Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 158/2015. Judecătoria BÂRLAD

Judecătoria BÂRLAD - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 158/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 5921/189/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BÂRLAD

JUDB

Dosar nr._

SENTINȚA PENALĂ Nr. 158/2015

Ședința publică de la 02 Iunie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: R. M. G.

Grefier: C. S.

Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă Judecătoria Bârlad – a participat procuror B. L. G..

Pe rol pronunțarea cauzei penale privind pe inculpatul L. A. domiciliat în suburbia Cârja, orașul M., jud.V., inculpatul C. S. domiciliat în orașul M., ..13, jud.V. și pe parte civilă B. M., domiciliat în com. SNAGOV, VLĂDICEASCA, . - 33 E, J. ILFOV, având ca obiect furtul calificat (art.229 NCP).

Dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în ședința publică din 19.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, fiind nevoie de timp pentru a delibera s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, dându-se următoarea hotărâre;

INSTANȚA

Asupra cauzei de față;

Sub nr._ din 26.11.2014 a fost înregistrat la instanță dosarul nr. 517/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, împreună cu Rechizitoriul din 24.11.2014 prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților majori:

- L. A., fiul lui V. și M., născut la data de 06.05.1952, cu domiciliul în oraș M., ., CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin.l, art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin. 2 lit. b din Noul Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Noul cod penal (două acte materiale) și cu aplicarea art. 5 Noul Cod Penal.

- C. S., lui G. și V., născut la data de 25.02.1987, cu domiciliul în oraș M., jud. V., CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin.l, art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin. 2 lit. b din Noul Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Noul cod penal (două acte materiale) și cu aplicarea art. 5 Noul Cod Penal.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța retine următoarele:

În fapt: La data de 20.11.2010, numitul B. M., de 42 de ani, din .. V., a sesizat organele de cercetare penală cu privire la săvârșirea în perioada 13-20 noiembrie 2010 a infracțiunii de furt calificat, de către autori necunoscuți.

Numitul B. M., cu domiciliul în ., jud. Ilfov a declarat faptul că deține o locuință cu titlu de moștenire de la părinții săi, în ., jud. V.., unde locuiește periodic.

In luna noiembrie 2010, în data de 13.11.2010, a mers împreună cu soția sa la locuința părinților săi unde nu a observat că lipsesc bunuri, însă în data de 20.11.2010, revenind la locuința părinților a văzut că atât imobilul locuința principală cât și cele două anexe prezintă urme de forțare, din interior lipsind mai multe bunuri.

Imobilul locuință principală prezenta urme de forțare a ferestrelor, iar din interior persoana vătămată a indicat că i-au lipsit două cuverturi, două fețe de masă, două pulovere, o traversă roșie cauciucată, o pernă galbenă, o pătură din lână în carouri.

La bucătărie, sistemul de închidere format din lacăt și belciug prezenta urme de forțare, iar din interior persoana vătămată a constatat lipsa următoarelor bunuri: o plită metalică cu cercuri și ramă, un ceas de butelie cu furtun, patru pături, un aparat de radio, o cadă din plastic.

Dintr-o altă anexă în care s-a pătruns prin efracție, mai exact prin spargerea placajului acoperișului, au fost sustrase: douăzeci de scânduri, doi saci de grâu, două topoare, un val de carton, o bobină de sârmă ghimpată de 10 kg, un ciocan cu mâner din material plastic, o sticlă cu ierbicid, un val de sârmă de 15 kg etc.

Din procesul-verbal de cercetare la fața locului și din planșa - fotografică rezultă că în interiorul locuinței au fost găsite bunurile răvășite, persoana vătămată B. M. indicând locurile în care se aflau bunurile sustrase.

Din probele administrate în cursul urmării penale s-a conturat suspiciunea că L. A. si C. S. sunt autorii faptelor de furt împotriva persoanei vătămateB. M..

Inculpatul L. A. este în vârstă de 63 de ani iar inculpatul C. S. este în vârstă de 28 de ani.

Inculpatul L. A. întreține relații de concubinaj cu mama inculpatului C. S., aceștia locuind pe raza comunei M., jud. V., iar inculpatul C. S. obișnuiește să plece periodic la muncă în străinătate.

Persoana vătămată B. M., este văr de gradul I cu inculpatul L. A., în sensul că, mama părții civile B. M. este sora tatălui inculpatului L. A..

Din declarațiile numiților L. A. si C. S., care au fost date în calitate de învinuit atât în fața organelor de cercetare penală cât și în fața procurorului a rezultat că într-o noapte din perioada 13-20 noiembrie 2010, după ce au consumat băuturi alcoolice la domiciliul numitului L. A. aceștia s-au deplasat la locuința lui B. M. pentru a sustrage bunuri având în vedere că persoana vătămată nu locuia tot timpul acolo.

Au pătruns în curte prin escaladarea gardului după care au pătruns în bucătărie prin efracție, mai exact prin forțarea belciugului cu un levier de unde au sustras plita cu cercurile metalice, aparatul radio, ceasul de butelie cu furtun și celelalte bunuri a căror lipsă le-a constatat persoana vătămată.

Ulterior, numitul C. S. a pătruns prin forțarea geamului în imobilul principal de unde a sustras diverse bunuri (două cuverturi, două fețe de masă, două pulovere, o traversă roșie cauciucată, o pernă galbenă, o pătură din lână în carouri) pe care le-a așezat într-o pătură și i le-a dat pe fereastră numitului L. A..

