Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art.340 NCPP). Sentința nr. 550/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 550/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 1143/211/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Dos. nr._
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
Sentința penală nr. 550/2015
Ședința camerei de consiliu din data de 27 aprilie 2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ :
– A. D. M.
Grefier – A. G. P.
Ministerul Public reprezentat prin A. L. procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N.
Pe rol este soluționarea cauzei penale având ca obiect plângere împotriva soluției procurorului, privind pe petentul M. T. și intimatul Asociația Maghiară a handicapaților Motori cu sediul în mun. Cluj N., privind soluția procurorului nr._/P/2013.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul participanților la procesul penal au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06.04.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanța, având nevoie de o perioadă mai îndelungată în vederea deliberării a amânat pronunțarea pentru data de 20.04.2015, apoi pentru data de 27.04.2015 când a hotărât următoarele:
.
JUDECĂTORUL
Asupra cauzei penale de față:
La data de 05.02.2013 numita Tokay R. A. a depus plângeri penale împotriva numitului M. T. susținând că acesta ar fi comis infracțiunile de tulburare de posesie, prevăzută de art. 220 alin. 1 din Codul penal 1969 și două infracțiuni de distrugere prevăzute de art. 217 alin. 1 din Codul penal 1969, care au fost înregistrate sub numărul de dosar 1220/P/2013.
La data de 06.06.2013 numitul M. T. a depus o plângere penală față de numita Tokay R. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de tulburarea folosirii locuinței prevăzută de art. 320 alin. 1 teza a II-a din Codul penal 1969, fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. 1 din Codul penal 1969 și uz de fals prevăzută de art. 291 din Codul penal 1969. Prin aceeași plângere petentul a precizat că proiectantul planului de construcții ar fi comis infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin. 1 din Codul penal 1969, iar angajații Primăriei Cluj-N. care ar fi eliberat autorizația de construcție ar fi săvârșit infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal 1969, care a fost înregistrată sub numărul de dosar 5238/P/2013.
Raportat la faptul că plângerile penale anterior menționate se refereau la modul de exercitare a dreptului de servitute pe care îl are numitul M. T. pe terenul numitei Tokay R. A., prin ordonanța procurorului din data de 23.09.2013 s-a dispus conexarea dosarului nr. 5238/P/2013 la dosarul nr. 1220/P/2013.
Prin ordonanța procurorului din data de 04.12.2013 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de M. T. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburare de posesie prevăzută de art. 220 alin. 1 din Codul penal 1969 și de distrugere prevăzută de art. 217 alin. 1 din Codul penal 1969, neînceperea urmăririi penale față de autori necunoscuți sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 217 alin. 1 din Codul penal 1969, neînceperea urmăririi penale față de Tokay R. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburarea folosirii locuinței prevăzută de art. 320 alin. 1 teza a II-a din Codul penal, precum și disjungerea cauzei și sesizarea Poliției municipiului Cluj-N. în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii de către autori necunoscuți a infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin. 1 din Codul penal, respectiv fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal și sub aspectul săvârșirii de către Tokay R. A. a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. 1 din Codul penal 1969 și uz de fals prevăzută de art. 291 din Codul penal 1969, formându-se dosarul cu nr._/P/2013 (filele 7-8 dosarul de urmărire penală).
Prin ordonanța organului de urmărire penală din data de 24 februarie 2014 din dosarul nr._/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale și fals intelectual (fila 5 dosarul de urmărire penală)
Prin ordonanța procurorului din data de 23.10.2014 din dosarul nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. s-a dispus clasarea cauzei privind sesizarea numitului M. T. sub aspectul săvârșirii de către autori necunoscuți a infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin. 1 din Codul penal, respectiv fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal și sub aspectul săvârșirii de către Tokay R. A. a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. 1 din Codul penal 1969 și uz de fals prevăzută de art. 291 din Codul penal 1969, precum și schimbarea încadrării juridice a faptelor conform Noului Cod penal (filele 1-4 dosarul de urmărire penală).
M. T. a formulat la data de 02.12.2014 plângere împotriva soluției procurorului din data de 23.10.2014, solicitând admiterea plângerii și infirmarea soluției de clasare (filele 3-6 dosarul 1761/II-2/2014).
