Modificarea/încetarea obligaţiilor (art.73, 48, 57, 61 Legea 253/2013). Sentința nr. 183/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 183/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 12-06-2015 în dosarul nr. 2616/189/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
Bârlad, ., județul V.
Înregistrată în evidența A.N.S.P.D.C.P. sub nr. 3380/2006
Tel: 0235/_; Tel/Fax: 0235/_; Fax: 0235/_; E-mail :_
Dosar penal nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 183/2015
Ședința publică din 12.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte: I. - O. O.
Grefier: A. V.
Ministerul public a fost reprezentat de procuror: B. G. L. de la P. de pe lângă Judecătoria Bârlad
Pe rol este pronunțarea în cauza penală privind pe petentul condamnat M. S. - D., având ca obiect ,,modificarea/încetarea obligațiilor Lg253/2013”, cauză ale căror dezbateri au avut loc în ședința din 11.06.2015, și care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integranta din prezenta hotărâre, și pentru care, în temeiul art. 391 al. 1 cod procedură penală, s-a acordat termen pentru pronunțare astăzi 12.06.2015, fără citarea părților.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.05.2015 sub nr. de mai sus, petentul condamnat M. S. D. a solicitat încetarea obligației impuse de instanța de judecată pe perioada de supraveghere, mai exact să îi permită acestuia să părăsească teritoriul României în perioada lunilor iunie-iulie 2015.
În motivare, a arătat petentul că, prin sentința penală nr. 248 din 02.06.2014 a Judecătoriei Bârlad, a fost condamnat la pedeapsa închisorii de trei ani cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform disp. art. 91 C.p., stabilindu-se un termen de supraveghere de patru ani. Una dintre obligațiile impuse condamnatului a fost și aceea de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței.
A arătat petentul că deține o firmă înregistrată în Olanda – SA KLUSSENBEDRIJF, care a încheiat mai multe contracte, situație ce îi oferă acestuia posibilități sporite de executare a obligațiilor civilie stabilite, dar și pentru înterținerea familiei, el fiind singurul întreținător al acesteia.
Până la momentul de față, petentul și-a îndeplinit toate obligațiile stabilite de către instanță pe perioada de executare a pedepsei.
În drept, au fost invocate prevederile art. 95 C.pen., cu referire la disp. art. 93 alin. 2 lit. d C.pen.
În dovedirea cererii, au fost depuse înscrisuri: certificat de naștere al minorului M. D.-Ș. (f. 5 ds.), contract de închiriere (f. 6 ds.), decizie de eșalonare la plata obligațiilor fiscale (f. 7 ds.), carte de identitate (f. 8 ds.), adeverință de salariat (f. 9 ds.), adeverință fiscală (f. 10 ds.), declarația numitului S. I. și copie pașaport pe numele acestuia (f. 11-12 ds.),confirmări de comandă și facturi, traducerile acestora din limba olandeză (f 14 – 55 ds.).
Petentul condamnat a fost reprezentat de apărător ales dna. av. P. E. (conform împuternicirii avocațiale . nr._/2015, atașată la fila 4 din dosar).
La termenul de judecată din data de 28.05.2015, în urma precizărilor apărătorului ales al petentului, cererea a fost recalificată în drept, în baza disp. art. 95 C.p. cu trimitere la disp. art. 57 rap. la disp. art. 48 Lg. 253/2013 privind executarea pedepselor, măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
S-a arătat, astfel, că petentul solicită încetarea obligației de a nu părăsi țara, stabilită prin sentința de condamnare la pedeapsa închisorii cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.
Din oficiu, s-a dispus emiterea unei adrese către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul V., în vederea atașării raportului consilierului de probațiune, cu privire la modul de îndeplinire a obligațiilor stabilite în sarcina persoanei condamnate (atașat la f. 71-72 ds.)
A fost atașată, din oficiu, sentința penală nr. 248 din 03.06.2014 a Judecătoriei Bârlad, dată în dosarul penal nr._ (f. 60-70 ds.)
Totodată, la termenul de judecată din data de 11.06.2015, petentul condamnat, prin apărătorul ales, a mai depus un set de înscrisuri în susținerea cererii (filele 73-85 ds.)
Analizând cererea petentului condamnat, în lumina prevederilor legale aplicabile, instanța de executare apreciază că aceasta este întemeiată, pentru motivele ce succed.