. (beci), inculpatul C. S. a pătruns prin escaladare, prin pod iar de acolo a sustras douăzeci de scânduri, doi saci de grâu, două topoare, un val de carton, o bobină de sârmă ghimpată de 10 kg, un ciocan cu mâner din material plastic, o sticlă cu ierbicid, un val de sârmă de 15 kg, bunuri pe care i le-a dat pe rând inculpatului L. A., care aștepta în exteriorul anexei.

Cei doi au ascuns bunurile sustrase după vegetație tot în curtea părții vătămate, pentru a le transporta în noaptea următoare.

Au părăsit curtea locuinței numitului B. M. tot prin escaladare și au luat cu ei doar trei lemne de esență salcâm pe care numitul L. A. le aruncase peste gard.

In noaptea următoare s-au întors tot împreună, au escaladat din nou gardul și au încărcat toate bunurile sustrase într-o căruță pe care o împrumutase C. S.. Acesta s-a îndreptat spre orașul M. unde a vândut o parte din bunuri, iar o parte le-a folosit în gospodărie.

Săvârșirea infracțiunii de furt calificat de către inculpații L. A. și C. S. rezultă astfel din coroborarea declarațiilor acestora cu declarațiile persoanei vătămate, cu procesele verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare și cu declarațiile de martori audiați în cauză.

Astfel, la data de 31.03.2011, a fost efectuată o percheziție la locuința numitului C. S., situată în orașul M., județul V., prilej cu care au fost găsite o parte din bunurile sustrase de la locuința persoanei vătămate B. M..

Astfel in procesul verbal de efectuate a percheziției domiciliare și din planșa fotografică alăturată (filele 55-67), rezultă faptul că la locuința acestuia au fost găsite o pătură, o carpetă, o cuvertură și o pernă având caracteristicile indicate de către persoana vătămată și pe care aceasta le-a recunoscut.

. aceleiași locuințe au mai fost găsite un topor, un târnăcop, două ciocane, un ceas de butelie cu furtunul de cauciuc, o teslă.

In curtea locuinței numitului C. S., au mai fost identificate alte unelte, printre care un hârleț, o lopată, o greblă și o plită din fontă, bunuri descrise în procesul- verbal de efectuate a percheziției.

Bunurile identificate la locuința numitului C. S. au fost ridicate și predate numitei B. Frosa, soția părții vătămate, pe bază de proces-verbal.(fila 85)

Fiind audiată cumnata suspectului C. S., numita C. I.-M., aceasta a declarat faptul că bunurile ridicate de la locuința sa au fost aduse acasă de către C. S., menționând însă că nu cunoaște proveniența acestora.

Totodată, martorul C. I. M. a mai menționat că C. S. obișnuiește să locuiască la sora sa, numita N. L. D., motiv pentru care a fost efectuată o percheziție domiciliară la locuința acesteia din urmă.

Din procesul-verbal întocmit cu prilejul efectuării percheziției și din planșa fotografică, a rezultat faptul că la locuința numitei N. L.-D. au fost găsite alte bunuri aparținând persoanei vătămate B. M., printre care o mochetă o culoare roșie și o pătură de culoare gri cu motive geometrice, bunuri despre care numita N. L. D. a menționat că au fost aduse de către fratele său, C. S., însă despre a căror proveniență nu cunoaște nimic.(filele 73-74).

Fiind audiată concubina inculpatului L. A. și mama inculpatului C. S., numita C. V., aceasta a declarat că ambii suspecți i-au confimat săvârșirea infracțiunii de furt în dauna persoanei vătămate B. M..(filele 82-83)

Din concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 12/PA/29.02.2012 rezultă că numitul L. A. prezintă tulburare mixtă de personalitate cu elemente histrionice și emoțional instabile, cardiopatie ischemică cronică aterosclerotică, angină pectoral de efort. Acesta a comis fapta de care este învinuit cu discernământ.

Cu ocazia audierii, în cursul urmăririi penale:

Inculpatul L. A. este cetățean român, are 62 de ani, are studii 10 clase, de ocupație pensionar, necăsătorit, iar din fișa de cazier judiciar rezultă că prin Sentința Penală nr. 89/21.09.1994 a Tribunalului V. a mai fost condamnat la pedeapsa de 2, 6 luni închisoare tot pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, intervenind însă reabilitarea.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine cooperantă, recunoscând și regretând săvârșirea faptei.

Inculpatul C. S. este cetățean român, are 27 de ani, are studii 4 clase, fără ocupație, necăsătorit, iar din fișa de cazier judiciar rezultă că prin ordonanța nr. 361/P/2010 pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria M., acestuia i s-a aplicat sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii, în cuantum de 250 lei, tot pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Pe parcursul urmăririi penale, numitul C. S. a avut o atitudine cooperantă, recunoscând și regretând săvârșirea faptei. După punerea în mișcare a acțiunii penale, acesta nu a mai putut fi audiat, fiind plecat din țară.

Cu privire la latura civilă, în cursul urmăririi penale:

Persoana vătămată B. M. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2500 lei ( f. 17 verso).

Din cuprinsul proceselor verbale întocmite(filele 87-93), rezultă că valoarea aproximativă a bunurilor sustrase este de 2433 lei.

