părțile civile M. G., M. C., S. JUDEȚEAN DE AMBULANȚĂ V., S. M. DE URGENȚĂ E. B. BÂRLAD, având ca obiect lovirea sau alte violențe (art.193 NCP) +amenințarea (art.206 NCP).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuspun pentru inculpat av. P. E., apărător ales, partea civilă M. C.- personal lipsă fiind:inculpatul C. F., părțile civile M. G., S. JUDEȚEAN DE AMBULANȚĂ V., S. M. DE URGENȚĂ E. B. BÂRLAD.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței stadiul procesual al cauzei care se află la al patrulea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, lipsă proces verbal de executare a mandatului de aducere emis pe numele inculpatului, lipsă relații Poliția comunei Pogana, sosit relații IPJ V., av. T. E. a depus la dosar împuternicire avocațială pentru părțile civile M. Cculiță și M. G..
S-au verificat actele și lucrările de la dosar de către președintele completului de judecată, după care:
Lucrătorul de poliție din cadrul Postului de Poliție Pogana, însărcinat cu executarea mandatului de aducere emis pe numele inculpatului depune la dosar proces verbal din care rezultă imposibilitatea executării mandatului și relații solicitate de la Postul de poliție Pogana.
Instanța, față de procesul verbal de imposibilitatea a executării mandatului de aducere, depus la termenul de astăzi, revine asupra dispozițiilor amenzii, urmând a le înlătura.
Partea civilă M. C., fiind interpelat cu privire la cuantumul daunelor civile, arată că nu poate preciza la acest termen cuantumul daunelor civile .
Instanța pune în vedere părții civile să depună în scris cuantumul daunelor civile.
Instanța pune în dicuție schimbarea de încadrare juridică invocată din oficiu la termenul anterior.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul,cu privire la schimbarea încadrării juridice, pusă în discuție la termenul anterior, în ceea ce privește fapta comisă în dauna persoanei vătămate M. C. din ifracțiunea de lovire în infracțiunea de tentativă la omor, face următoarele precizări: prin încheierea din data de 5 decembrie 2014 a Judecătorului de cameră preliminară, rămasă definitivă, s-a apreciat că Judecătoria Bârlad este instanța competentă să soluționeze cauza, apreciindu-se implicit că încadrarea dată prin rechizitoriu este cea corectă. Această încheierea are putere de lucru judecat având în vedere că este rămasă definitivă. Dacă la momentul procesual respectiv, mai precis în procedura de cameră preliminară, s-ar fi apreciat că în cauză, pe baza probatoriului administrat în faza de urmărire penală s-a comis o infracțiune de tentativă la omor și că, implicit în acest caz competența materială ar fi aparținut tribunalului, judecătorul de cameră preliminară nu ar fi dispus începerea judecății cauzei și nu ar fi dispus că Judecătoria Bârlad este competentă să judece acest dosar. De la data rămânerii definitive a încheierii judecătorului de cameră preliminară și până la acest moment procesual nu s-a efectuat nici un act de cercetare judecătorească nu s-a administrat nici un fel de probă, astfel consideră că ne aflăm în aceeași situație nu s-a schimbat nimic după momentul ieșirii dosarului din procedura de cameră preliminară.
Este adevărat că nerespectarea, dispozițiilor legale privind competența materială a instanței de judecată este sancționată cu nulitate absolută, conform art. 281 din Codul de procedură penală și că această excepție materială care va fi pusă în discuție implicit ca urmare a eventualei schimbări de încadrare juridică se poate invoca oricând pe parcursul procesului penală, însă față de rămânerea definitivă a încheierii judecătorului de cameră preliminară, având în vedere că până în prezent nu au apărut elemente de noutate, nu au fost administrate probe, nu a fost audiată partea vătămată nu au fost audiați martori pentru ca instanța să-și creeze propria convingere, solicită prorogarea acestei cereri de schimbre a încadrării juridice, după efectuarea unui minim de probatoriu.
Partea vătămată M. C., având cuvântul precizează că este de acord cu cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei.