În fapt, prin sentința penală nr. 248 din 03.06.2015 a Judecătoriei Bârlad, dată în dosarul cu nr._, rămasă definitivă prin dec. pen. nr. 589/14.10.2014 a C.A. Iași, petentul M. S. D. a fost condamnat la pedepsele de:
- 2 (doi) ani și 8 ( opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1, 2 și 3 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 cu aplicarea art. 5 Cod penal, cu referire la art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, victime N. Rică-A. și Azanfirii F. –G. - decedați la data de 01.12.2013, cu ultimele domicilii în .;
- 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 cu aplicarea art. 5 Cod penal, cu referire la art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală în dauna părții vătămate P. C.- D.;
- 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 și cu aplicarea art. 5 Cod penal, cu referire la art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Prin aplicarea disp art. 38 alin. 1 și art. 38 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, art. 39 alin 1 lit. b Cod penal, s-a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare la care s-a adaugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv un spor de 4 luni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare.
Executarea pedepsei rezultante a fost suspendată sub supraveghere, în acord cu prev. art. 91 Cod penal, stabilindu-se un termen de supraveghere de 4 ani conform disp. art. 92 C.pen.
Pe lângă măsurile de supraveghere prevăzute la art. 93 alin. 1 C.pen., condamnatului i-a fost impusă și obligația prevăzută la art. 93 alin. 2 lit. d, respectiv să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.
Din referatul de evaluare al consilierului de probațiune rezultă că, actualmente venitul întregii familii al persoanei condamnate este de 930 lei lunar, din care 730 lei – salariul petentului și 200 lei – alocația copilului minor al acestuia. Familia locuiește într-un apartament închiriat, pentru care plătește lunar o chirie de 350 lei.
Petentul a făcut dovada că este administratorul unei întreprinderi economice înființată în Olanda, având ca obiect de activitate vopsitul ușilor din lemn - SA Klussenbedrijf (f. 16 ds.) Între anii 2011-2013, firma administrată de petent a prestat servicii conform obiectului de activitate, conform facturilor fiscale emise (f. 21-55 ds.) Actualmente, firma acestuia a fost solicitată pentru efectuarea unor lucrări, așa cum atestă confirmările de comandă depuse la dosarul cauzei.
Petentul a susținut în fața instanței de judecată că dorește să muncească în Olanda, în condiții mai bune de plată, pentru a putea să își întrețină familia și pentru a-și îndeplini și celelalte obligații impuse de instanță, urmând a veni în țară ori de câte ori este necesar pentru a se prezenta la Serviciul de Probațiune.
În drept
Potrivit disp. art. 95 alin. (1) C.pen., Dacă pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligații, fie sporirea sau diminuarea condițiilor de executare a celor existente, instanța dispune modificarea obligațiilor în mod corespunzător, pentru a asigura condamnatului șanse mai mari de îndreptare.
Totodată, conform alin. (2) al aceluiași articol, Instanța dispune încetarea executării unora dintre obligațiile pe care le-a impus, când apreciază că menținerea acestora nu mai este necesară.
Oportunitatea acestei noi reglementări rezidă în posibilitatea oferită instanței de executare de a asigura o mai bună supraveghere și o mai bună reinserție socială a persoanei condamnate, prin reaprecierea necesității de supunere a acesteia la una sau mai multe dintre obligațiile impuse inițial de instanța de fond.
Procedura de sesizare a instanței de executare este prevăzută la art. 57 din Lg. Nr. 253/2013, cu trimitere la prev. art. 48 din același act normativ.
Astfel, conform disp. art. 57 – având ca denumire marginală - Punerea in executare a masurilor de supraveghere si a obligatiilor stabilite de instanta in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere
[...]
(2) Dispozitiile art. 24 alin. (2), respectiv art. 47 - 54 si art. 56 se aplica in mod corespunzator.
În continuare, art. 48 din actul normative de referință arată că: (1) În situația în care, pe parcursul termenului de supraveghere, consilierul de probațiune constată că se impune modificarea conținutului unora dintre obligațiile stabilite în sarcina persoanei supravegheate, impunerea unor noi obligații sau încetarea executării unora dintre cele dispuse, sesizează instanța de executare, potrivit art. 87 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Sesizarea instanței poate fi făcută și de către judecătorul delegat cu executarea, la cererea persoanei supravegheate sau a persoanei vătămate, după consultarea raportului întocmit de consilierul de probațiune.