Prejudiciul produs a fost în parte acoperit prin restituirea către numita B. Frosa a bunurilor găsite cu prilejul celor două percheziții efectuate în cauză, bunuri menționate în procesele verbale aflate la filele 85-86.

Cele reținute mai sus rezultă din următoarele mijloace de proba administrate în cursul urmăririi penale: Declarațiile persoanei vătămate B. M.- f. 16-20, Proces verbal de cercetare la fața locului și planșă fotografică - f. 21-39, Procese-verbale de efectuare a perchezițiilor imobiliare și planșe foto-f.55-67; 73-78, Declarația martorului C. I.-M.-f. 68-69, Declarația martorului N. L. D.-f. 79, Declarația martorului B. Frosa-f. 80-81, Declarația martorului C. V.-f. 82-83, Declarația martorului S. M.-f. 84, Procese verbale de predare-primire a bunurile către persoana vătămată-f.85-86, Raport de expertiză medico-legală psihiatrică-f.108-109, Proces verbal de confruntare -f. 110-114, Declarațiile inculpatului L. A. - f. 143-148; 164; 175-177, Certificat cazier judiciar al inculpatului L. A.-f.149, Declarațiile inculpatului C. S.- f. 152-160; 165, Certificat cazier judiciar al inculpatului C. S.-f.1654, actele dosarului.

Inculpații L. A. și C. S. au fost judecați în stare de libertate.

A)- În procedura de Cameră preliminară, conform art. 432 Cod procedură penală, a fost verificată după trimiterea în judecată, competența și legalitatea sesizării instanței, și a fost verificată legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Judecătorul de Cameră preliminară a constat următoarele:

- rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral și de personalitate al inculpatului, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și cheltuielile judiciare.

- nu au fost formulate cereri și excepții de către apărătorul inculpatului și nici din oficiu nu se impun a fi invocate.

- în temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penală a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. 3343/P/2013 emis de P. de pe lângă Judecătoria Bârlad, fiind respectate dispozițiile art. 328 Cod procedură penală, a administrării probelor, respectiv proba cu înscrisuri, cu respectarea dispozițiilor art. 114-123 din același Cod, precum și actelor de urmărire penală, respectiv proba testimonială.

Prin încheierea din 21.01.2015 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Bârlad, în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, Judecătorul de Cameră Preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.. 517/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, din 24.11..2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală privind pe inculpații L. A. și C. S., trimis în judecată în stare de liberate, pentru infracțiunile mai sus menționate în actul de sesizare al instanței.

B)- A dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul L. A. și C. S..

La judecarea cauzei în primă instanță, conform art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, având în vedere că acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, instanța a pus în vedere inculpaților că pot solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, referitor la faptul că în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.

1. La termenul de judecată din 07.04.2015 inculpații L. A. și C. S., a declarat personal, fiecare, că recunosc în totalitate faptele reținute în sarcina sa și solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, în aplicarea dispozițiilor art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii .

Inculpații L. A. și C. S. a declarat că recunosc în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată și a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște, nu le contestă și le însușește.

Audiați fiind inculpațiiL. A. și C. S. au recunoscut în totalitate faptele cu privire la săvârșirea cărora au fost trimis în judecată, în modalitatea reținută în rechizitoriu, aspect confirmat și de probele administrate în cursul urmării penale.

Inculpații au fost de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității și au fost de acord să despăgubească persoana vătămată în măsura dovedirii prejudiciului.

În temeiul art. 349 alin. 2 Cod procedură penală instanța a apreciat că poate soluționa cauza numai pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, deoarece inculpatul solicită aceasta și recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa și instanța a apreciat că probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, iar acțiunea penală vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață.

În consecință, instanța, a dat eficiență cererii inculpaților, apreciind că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii, a admis cererea și a trecut la judecarea cauzei numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, trecând la soluționarea laturii penale motivat de faptul că, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse, faptele pentru care este trimis în judecată inculpatul având un regim sancționator care exclude pedeapsa detențiunii pe viață, probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață., fiind propuse pentru administrare de probe cu înscrisuri., urmând ca în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii să fie reduse cu o treime.

F. de probatoriul administrat în cauză, rezultă ca faptele penale mai sus descrise există, au fost săvârșite de către inculpați, existând probele necesare si legal administrate și necontestate.

Instanța de judecată a procedat la soluționarea laturii penale, constatând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de fiecare inculpat.

I. Prin actul de sesizare al instanței, încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpat a fost următoarea:

Faptele inculpaților L. A. și C. S. care în perioada 13-20 noiembrie 2010, pe timp de noapte au pătruns prin escaladarea gardului în curtea locuinței persoanei vătămate B. M., din ., iar apoi prin efracție în locuință și în două anexe de unde au sustras diverse bunuri, pe care le-au ascuns în curte iar în noaptea ulterioară au revenit pentru a le transporta, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin. 2 lit. b din Noul Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Noul Cod penal.(două acte materiale) și art. 5 Cod penal, în sarcina fiecărui inculpat.

Având în vedere . Noului Cod penal, în virtutea principiului aplicării legii mai favorabile, procurorul a apreciat că dispozițiile art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin. 2 lit. b din Noul Cod penal care sancționează săvârșirea infracțiunii de furt calificat, este legea penală mai favorabilă, motiv pentru care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor în furt calificat, prevăzută de art. 228 alin.l, art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin. 2 lit. b din Noul Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Noul Cod penal.(două acte materiale) și art. 5 din Noul Cod penal.