Avocat P. E., apărătorul ales al inculpatului, având cuvântul pe cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor, reținute prin rechizitoriu, precizează că, la termenul anterior, instanța a pus în discuție, din oficiu, schimbarea de încadrare juridică din două infracțiuni de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 193 alin 2 Noul Cod penal (persoane vătămate M. G., art. 193 alin 2 Noul Cod penal (persoane vătămate M. C.) și a unei infracțiuni de amenințare prevăzută de art. 206 alin. 1 Noul Cod penal (persoană vătămată M. C.), în o infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin 2 Cod penal din 1969( persoană vătămată M. G. ) o infracțiune de amenințarea art. 193 cod penal din 1969( persoană vătămată Muneanu C.) și o tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 raportat la art. 175 al. 1 lit. i Cod penal din 1969 .
Pune concluzii în sensul că este de acord cu schimbarea încadrării juridice a faptei de lovire sau alte violențe în forma în care a fost reținută în rechizitoriu, respectiv art, 193 alin 2 Noul Cod penal în lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin 2 din Vechiul Cod penal cu reținerea disp art 5 Cod penal în lumina dispozițiilor mai favorabile vechiul cod fiind mai favorabil inculpatului și in infracțiunea de amenințare prev. de art 193 din vechiul Cod penal cu reținerea dispoziițiilor art 5 din noul Cod penal. Nu este de acord cu schimbarea de încadrare juridica din infracțiunea de lovire sau alte violențe din forma prevăzută de art 193alin. 2 noul Cod penal așa cum a fost reținut în rechizitoriu în infracțiunea de tentativa la omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la 175 alin. 1 lit.i cod penal. Din punctul dumneaei de vedere consideră că trebuie schimbată încadrarea juridică din infracțiunile reținute din noul Cod penal în infracțiunile prevăzute în vechiul Cod penal prev. de art. 180 alin 2, apreciind că este legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului. În ceea ce privește faptul că la acest moment nu se poate schimba încadrarea juridică într-o tentativă la omor este de acord cu concluziile reprezentatului parchetului apreciind că la acest moment ne aflăm la momentul procesual la care încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă și irevocabilă și este actul procedural prin care, conform Codului de procedură penală, se constată că Judecători Bârlad este competentă să soluționeze prezenta cauză prin care a fost investită cu rechizitoriu, urmând ca ulterior administării probatoriului dacă se mai impune o asemenea discuție. Consideră că trebuie avute în vedere și Ordonanța procurorului de pe lângă Tribunalul V. prin care a stabilit situația de fapt în dosar, urmează a fi recalificată prin cercetarea judecătorească . Este reținut în acel act că la momentul la care s-a produs incidentul inculpatul era înarmat cu o furcă și un briceag, ulterior, analizând dosarul de urmărire penală, adresa care este înaintată la medicul legist, pentru efectuarea expertizei medico-legale, în adresă se precizează că a fost lovit cu o coasă, atâta timp cât medicului legist i se solicită să răspundă dacă leziunile produse sunt produse de o coasă, în raportul de expertiză medico-legală, aflat la fila 241 dosar urmărire penală, așa cum a fost întrebat, așa și răspunde medicul: pot fi produse de un obiect tăietor de natură coasă. Din toate actele adminsitrate la urmărirea penală și care sunt la dosar nu sunt decât declarații ale celor doi martori, concubina părții vătămate și martorul Bărbăscu G. care spune că a văzut conflictul de la 100 metri și care spune că ar fi fost înarmat cu o coasă .Apreciază că sunt foarte multe semne de întrebare cu privire la faptul dacă inculpatul a fost au nu înarmat cu o coasă și dacă acele leziuni au fost produse în acele condiții.
Apreciază că la acest moment nu poate fi făcută decât o schimbare de încadrare juridică din faptele prevăzute de noul cod penal în fapte prevăzute de vechiul cod penal, ca fiind legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului urmând ca, dacă ulterior, din probele care se vor administra cu ocazia cercetării judecătorești a rezulta într-adevăr o altă situație de fapt să se pună în discuție o asemenea schimbare de încadrare juridică.