În consecință, legitimitate procesuală activă au doar consilierul de probațiune sau judecătorul delegat cu executarea, acesta din urmă chiar și la cererea persoanei supravegheate sau a persoanei vătămate.
Cu toate că prezenta cerere a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe și îndreptată în mod direct completului de judecată C5-Penal, fără a trece prin ,,filtrul” judecătorului delegat cu executarea, instanța de judecată a apreciat că, pentru garantarea unui acces liber și efectiv la justiție, se impune soluționarea pe fond a cererii cu care a fost învestită.
Punctul de vedere al Serviciului de Probațiune
Din cuprinsul raportului întocmit în cauză de către consilierul de probațiune, reiese că persoana condamnată este în vârstă de 31 de ani, este căsătorit de 4 ani de zile cu numita M. Anișoara și împreună au un copil minor – M. D. Ș., în vârstă de un an.
Familia persoanei supravegheate locuiește într-un apartament închiriat contra sumei de 350 lei/lună, în condiții mulțumitoare. Veniturile familiei constau în salariul petentului, în cuantum de 730 lei, precum și alocația copilului minor, în valoare de 200 lei lunar, venituri care acoperă cu greu nevoile familiei.
Persoana supravegheată este absolvent a 12 clase, în cadrul Colegiului Național Gh. R. C. din Bârlad, actualmente lucrează la Asociația ,,Sf. Ș.” Bârlad din cursul anului 2014, având un contract de muncă pe o perioadă nedeterminată de timp, 4 ore/zi, 20 de ore pe săptămână.
Înainte de săvârșirea infracțiunilor din data de 01.12.2013, petentul lucra în Olanda, la firma deținută de acesta – SA Klussenbedrijf, având ca obiect de activitate vopsitul ușilor de lemn. Firma este activă din anul 2011 și avea la acel moment 3 angajați.
În ceea ce privește comportamentul pe durata executării pedepsei, petentul a respectat orarul întrevederilor și măsurile impuse de instanța de judecată. Obligația de prestare a 120 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității a fost îndeplinită integral la data de 28.05.2015.
Pe parcursul perioadei scurse până acum din termenul de supraveghere, petentul nu a mai fost implicat în săvârșirea altor fapte penale și nici nu a fost sancționat contravențional.
D. concluzie, s-a stabilit de către consilierul de probațiune că persoana supravegheată M. S. D. prezintă motivație pentru reabilitarea comportamentală și răspunde pozitiv la demersurile realizate pentru îndreptarea sa. În aceste condiții, s-a apreciat că ridicarea obligației de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței este o măsură corespunzătoare, pentru ca acestuia să i se dea posibilitatea de a-și îmbunătăți situația financiară și a demonstra că se poate reabilita cu succes, respectând în același timp măsurile și obligațiile impuse de instanța de judecată.
Soluția instanței de judecată
Instanța de judecată apreciază că modificarea sau încetarea obligațiilor impuse pe durata termenului de supraveghere a persoanei condamnate sunt măsuri ce pot fi dispuse doar în cazul în care, ulterior punerii în executare a hotărârii de condamnare, se constată intervenția ulterioară a unor noi factori, de natură a justifica în mod obiectiv reconfigurarea setului de obligații impuse inițial.
În acest, se apreciază că, în funcție de datele concrete ale cauzei, evoluția pozitivă a persoanei condamnate - în executarea obligațiilor stabilite pe durata termenului de supraveghere, poate constitui un temei nu doar necesar, ci și suficient pentru a se dispune în sensul restrângerii sau a încetării unor obligații impuse, conform art. 95 C.pen. În analiza conduitei persoanei condamnate sunt esențiale concluziile consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea acestuia, în acord cu prev. art. 48 alin. 2 din Lg. nr. 253/2013.
Rolul supravegherii condamnatului este unul important, întrucât în cursul acestui proces, cei care ajută la reiserția socială a condamnatului se folosesc de toate experiențele acumulate în legătură cu condamnatul în timpul activităților din perioada programului de reintegrare. Aceste etape sunt foarte importante nu doar pentru condamnat, ci și pentru prevenirea infracționalității, deci pentru societate.
În ceea ce privește temeiul de fapt pentru care persoana condamnată a solicitat încetarea obligației prevăzute la art. 93 alin. 2 lit. d C.pen., se constată că acesta este reprezentat de posibilitatea acesteia de a presta servicii în străinătate, mai precis – în Olanda, asigurând petentului condamnat venituri net superioare celor pe care le realizează în prezent și asigurând astfel un nivel de trai mai bun familiei, precum și posibilități sporite de îndeplinire a celorlalte obligații civile și fiscale impuse de instanța de judecată.
Obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței de judecată, constituie, fără doar și poate, o măsură intruzivă ce poate afecta nu doar dreptul fundamental la libera circulație, ci și alte drepturi protejate atât prin Constituție, cât și prin alte instrumente juridice internaționale la care România este parte (Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale – CEDO), cum ar fi, spre exemplu, dreptul la viață intimă, familială și privată.
Astfel, în contextul economico-social actual, este de notorietate faptul că nivelul salariului minim în România este printre cele mai scăzute dintre statele membre Uniunii Europene. Limita teritorială impusă se transformă, astfel, într-o îngrădire a posibilității obținerii unor venituri corespunzătoare unui nivel de trai mediu.
De altfel, șansele persoanei condamnate de a produce venituri din muncă pe teritoriul Olandei sunt efective, fiind dovedită atât activitatea economică premergătoare incidentului ce a condus la condamnarea petentului, cât și emergența unor noi oferte de contractare - dovada existenței unor comenzi actuale pentru prestarea de servicii în domeniul construcțiilor – zugrăvire exterior, contra sumei de 15 EUR/h, durata lucrării fiind de aproximativ 15 zile (f. 14 ds.)
Așa cum și petentul a arătat prin cererea formulată, imposibilitatea de a-și găsi în țară un loc de muncă mai bine plătit este de natură a-l pune în dificultate atât cu privire la îndeplinirea obligațiilor civile sau fiscale stabilite în sarcina sa, cât și sub aspectul asigurării familiei sale un nivel de trai decent.
Dacă măsura impusă de către instanța de fond este prevăzută de lege și are un scop legitim – asigurarea respectării programului de supraveghere instituit – analiza proporționalității acestei măsuri cu finalitatea urmărită trebuie a se realiza nu doar la momentul pronunțării hotărârii de condamnare, ci și ulterior, pe parcursul executării acesteia, legiuitorul instituind în acest sens mecanismul prevăzut la art. 48, 57 din Legea nr. 253/2013.
Instanța apreciază că datele existente la dosarul cauzei sunt suficiente pentru a contura opinia că persoana supravegheată prezintă suficiente garanții pentru respectarea și pe viitor a obligațiilor impuse, chiar și fără menținerea interdicției de a părăsi teritoriul României. D. urmare, obligația impusă de instanța de fond nu mai apare ca fiind proporțională cu scopul urmărit de către stat, nemaifiind astfel necesară.
Beneficiul încetării obligației de a nu părăsi teritoriul României va fi, însă, oferit persoanei supravegheate, sub rezerva reiterării prevederilor art. 96 C.pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și dispunerea executării pedepsei în regim de detenție, în cazul în care:
- pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege,
- până la expirarea termenului de supraveghere nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre,
- pe parcursul termenului de supraveghere săvârșește o nouă infracțiune.
Pentru considerentele ce preced, în baza disp. art. 95 C.pen., cu aplic. disp. art. 57 alin. 2 rap. la disp. art. 48 alin. 2 din Legea nr. 253/2013, instanța va admite cererea petentului condamnat M. S. D. și va dispune încetarea obligației de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței, impusă acestuia prin sentința penală nr. 248 din 03.06.2014 a Judecătoriei Bârlad, dată în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În baza disp. art. 95 C.pen., cu aplic. disp. art. 57 alin. 2 rap. la disp. art. 48 alin. 2 din Legea nr. 253/2013, admite cererea petentului condamnat M. S. - D., fiul lui D. și F., născut la data de 22.02.1984 în Mun. Petroșani, jud. Hunedoara, CNP -_, cu domiciliul în ..
Dispune încetarea obligației de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței, impusă inculpatului M. S. - D. prin sentința penală nr. 248 din 03.06.2014 a Judecătoriei Bârlad, dată în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de contestație în 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Iunie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. O. O. A. V.
Tehnored. Jud. I.O.O./16.06.2015
Tehnored./List. Gref. A.V. 16.06.2015/ 4 ex.
| ← Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Sentința nr. 190/2015.... | Alte modificări ale pedepsei (art.585 NCPP). Sentința nr.... → |
|---|
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Modificarea/încetarea obligaţiilor (art.73, 48, 57, 61 Legea 253/2013). Sentința nr. 183/2015. Judecătoria BÂRLAD