Procurorul a apreciat că sunt incidente circumstanțele agravante prevăzute mai sus întrucât fapta a fost săvârșită pe timp de noapte, prin escaladare, efracție și prin violare de domiciliu.

De asemenea, se reține forma continuată a infracțiunii de furt calificat întrucât inculpații au comis acțiunile de sustragere în două nopți consecutive dar în baza aceleiași rezoluții infracționale si în dauna aceluiași subiect pasiv.

Ambii inculpați au săvârșit forma continuată a infracțiunii de furt calificat, cu motivarea că într-o primă noapte au sustras prin efracție bunuri din locuința părții vătămate B. M., pe care le-au ascuns tot în curtea părții vătămate pentru a fi ridicate a doua zi. A doua noapte au mers tot împreună și au ridicat bunurile sustrase în noaptea anterioară.

II. Faptele mai sus descrise erau prevăzute și de lege penală anterioară, anterior datei de 01.02.2014, fiind incriminate ca infracțiune și a fost săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă inculpaților L. A. și C. S..

Obiect juridic special al infracțiunii constă în relațiile sociale care ocrotesc normele patrimoniale .

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârșit fapta cu vinovăție, fapta fiind comisă cu intenție potrivit art. 16 punctul 1-3 lit. a Cod penal, întrucât acesta a prevăzut și a urmărit rezultatul faptelor sale..

Soluționând acțiunea penală:

În baza textelor de lege enunțat mai sus și a dispozițiilor art. 396 alin. 2 Cod Procedura Penala, instanța urmează sa aplice inculpatului câte o pedeapsa la individualizarea căreia sub aspectul categoriei de pedeapsă și a duratei se vor avea in vedere limitele de pedeapsă fixate de lege, criteriile generale prev. de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează după împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța apreciază că pericolul social concret al faptei săvârșite de inculpat este sporit fiind determinat modalitatea de săvârșire a acestora, comportamentul inculpaților.

Cunoașterea caracteristicilor unui infractor prezentă o deosebită importanță pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia și pentru stabilirea unei pedepse eficiente, deoarece de multe ori, modul de comportare în societate, caracterizat prin disciplină în muncă și o viață conformă cu regulile de conviețuire socială, poate determina concluzia că un inculpat nu a comis infracțiunea datorită înclinației sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de împrejurări care au contribuit ca inculpatul să se abată de la conduita sa obișnuită.

Din fișa de cazier emisă de IPJ V., rezultă că inculpatul L. A. prin Sentința Penală nr. 89/21.09.1994 a Tribunalului V. a mai fost condamnat la pedeapsa de 2, 6 luni închisoare tot pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, intervenind însă reabilitarea.

Din fișa de cazier emisă de IPJ V., rezultă că inculpatul C. S. prin ordonanța nr. 361/P/2010 pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria M., acestuia i s-a aplicat sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii, în cuantum de 250 lei, tot pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Ambii inculpați figurează cu antecedente penale, pentru fapte de furt , faptele din prezenta cauză neconstituind un aspect izolat în comportamentul antisocial al acestora, inculpații fiind cunoscuți și cu alte abateri sociale, context în care și față de gravitatea faptei în modalitatea mai sus reținută, instanța apreciază că inculpații nu au vocație concretă la reținerea în favoarea acestora de circumstanțe atenuante.

La termenul din 19.05.2015, persoana vătămată B. M. a declarat că s-a împăcat cu ambii inculpați și solicită instanței să se ia act de împăcarea părților, iar dacă acesta nu este posibilă juridic, de retragerea plângerii.

Inculpații au fost de acord cu poziția persoanei vătămate și nu au solicitat continuarea procesului penal.

Conform art. 231 Cod penal actual:

(1) Faptele prevăzute în prezentul capitol, ( Furtul ) săvârșite între membrii de familie de către un minor în paguba tutorelui ori de către cel care locuiește împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de aceasta, se pedepsesc numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

(2) În cazul faptelor prevăzute la art. 228, art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c) și art. 230, împăcarea înlătură răspunderea penală.

Conform art. 159 Cod penal:

(1) Împăcarea poate interveni în cazul în care punerea în mișcare a acțiunii penale s-a făcut din oficiu, dacă legea o prevede în mod expres.

(2) Împăcarea înlătură răspunderea penală și stinge acțiunea civilă.

(3) Împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței.

În consecință, deși faptele pentru care au fost trimiși în judecată inculpații L. A. și C. S., permit împăcarea părților , potrivit dispozițiilor art. 159 al. 3 Cod procedură penală, împăcarea produce efecte, dacă intervine până la citirea actului de sesizare al instanței, ori în cauza de față, s-a depășit acest moment procesual, s-a dat citire actului de sesizare, au fost audiați inculpații, au fost propuse probe, inclusiv în latura civilă cu expertiza merceologică.

Instanța va avea în vedere în situația juridică a inculpaților, încadrarea juridică corectă a faptelor, aplicarea legii penale mai favorabile și manifestarea de voință favorabilă a persoanei vătămate în cazul în care se pot aplica cauze de încetare a procesului penal și implicit de nepedepsire a inculpaților.