Reprezentantul Ministerului Public, în spiritul celor solicitate anterior în sensul că solicită administrarea de un minim de probatoriu, pentru a-și putea exprima opinia cu privire la schimbarea de încadrare juridică, vis-a-vis de momentul recent al rămânerii definitive a încheierii de cameră preliminară, invocă, inclusiv disp. art.50 alin 2 Cod procedură penală, potrivit căruia - dacă declinarea de competență a fost determinată de competența materială instanța căreia i s-a trimis cauza poate menține probele administrate, actele îndeplinite și măsurile dispuse de instanța care și-a declinat competența. Apreciază că nimic nu împiedică instanța de judecată să procedeze la administrarea unui minim de probatoriu pentru a-și creea propria convingere cu privire la încadrarea juridică, având în vedere dispozițiile arătate.
Instanța întreabă, cum ar trebui selectat acest minim de probatoriu.
Reprezentntul parchetului apreciază că ar fi necesar cel puțin audierea persoanei vătămate care poate da cele mai multe relații referitor la modalitatea de producere a infracțiunii și la martorul ocular Bărbăscu G..
Intanța dispune schimbarea încadrării juridice a faptei din două infracțiuni de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 193 alin 2 Noul Cod penal (persoane vătămate M. G. și M. C.) și a unei infracțiuni de amenințare prevăzută de art. 206 alin. 1 Noul Cod penal (persoană vătămată M. C.) cu aplicarea art. 38 alin. 1 Noul Cod penal, în infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin 2 Cod penal din 1969 (persoană vătămată M. G.), o infracțiune de amenințare, prevăzută de art. 193 cod penal din 1969 (persoană vătămată Muneanu C.) și o tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 raportat la art. 175 al. 1 lit. i Cod penal din 1969 (persoană vătămată Muneanu C.), toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal din 1969 și aplic art. 5 Noul Cod penal, în interpretarea Deciziei Curții Constituționale nr. 265/ 6 mai 2014.
Reprezentantul ministerului public solicită cuvântul cu privire la schimbarea încadrării juridice având în vedere că a solicitat un termen pentru administrarea unui minim de probatoriu pentru a-și exprima acest punct de vedere și, față de opinia instanței solicită să i se acorde cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere dacă fapta comisă de inculpat se încadrează la dispozițiile art.175, dacă constituie sau nu tentativă de omor.
Instanța acordă cuvântul asupra schimării de încadrare juridică.
Reprezentantul ministerului public, având cuvântul,precizează următoarele:
Având în vedere că din declarația persoanei vătămate M. C., audiată în faza de urmărire penală rezultă că inculptul l-a agresat cu o coasă într-o zonă vitală, cu un obiect apt să producă uciderea acestuia,având în vedere declarația martorului S. C., concubina persoanei vătămate, potrivit căreia, inculpatul a lovit persoana vătămată ce era la pământ cu coasa în zona capului intenționând să-l mai lovească o dată însă rezultatul grav nu s-a produs ca urmare a faptului că persoana vătămată a barat lovitura cu mâna stângă, ulterior inculpatul a lovit persoana vătămată cu muchea coasei de mai multe ori.
Având în vedere practica judiciară în materie potrivit căreia, pentru a putea caracteriza activitatea infracțională a unui inculpat ca fiind tentativă de omor este necesară întrunirea mai multor condiții și anume: folosirea unui obiect vulnerant apt să producă moartea, în speță este îndeplinită condiția, fiind vorba de o coasă ; vizarea unei zone vitale, iarăși este îndeplinită condiția, având în vedere că inculpatul a lovit partea vătămată în zona gâtului, de asemene având în vedere intensitatea loviturilor, consideră că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor, există intenția de a ucide pentru că inculpatul a încercat și a lovit victima de mai multe ori, a îndreptat coasa spre o zonă vitală, iar ulterior lovirea nu a putut fi desăvârșită ca urmare a persoanei vătămate care a barat lovitura cu mâna. În acest sens invocă :Decizia 113/2002 a Curții de Apel București, Decizia 3570/2005 a Î.C.C.J., de asemenea susține că nu se poate invoca faptul că inculpatul nu a prevăzut posibilitatea producerii decesului victimei, rezultat pe care cel puțin l-a acceptat și care a fost evitat doar datorită întâmplării, de asemenea împrejurarea că leziunea produsă prin activitatea infracțională a neceitat doar 12-14 zile de îngrijiri medicale și conform medicului legist nu s-a pus în primejdie viața victimei, această împrejurare nu este determinantă, intenția de a ucide fiind redată de folosirea unui instrument tăietor, este vorba de o coasă, iar pe de altă parte de zona vizată, gâtul, zonă vitală a corpului unde se află mai multe vase de sânge, invocă de asemenea Decizia Curții de Apel Iași nr. 385/2005.Expresia punerea în primejdie a vieții persoanei, prezintă două accepțiuni: una juridică și una medico-legală. În accepțiunea juridică ia constă în creearea unui pericol iminent pentru viața persoanei prin punerea în executare a unei acțiuni apte de a produce suprimarea vieții acesteia. Așadar aprecierea medico-legală de punere sau nu în primejdie a vieții persoanei vătămate, nu poate constituie prin ea însăși un criteriu de încadrare a faptei în tentativă de omor ci doar un element de fapt ce urmează a fi coroborat cu alte circumstanțe personale și anume: cu intenția inculpatului, cu regiunea corporală vizată, cu numărul looviturilor și instrumentul utilizat,în același sens s-a pronunțat și Decizia 286/2005 a Curții de Apel Timișoara.