Astfel, cu privire la fapta de furt reținută în sarcina inculpatului L. A., raportat la gradul de rudenie față de persoana vătămate B. M., veri de gradul I, în sensul că, mama părții civile B. M. este sora tatălui inculpatului L. A., se vor reține pe lângă disp.art.228 alin.1, art.229 alin.1 lit.b,d și alin.2 lit.b Noul Cod penal, cu aplicarea art.35 și cu aplicarea art.5 Noul Cod penal, și dispozițiile art.231 Noul Cod penal, furtul pedepsit la plângere prealabilă în situația în care părțile au calitatea de membrii de familie și în această situație, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă .

Raporturile de rudenie dintre aceste două părți se circumscriu prevederilor art. 177 Cod penal actual conform cărora (1) Prin membru de familie se înțelege: a) ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude.

În raport de manifestarea de voință a părților, intervenită la acest moment, dat fiind faptul că a fost depășit momentul citirii actului de sesizare, se apreciază că, împăcarea părților nu operează, în schimb ținând cont de faptul că se va schimba încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului L. A., în sensul de a se reține pe lângă disp. art .228 alin.1, art. 229 alin.1 lit. b,d și alin.2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art.35 și cu aplicarea art.5 Cod penal, reținerea dispozițiilor art.231 Cod penal, având în vedere și manifestarea de voință a părții civile în sensul retragerii plângerii prealabile care poate să intervină până la pronunțarea unei hotărâri definitive, instanța va dispune încetarea procesului penal cu privire la inculpatul L. A., în temeiul disp.art.16 alin.1 lit. g Cod procedură penală.

Cu privire la inculpatul C. S., trimis în judecată tot pentru infracțiunea de furt calificat, prev. de disp.art.228 alin.1, art.229 alin.1 lit.b,d și alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art.35 și cu aplicarea art.5 Cod penal, nu poate opera încetarea procesului penal pentru motivele mai sus menționate, acesta nefiind nici rudă în accepțiunea dispozițiilor penale cu persoana vătămată, iar față de momentul desfășurării activității infracționale, se apreciază că în privința acestuia, Legea penală mai favorabilă este reprezentată de dispozițiile Codului penal 1969, motiv pentru care se va recalifica și schimba încadrarea juridică a faptei din infracțiunea menționată în actul de sesizare al instanței art.228 alin.1, art.229 alin.1 lit.b,d și alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art.35 și cu aplicarea art.5 Cod penal, în disp. prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, cu aplicarea art.41 Cod penal 1969 și art.5 alin.1 Noul Cod penal.

Instanța va pronunța condamnarea inculpatului C. S. la pedeapsa închisorii, inculpatul beneficiind cu privire la pedeapsa ce va fi aplicată de instanță, de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, ca efect al aplicării art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii.

Față de probatoriul administrat în cauză, conform prevederilor din Codul penal intrat în vigoare la data de 01.02 2014 raportat la reglementările din Codul penal anterior, în baza cărora inculpatul a fost trimis în judecată, în aplicarea legii penale mai favorabile ce rezultă din compararea acelorași fapte care constituie infracțiuni și a instituțiilor de drept penal, instanța apreciază că în modalitatea descrisa mai sus:

În aplicarea legii penale mai favorabile instanța constată că faptele săvârșite de inculpat, în modalitatea reținută mai sus din probe, întrunesc în continuare elementele constitutive ale unei infracțiuni prevăzute și în noua reglementare.

Într-adevăr, faptele se regăsesc incriminate în continuare sub aceeași denumire sau sub o altă denumire în noul Cod penal (Legea nr. 286/2009), sau în conținutul altei infracțiuni.

Conform art. 5 Cod penal, În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Conform art. 4 Cod penal, Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin . legii noi.

Conform art. 3 din Legea nr. 187/2012

(1) Dispozițiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.

(2) Dispozițiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire."

În aplicarea rațiunii acestor texte de lege, cu privire la fapta săvârșită de C. S. instanța reține următoarele:

Legea penală anterioară datei de 01.02.2014, în vigoare la data săvârșirii faptei :

Conform art. 208 Cod penal anterior constituie infracțiunea de Furt

Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la unu la 12 ani.

Se consideră bunuri mobile și orice energie care are o valoare economică, precum și înscrisurile.

Conform art. 209 Cod penal anterior constituie infracțiunea de Furt calificat, Furtul săvârșit în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; b) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică; c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită; d) asupra unei persoane aflate în imposibilitate de a-și exprima voința sau de a se apăra; e) într-un loc public; f) într-un mijloc de transport în comun; g) în timpul nopții; h) în timpul unei calamități; i) prin efracție, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase,

se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.

De mneționat că infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută la art. 192 Cod penal anterior și, reținută în noua încadrae ca agravantă, este absorbită de forma agravantă a infracțiunii de furt calificat prin efracție de la art. 209 Cod penal anterior, în modalitatea de săvârșire a faptei din prezenta cauză.

Legea penală ulterioară datei de 01.02.2014, în vigoare la data judecării cauzei :

Conform art. 228 Cod penal actual constituie infracțiunea de Furt

(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Fapta constituie furt și dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau detenția legitimă a altei persoane.

(3) Se consideră bunuri mobile și înscrisurile, energia electrică, precum și orice alt fel de energie care are valoare economică.