Instanța dispune schimbarea încadrării juridice a faptei așa cum a fost anterior menționată, având următoarele considerente: Prin rechizitoriul nr. 1628/P/2011 inculpatul a fost trimis în judecată printre altele pentru fapta de a lovi cu coasa în zona capului și a mâinii stângi pe numitul M. C.. În ceea e privește această faptă din 14.10.2013, aceasta s-a susținut cu următoarele mijloace de probă: declarație persoană vătămtă M. C., Raport de expertiză medicol-legală nr. 148 din data de 14.10.2013, declarație de inculpat C. F., declarație de martor S. C., declarație martor Bărbăscu G., declarație martor M. A., declarație martor P. M., declarație martor P. C., declarație martor B. I., declarație martor M. F., declarație martor Chilug D. G., îscrisuri, proces verbal de confrutare, declarație C. C..
Se suține prin rehizitoriu faptul că inculpatul ar fi încercat să-l lovească pe numitul M. C. cu partea tăioasă a coasei în zona capului.
Având în vedere reținerea faptei din rehizitoriu, instanța apreciază că aceasta a fost greșit calificată față de modul în care a fost săvârșită, prin lovire cu un obiect ascuțit contondent, utilizat în mod repetat asupra victimei și față de zona vizată, respectiv zona capului persoanei vătămate, acest modus operant al inculpatului relevă intenția, cel puțin indirectă ,de cauza victimei leziuni care pot produce decesul, prin lovirea în zona capului cu un obiect ascuțit tăios a acceptat că acțiunea sa ar fi putut duce la moartea victimei.
Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile instanța reține că se aplică dispozițiile vechiului Cod penal cu reținerea art 5 din Nou Cod penal, având în vedere că faptele reținute în sarcina inculpatului sunt în concurs, iar regimul sancționator al acesteia pe noul cod penal este mai aspru existând obligativitatea aplicării sporului.
Față de noua încadrare instanța acordă cuvântul pe excepția de necompetență materială a Judecătoriei Bârlad .
Reprezentantul ministerului public, având în vedere schimbarea încadrării juridice a faptei dispusă de instanță la acest termen, apreciază că Judecătoria Bârlad nu este instanța competentă să soluționeze această cauză, competența aparține Tribunalului, urmând ca instanța să dispună declinarea cauzei.
Avocat T. E. apărătorul ales al părților civile, care s-a prezentat în instanță în cursul dezbaterilor, având cuvântul, este de acord cu admitea excepției de necompetență materială a judecătoriei Bârlad, ca urmare a schimbării încadrării juridice care este de competența Tribunalului V..
Avocat P. E., apărătorul ales al inculpatului, având cuvântul precizează că urmare schimării încadrării juridice a fapte instanța competetă să se pronunțe în prezenta cauză este Tribunalul V..
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției de necompetență,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 1668/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad a fost trimis în judecată, în stare de libertate inculpatul C. F. pentru săvârșirea două infracțiuni de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 193 alin 2 Noul Cod penal (persoane vătămate M. G. și M. C.) și a unei infracțiuni de amenințare prevăzută de art. 206 alin. 1 Noul Cod penal (persoană vătămată M. C.) cu aplicarea art. 38 alin. 1 Noul Cod penal.
În actul de sesizare s-a reținut, în esență, că la data de 30.03.2010, persoanele vătămate M. C. si M. G. s-au deplasat la o suprafață de teren aparținând fratelui lor, M. I., pentru a efectua lucrările agricole.
Cu puțin timp înainte de terminarea lucrărilor agricole, martorul E. A. le-a relatat celor două persoane vătămate faptul că o parte din animalele aparținând inculpatului C. F. au pătruns pe suprafața de teren cultivată cu lucernă aparținând persoanei vătămate M. C..
În aceasta împrejurare, persoana vătămata M. C. l-a contactat telefonic pe inculpat, solicitându-i să nu iși mai lase nesupravegheate animalele, care au pătruns pe suprafața sa de teren, în cadrul acestei discuții, inculpatul C. F. adresându-i persoanei vătămate injurii si expresii jignitoare. Ulterior, la suprafața de teren unde se găseau persoanele vătămate s-a deplasat și martorul B. C. care le-a ajutat pe acestea în continuare la efectuarea lucrărilor agricole.
În jurul orei 18.30, persoanele vătămate M. G. și M. C., însoțite de martorul B. C., s-au deplasat spre locuința persoanei vătămate M. C., situată în satul Tomești, ., alegând un alt traseu, mai scurt, decât cel folosit în mod obișnuit, care trecea prin fața locuinței inculpatului C. F..
În timp ce se deplasau cu căruțele, persoanele vătămate s-au oprit pe partea dreapta a drumului, pentru a face loc unui autovehicul de dimensiuni mai mari, staționând în dreptul locuinței inculpatului C. F..
La o distanță de aproximativ 150 metri, persoanele vătămate l-au observat pe inculpat, în timp ce acesta se îndrepta spre zona în care este situată locuința persoanei vătămate M. Culița. La un moment dat, la jumătatea distanței, observându-le pe cele doua persoane vătămate, inculpatul C. F. s-a dezbrăcat de puloverul pe care îl purta, îndreptându-se spre ele, fiind înarmat cu un cuțit de vânătoare si cu o furcă.
Persoana vătămata M. G., observându-l pe inculpat, a coborât din căruța cu care se deplasa și s-a îndreptat spre căruța lângă care se afla persoana vătămată M. C. .
Apropiindu-se de persoanele vătămate, inculpatul care era într-o stare avansată de ebrietate, a început să le adreseze, în mod repetat, injurii si amenințări cu moartea, îndreptându-se spre persoana vătămata M. Culită, cu intenția de a lovi, situație în care persoana vătămata M. G. s-a interpus între cei doi, reușind sa îl dezarmeze pe inculpat de furcă.
Deși fusese dezarmat de unul dintre obiecte, inculpatul a început să agite, în aer, de câteva ori, cuțitul, cu care a lovit-o pe persoana vătămată M. G. în zona gambei stângi, ulterior, încercând să o lovească cu același instrument si pe persoana vătămata M. Culită.
Acesta din urma, a luat din căruță, un orcic, în încercarea de a se apăra împotriva unui nou atac al inculpatului, concretizat în încercarea sa de a o lovi cu cuțitul de vânătoare în zona gatului. În aceste condiții, persoana vătămată M. C. l-a lovit pe inculpat cu orcicul, în regiunea capului, ca urmare a loviturii aplicate, acesta căzând la sol.
Imediat după finalizarea conflictului, persoana vătămata M. G. i-a luat inculpatului cuțitul, iar persoana vătămata M. C. a solicitat intervenția organelor de poliție si a serviciului de ambulanță.
Ca urmare a agresiunii, persoana vătămata M. G. a prezentat leziuni traumatice de tipul plăgii superficiale gamba stânga care a putut fi produsa prin lovire cu un obiect tăietor - înțepător și care necesită pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 54 /E din data de 1.04.2010, emis de Cabinetul Medico - Legal Bârlad. Același raport de expertiza medico-legala atestă existența unor excoriații gambă stânga care au putut fi produse prin lovire cu un obiect înțepător – tăietor, posibil vârf de cuțit și care necesită 4-5 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.