Conform art. 229 Cod penal actual constituie infracțiunea de Furt calificat, Furtul săvârșit în următoarele împrejurări: a) într-un mijloc de transport în comun; b) în timpul nopții; c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită; d) prin efracție, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase; e) prin scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Dacă furtul a fost săvârșit în următoarele împrejurări: a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural; b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional; c) de o persoană având asupra sa o armă, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

* Pornind de la aprecierea instanței că față de gravitatea faptelor instanța va opta pentru aplicarea pedepsi închisorii, nefiind întrunite condițiile de fond și formă pentru renunțarea la aplicarea pedepsei prev. de art. 80 Cod penal actual, nici ale amânării aplicării pedepsei prev. de art. 83 Cod penal actual, pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită fiind de 7 ani, conform Codului penal actual, iar față de circumstanțele inculpatului instanța va opta pentru o modalitate de executare neprivativă de libertate, următoarea opțiune fiind conform Codului penal actual Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 91 și următoarele, în ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, instanța urmează să stabilească limitele minime și maxime de pedeapsă prevăzute atât de legea veche cât și de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, modul de calcul al pedepsei rezultante, sfera interdicțiilor.

În acest sens, instanța va avea în vedere și împrejurarea că la individualizarea cuantumului pedepsei se va reține cauza legală de reducere a pedepsei pentru inculpat prevăzută de dispozițiile art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii.

A). Cu privire la limitele de pedepse:

Deși aparent legea nouă este mai favorabilă pentru că prevede limite mai reduse la pedeapsa închisorii și pedeapsa alternativă a amenzii, instanța apreciază că acest aspect este irelevant având în vedere că instanța a optat în individualizare pentru pedeapsa închisorii.

B). Cu privire la modalitățile de calcul a pedepsei în cazul infracțiunii continuate:

Deși prevederile noului Cod penal prevăd un spor de pedeapsă de până la 3 ani, mai favorabil decât cel de până la 5 ani prevăzut de Codul penal anterior, în condițiile în care instanța apreciază că nu este necesară aplicare și unui spor de pedeapsă diferențele devin nerelevante sub aspectul legii penale mai favorabile.

C). Cu privire la modalitățile de executare a pedepsei :

Ca modalitate de executare, instanța apreciază că reeducarea inculpatului se poate realiza și prin lăsarea în libertate, având în vedere și limitele pedepsei aplicate, ținând seama de persoana condamnatului, de lipsa de condamnări anterioare, de comportamentul acestuia după comiterea faptei, apreciindu-se că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârși infracțiuni.

Față de circumstanțele inculpatei instanța va opta pentru o modalitate de executare neprivativă de liberate.

Comparând modalitățile de executare a pedepsei neprivative de libertate se va analiza sfera obligațiilor impuse condamnatului, efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere.

Modalitatea de executare a suspendării pedepsei prin prisma interdicțiilor, decăderilor și sfera obligațiilor impuse, fac ca efectele suspendării să fie diferite potrivit legilor succesive, fiind mai severe și împovărătoare conform noii legi penale, conținând un set larg de restricții, măsuri și obligații ce trebuie impuse inculpatului.., limitând inclusiv posibilitatea de deplasare în afara teritoriului țării în vederea realizării de venituri din muncă, în condițiile în care ar fi suspus unui program de supraveghere conținând măsuri și obligații.

În condițiile în care instanța, în procesul de individualizare și proporționalizare, apreciază că este suficientă pentru reeducarea inculpatului aplicarea unei pedepse fără executare, în momentul în care apreciază că nu este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, devine mai favorabilă suspendarea conform legii penale anterioare, deși termenul de suspendare este mai lung.

Instanța apreciază că vechile reglementări ale Codului penal anterior sunt mai favorabile sub aspectul modalităților de executare.

În reglementarea Codului penal anterior inculpatul are vocație la suspendare condiționată fără supraveghere. .

În aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 06 mai 2014 publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 20 .05.2014 instanța apreciază că reglementările prevăzute în Codul penal anterior - Legea nr. 15 din 1968, în vigoare la data faptei, sunt mai favorabile sub aspectul modalităților de executare, a pedepselor accesorii și complementare, inclusiv decăderilor și interdicțiilor, comparativ cu dispozițiile Codului penal actual privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere care impune un set de măsuri și obligații corelative prin supunerea unui program de supraveghere cuprins între 2 și 4 ani, având în vedere și faptul că în procesul de individualizare instanța a apreciat oportună pedeapsa închisorii, iar cuantumul pedepsei orientat spre limita minimă specială a pedepsei închisorii prevăzută de lege și care urmează să fie redusă cu 1/3 ca efect al aplicării art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii, și nu în ultimul rând a efectelor prin vocația reabilitării de drept în termen de 4 ani față de termenul de 5 ani din noul Cod penal.

În consecință, instanța:

I. În temeiul art. 386 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică dată faptei cu privire la săvârșirea căreia s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriul din 24.11.2014 în dosar nr. 517/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V. a inculpatului L. A., din infracțiunea de:

- furt calificat în formă continuată prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin. 2 lit. b Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și cu aplicarea art. 5 Cod penal,

în infracțiunea de:

- furt calificat între rude în formă continuată prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin. 2 lit. b raportat la art. 231 alin. 1 cu referire la art. 177 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 386 Cod procedură penală, va recalifica și schimba încadrarea juridică dată faptei cu privire la săvârșirea căreia s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriul din 24.11.2014 în dosar nr. 517/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V. a inculpatului C. S., din infracțiunea de:

în infracțiunea de:

- furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior - Legea nr. 15 din 1968 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și cu aplicarea art. 5 Cod penal- Legea nr. 286 din 2009.

II. În temeiul art. 396 alin. 1, 2, 10 Cod procedură penală cu referire la art. 159 alin. 3 raportat la art. 231 alin. 2 Cod penal:

Va condamna pe inculpatul major C. S., fiul lui G. și V., născut la data de 25.02.1987 în M., jud. V., CNP –_, 4 clase, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, domiciliat în M., .. 13, jud. V., la pedeapsa de :

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior - Legea nr. 15 din 1968 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și cu aplicarea art. 5 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009cu referire la art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală în dauna părții vătămateB. M..

Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009, va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal anterior, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Instanța nu va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza I cod Penal, deși art. 71 reglementează obligația instanței de a interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

În motivarea acestei hotărâri s-a reținut ca indiferent de durata pedepsei și de natura infracțiunii care a atras-o nu se justifica excluderea celor condamnați din câmpul persoanelor cu drept de vot neexistând nici o legătura intre interdicția votului și scopul pedepsei, de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni si de a asigura re inserția sociala a infractorului.

De asemenea, instanța nu va interzice nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-au folosit de o profesie sau activitate in comiterea infracțiunii, astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.

Ca modalitate de executare, instanța apreciază că reeducarea C. S. se poate realiza și prin lăsarea în libertate, respectiv prin suspendarea condiționată a executării pedepsei, în temeiul art. 81 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, având în vedere și limitele pedepsei aplicate .

Având în vedere persoana și conduita inculpatului, anterior săvârșirii faptei prin inexistența antecedentelor penale în sensul unor condamnări, raportat și la durata pedepsei stabilită de instanță pentru fapta dedusă judecății în prezenta cauză, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia urmând a dispune in temeiul art. 81 Cod Penal cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, suspendarea condiționata a executării pedepsei .

În temeiul art. 81 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009, suspendă condiționat executarea pedepsei principale a închisorii, pe durata termenului de încercare de 4 (patru ) ani, socotit de la data rămânerii definitive a hotărârii, conform art. 82 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009, suspendă executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal anterior, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale a închisorii, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, în cazul în care în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune.

Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 84 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, în cazul în care în până la expirarea termenului de încercare nu v-a îndeplini obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

Cu privire la faptele pentru care este judecat inculpatul L. A., având în vedere că persoana vătămată a declarat că își retrage plângerea față de acest inculpat sunt incidente dispozițiile art. 158 Cod penal:

Conform art. 158 Cod penal, care reglementează Retragerea plângerii prealabile:

(1) Retragerea plângerii prealabile poate interveni până la pronunțarea unei hotărâri definitive, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile.

(2) Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă.

Instanța apreciază că acțiunea penală cu privire la faptele de furt calificat pentru săvârșirea căreia inculpatul a fost trimiși în judecată, este latitudinea părții vătămate, fiind un drept exclusiv al acesteia a iniția, declanșa, exercita și o retrage.

Conform art. 295 Cod procedură penală actual care reglementează Plângerea prealabilă :

(1) Punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere.

Conform art. 288 Cod procedură penală care reglementează Modurile de sesizare:

(1) Organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunț, prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege ori se sesizează din oficiu.

(2) Când, potrivit legii, punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, la sesizarea formulată de persoana prevăzută de lege ori cu autorizarea organului prevăzut de lege, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare în lipsa acestora.

Conform art. 16 litera g Cod procedură penală, care reglementează cazurile în care punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale este împiedicată, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii.

Inculpatul prezent nu a solicitat continuarea procesului penal conform art. 18 Cod procedură penală. conform căruia: În caz de amnistie, de prescripție, de retragere a plângerii prealabile, de existență a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate ori în cazul renunțării la urmărirea penală, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal.

Urmează ca instanța să dea eficiență juridică manifestării de voință a părții vătămate de a-și retrage plângerea cu privire la faptele de furt pentru care inculpatul L. A. a fost trimis în judecată și cu privire la care legea permite retragerea plângerii .

În consecință, față de voința părților:

III. În temeiul art. 396 alin. 1 și 6 raportat la art. 16 litera g Cod procedură penală cu referire la art. 158, art. 177, art. 231 alin. 1 Cod penal :

- va înceta procesul penal, pornit la plângerea penală prealabilă a persoanei vătămate majore B. M. , CNP –_, domiciliat în comuna Snagov, .-33 E, jud. Ilfov, și cu domiciliul procesual ales în ., jud. V., împotriva inculpatului major :- L. A., fiul lui V. și M., născut la data de 06.05.1952, în M., jud. V., CNP –_, domiciliat în M., ., trimis în judecată prin rechizitoriul din 24.11.2014 în dosar nr. 517/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat între rude în formă continuată prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin. 2 lit. b raportat la art. 231 alin. 1 cu referire la art. 177 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și cu aplicarea art. 5 Cod penal, ca efect al retragerii plângerii.

IV. Cu privire la latura civilă în faza de judecată :

Deși în faza de urmărire penală B. M. s-a constituit parte civilă cu suma de 2.500 lei contravaloarea bunurilor sustrase din care au fost recuperate o parte, în faza de judecată și-a majorat pretențiile la suma de 5.000 de lei pe care a solicitat să o dovedească printr-o expertiză merceologică, susținând că o parte din bunuri deși recuperate sunt deteriorate și nefolosibile.