De asemenea, în actul de sesizare a instanței s-a reținut, în fapt, că la data de 14.10.2013, în jurul orei 16.00, persoana vătămată M. C., însoțită de concubina sa, martora S. C. si de copilul lor minor, se deplasa cu căruța, pe drumul sătesc din comuna Pogana, ., cu intenția de a ajunge la locuința de domiciliu, situată în același . acest timp, în dreptul locuinței martorului P. F., persoana vătămată M. C. a observat circulând din direcția opusă căruța aparținând inculpatului C. F., acesta din urmă fiind însoțit de martorul C. C..
După ce a trecut de căruța în care se găsea persoana vătămată M. C., inculpatul C. F. a oprit căruța, la o distanță de câțiva metri și a început să alerge, înarmat cu o coasă, înspre căruța în care se afla persoana vătămată.
În timp ce alerga, inculpatul a proferat amenințări cu acte de violență la adresa persoanei vătămate. Persoana vătămată s-a împiedicat în hățurile de la căruța, căzând la sol, moment in care inculpatul s-a apropiat de ea, cu intenția de a o lovi, cu partea tăioasă a coasei, în zona capului.
În încercarea de a se apăra, persoana vătămată a parat lovitura, ridicând mâna stânga, în dreptul capului, situație în care aceasta a fost lovită cu partea tăioasa a coasei în zona mâinii stângi (între antebraț și palmă).
Inculpatul s-a manifestat în continuare agresiv, lovindu-o pe persoana vătămată M. C. cu același obiect contodent în regiunea capului și în partea stângă a feței, în dreptul urechii, până când persoana vătămată, în urma actelor agresive, a căzut la sol, în stare de inconștiență.
În urma agresiunii, persoana vătămată a prezentat leziuni traumatice de tipul plăgii tăiate, cu secționarea parțială de tendon deget V, tumefierii si excoriației, acestea putând fi produse, prin lovire cu un obiect tăietor, posibil coasă, pentru plăgile tăiate, cu mijloace contondente cu și de obiecte contondente, pentru excoriații într-o succesiune care nu se poate stabili și care au necesitat pentru vindecare un număr de 12- 14 zile îngrijiri medicale (raport de expertiza medico-legala nr. 48 /E din data de 14.10.2013).
Situația de fapt mai sus menționată s-a susținut cu următoarele mijloace de probă în ceea ce privește fapta din data de 30.03.2010: declarații persoană vătămată (filele nr. 11- 12, 13- 14), certificat medico- legal nr. 686/ 17.111.2011, emis de SMLJ V. (fila nr. 107), declarații inculpat (filele 23 - 24, 82), declarații persoana vătămată M. G. (filele 97 - 98, 101- 104, 229), declarații persoana vătămată M. C. (filele 110,_) 120 – 121; 123- 124; 125 – 126; 227 – 228), declarații martor B. C. (filele 145- 147; 148, 149 – 150; 172- 173; 230 – 231), declarații martor M. C. (filele 175- 176; 177- 178), declarații martor P. A. (filele 179 – 180), declarații martor P. M. (fila 182), declarații martor E. A. (filele 183- 184; 185), declarații martor C. F. (fila 186), declarații martor P. F. (filele 188 - 189, 190 – 191), declarații martor B. V. (fila 196), declarații martor C. C. (fila 197), declarații martor U. G. (filele 198 – 199), declarații martor R. G. (filele 200 - 201), proces - verbal de cercetare la fața locului și planșă fotografica (filele 33 – 46), proces - verbal de ridicare a unui toc de cuțit (fila 47) dovada (filele nr. 48-49), proces de examinare criminalistică și planșa fotografică (filele 50 – 53), proces - verbal de examinare și planșa fotografică (filele nr. 54- 63), proces - verbal de prezentare pentru recunoaștere (fila 64), proces - verbal de efectuare a experimentului judiciar și planșa fotografică (filele 66- 70, proces - verbal de reconstituire și planșa fotografică (filele 205 - 208; 210 – 224), proces – verbal de confruntare (filele 232- 235), proces - verbal de cercetare la fața locului (fila 236), declarație inculpat (filele 72 – 74, 75), înscrisuri (filele 77- 79; 88- 95 ; 129 – 144; 151- 159; 192- 196; 202- 204), raport de expertiză medico – legală nr. 55/ E din data de 06.04.2010 - C. F. (fila 87), raport de expertiza medico –legală nr. 54 /E din data de 01.04.2010 - M. G. (filele 107), raport de constatare tehnico - științifică (filele 165- 171).
În ceea ce privește fapta din data de 14.10.2013, aceasta s-a susținut cu următoarele mijloace de probă: declarație persoana vătămată M. C. (filele 237- 238), raport de expertiză medico - legală nr. 148 / E din data de 14.10.2013 (fila 241), declarații inculpat C. F. (filele 242 - 243 ; 245 - 246), declarații martor S. C. (filele 248, 249), declarații martor Bărbăscu G. (fila 249), declarații martor M. A. (fila 250), declarații martor P. M. (fila 251), declarații martor P. C. (fila 252), declarații martor B. I. (fila 253), declarații martor M. F. (fila 255), declarații martor Chilug D.- G. (filele 256, 257), înscrisuri (filele 258 – 262 ; 269 – 282; 283- 319), procese – verbale de confruntare (filele 263 – 264, 265- 266), declarație C. C. (filele 267 – 268).
Analizând excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Bârlad, invocată din oficiu, față de noua încadrare juridică, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 36 alin 1 lit a) Noul Cod de procedură penală, „Tribunalul judecă în primă instanță: infracțiunile prevăzute de Codul penal la art. 188 - 191, art. 209 - 211, art. 254, 263, 282, art. 289 - 294, art. 303, 304, 306, 307, 309, 345, 346, 354 și art. 360 – 367.”
Instanța a reținut în sarcina inculpatului următoarea încadrare juridică: infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin 2 Cod penal din 1969 (persoană vătămată M. G.), o infracțiune de amenințare, prevăzută de art. 193 cod penal din 1969 (persoană vătămată Muneanu C.) și o tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 raportat la art. 175 al. 1 lit. i Cod penal din 1969 (persoană vătămată Muneanu C.), toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal din 1969 și aplicarea art. 5 Noul Cod penal, în interpretarea Deciziei Curții Constituționale nr. 265/ 6 mai 2014.
Având în vedere că printre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului se regăsește și tentativa la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de Noul Cod penal la art 189, cuprinsă în enumerarea de la art. 36 alin 1 lit a) Noul Cod de procedură penală, instanța, în baza art 47 Cod procedură penală, va admite excepția de necompetență materială, invocată din oficiu.
De asemenea, în baza art 50 Noul Cod de procedură penală, instanța va dispune declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului V., instanță competentă material să soluționeze cauza.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 386 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului C. F., fiul lui C. S. și C. M., născut la data de 12.09.1973, în ., domiciliat în ., jud. V., CNP_, din două infracțiuni de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 193 alin 2 Noul Cod penal (persoane vătămate M. G. și M. C.) și a unei infracțiuni de amenințare prevăzută de art. 206 alin. 1 Noul Cod penal (persoană vătămată M. C.) cu aplicarea art. 38 alin. 1 Noul Cod penal, în infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin 2 Cod penal din 1969 (persoană vătămată M. G.), o infracțiune de amenințare, prevăzută de art. 193 cod penal din 1969 (persoană vătămată Muneanu C.) și o tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 raportat la art. 175 al. 1 lit. i Cod penal din 1969 (persoană vătămată Muneanu C.), toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal din 1969 și aplic art. 5 Noul Cod penal, în interpretarea Deciziei Curții Constituționale nr. 265/ 6 mai 2014.
În baza art. 47 Cod procedură penală, admite excepția de necompetență materială, invocată de instanță din oficiu.
În baza art. 50 Cod procedură penală, declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului V..
Definitivă, conform art. 50 alin 4 Cod procedură penală.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.05.2015.
Președinte, Grefier
E. B. L. N.
Red. E.B.
Tehnored. L.N,
2 ex./08.06.2015
| ← Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Sentința nr.... | Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice... → |
|---|