Ulterior, partea civilă a renunțat la proba propusă și a solicitat încheierea procesului penal prin împăcarea sau retragere, având o poziție oscilantă cu privire la valoarea prejudiciului dar și la aspectul privind solicitarea de despăgubiri în sensul că deși a dorit să îi ierte pe inculpați a solicitat în continuare să–i fie acoperit integral prejudiciul, cu diferența nerecuperată, fără a putea preciza concret care este valoarea bunurilor recuperate și cât mai solicită ca diferență a despăgubirii.

Prin înscrisul depus la data de 02 iunie 2015 persoana vătămată a precizat că valoarea finală a prejudiciului este de 2700 lei din care a recuperat suma de 1350 lei, rămânând de achitat de inculpați diferența de prejudiciu de 1350 lei.

Având în vedere că în cursul urmării penale s-a făcut o evaluare a bunurilor stabilindu-se la acel moment o valoare a prejudiciului necontestată de persoana vătămată, instanța va reține ca valoare a prejudiciului suma stabilită în cursul urmării penale, și precizată prin înscrisul depus de persoana vătămată în instanță .

Instanța apreciază că cererea părții civile este întemeiată și dovedită.

Sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile conform art. 19 și art. 20 Cod procedură penală, art. 397 Cod procedură penală raportat la art. 998 cod civil - art. 1357 Cod civil ( Legea nr. 287 din 2009 privind Codul Civil ), fiind stabilită legătura de cauzalitate dintre prejudiciu, fapta inculpatului și acțiunea culpabilă a acestuia, cu privire la paguba produsă părții vătămate .

În consecință:

- În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală va admite acțiunea civilă formulată de persoana vătămată B. M. și va obliga pe inculpatul C. S. să plătească persoana vătămată B. M. suma de 1.350 lei reprezentând daune materiale.

- În baza art. 25 alin. 5 Cod procedură penală, va lăsă nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă B. M. împotriva inculpatuluiL. A..

Ca o consecință a condamnării, pentru faptele mai sus menționate În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală va obliga pe inculpatul C. S. la plata sumei de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. .

În temeiul art. 275 alin. 2 lit. b Cod procedură penală va obliga pe persoana vătămată B. M. la plata sumei de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

I. În temeiul art. 386 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică dată faptei cu privire la săvârșirea căreia s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriul din 24.11.2014 în dosar nr. 517/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V. a inculpatului L. A., din infracțiunea de:

în infracțiunea de:

În temeiul art. 386 Cod procedură penală, recalifică și schimbă încadrarea juridică dată faptei cu privire la săvârșirea căreia s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriul din 24.11.2014 în dosar nr. 517/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V. a inculpatului C. S., din infracțiunea de:

în infracțiunea de:

II. În temeiul art. 396 alin. 1, 2, 10 Cod procedură penală cu referire la art. 159 alin. 3 raportat la art. 231 alin. 2 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul major C. S., fiul lui G. și V., născut la data de 25.02.1987 în M., jud. V., CNP –_, studii 4 clase, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, domiciliat în M., .. 13, jud. V., la pedeapsa de :

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior - Legea nr. 15 din 1968 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și cu aplicarea art. 5 Cod penal- Legea nr. 286 din 2009 cu referire la art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală în dauna părții vătămate B. M..

Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal anterior, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 81 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009, suspendă condiționat executarea pedepsei principale a închisorii, pe durata termenului de încercare de 4 (patru ) ani, socotit de la data rămânerii definitive a hotărârii, conform art. 82 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 .

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, în cazul în care în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 84 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 Cod penal actual, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, în cazul în care în până la expirarea termenului de încercare nu va îndeplini obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

III. În temeiul art. 396 alin. 1 și 6 raportat la art. 16 litera g Cod procedură penală cu referire la art. 158, art. 177, art. 231 alin. 1 Cod penal :

- încetează procesul penal, pornit la plângerea penală prealabilă a persoanei vătămate majore B. M. , CNP –_, domiciliat în comuna Snagov, .-33 E, jud. Ilfov, și cu domiciliul procesual ales în ., jud. V., împotriva inculpatului major:

- L. A., fiul lui V. și M., născut la data de 06.05.1952, în M., jud. V., CNP –_, domiciliat în M., ., trimis în judecată prin rechizitoriul din 24.11.2014 în dosar nr. 517/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat între rude în formă continuată prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin. 2 lit. b raportat la art. 231 alin. 1 cu referire la art. 177 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și cu aplicarea art. 5 Cod penal, ca efect al retragerii plângerii.

IV. - În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală admite acțiunea civilă formulată de persoana vătămată B. M..

Obligă pe inculpatul C. S. să plătească persoanei vătămate B. M.suma de 1.350 lei reprezentând daune materiale.

În baza art. 25 alin. 5 Cod procedură penală, lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă B. M. împotriva inculpatului L. A..

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă pe inculpatul C. S. la plata sumei de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 275 alin. 2 lit. b Cod procedură penală obligă pe persoana vătămată B. M. la plata sumei de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 02 iunie 2015.

Președinte, Grefier,

R. M. G. C. S.

Red.R.M.G.

Tehnored.C.S.

6 ex./09.07.2015

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 166/2015....		Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Sentința nr. 190/2015.... →

Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 158/2015. Judecătoria BÂRLAD

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 158/2015. Judecătoria BÂRLAD