Prin ordonanța din data de 29.12.2014 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. a fost respinsă plângerea formulată de petentul M. T. împotriva soluției procurorului, apreciindu-se că emiterea autorizației de construcție nr. 1112/2010 nu ar fi îngrădit dreptul de servitute - situație în care accesul ar rămâne neschimbat, dar și că reparațiile efectuate la drumul de servitute nu ar fi făcut obiectul acestei autorizații - situație în care faptele reclamate nu s-ar confirma (fila 2 dosarul 1761/II-2/2014).
Față de soluția prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., numitul M. T. a formulat la data de 26.01.2015 plângere la judecătorul de cameră preliminară, solicitând admiterea plângerii și trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale (filele 3-7 dosarul nr._ ).
Analizând plângerea formulată de petent sub aspectul respectării de către acesta a termenelor prevăzute de lege pentru introducerea ei, judecătorul constată că au fost respectate prevederile art. 340alin. 1 din Codul de procedură penală.
Analizând înscrisurile din dosar, judecătorul reține că prin actul de lotizare și contract de vânzare cumpărare și donație autentificat sub nr. 2587/14.09.1998 s-a instituit un drept de servitute de trecere în favoarea parcelelor cu nr. topo_/2/1/2/1/1/11/1/2, respectiv_/2/1/2/1/1/11/1/3 asupra fondului aservit - imobilul cu număr topografic_/2/1/2/1/1/11/1/1, aflat în proprietatea numiților M. M. și M. G. M., pe o porțiune de 3 m lățime și 31,60 m lungime.
Prin același act, numiții M. M. și M. G. M. au vândut . nr. topo._/2/1/2/1/1/11/1/2 numiților M. T. și M. E., iar . nr. topo_/2/1/2/1/1/11/1/3 a fost donată numitei S. M..
Prin contractul de partaj și vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 733/06.05.1999, ._/2/1/2/1/1/11/1/3 a fost împărțită în două parcele, respectiv ._/2/1/2/1/1/11/1/3/1 și ._/2/1/2/1/1/11/1/3/2, cea de a doua fiind vândută – de asemenea, numiților M. T. și M. E.. Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3269/14.12.1999, aceștia au dobândit proprietatea și asupra parcelei cu nr. topo_/2/1/2/1/1/11/1/3/1.
Prin urmare, M. T. și M. E. au devenit proprietari asupra întregului fond dominant în favoarea căruia este înscris în Cartea Funciară dreptul de servitute de trecere pe o lungime de 31,60 m și o lățime de 3 m.
Prin declarația dată de foștii proprietari ai fondului aservit, autentificată sub nr. 609/30.03.1999, aceștia au consimțit la subtraversarea cu instalația electrică, de gaz, apă și canalizare a porțiunii de teren asupra căreia a fost constituită servitutea de trecere în favoarea familiei M.. Lucrările au fost demarate în baza Autorizației de construire nr. 503/07.04.1999, iar trecerea conductelor de utilități prin subteranul drumului de servitute a fost confirmată și de către Tokay R. A. prin răspunsul la interogatoriu depus la dosarul civil nr._ al Judecătoriei Cluj-N. (întrebarea nr. 4, fila 85).
Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 802/04.04.2001, imobilul înscris în CF nr._ Cluj-N., având nr. topo._/2/1/2/1/1/11/1 a fost cumpărat de Asociația Maghiară a Handicapaților Motori, grevat de dreptul de servitute de trecere astfel cum a fost anterior constituit, reprezentată de numita Tokay R. A..
La data de 05.09.2010 a fost emisă de Primăria municipiului Cluj-N. autorizația de construire nr. 1112 având ca obiect „Extindere cămin vârstnici, grădiniță, așezământ pentru mame și noi născuți, cu regim de înălțime D+P+2E, amenajări exterioare”, având ca beneficiar Asociația Maghiară a Handicapaților Motor (fila 21 dosarul de urmărire penală).
Documentația a fost întocmită de arhitectul N. N. care a precizat că nu a făcut în cadrul acesteia vreo referire la acel drum de servitute nici spre modificare, nici spre reamenajare, situație în care autorizația nr. 1112/2010 nu are ca obiect drumul de servitute care îl deservește pe M. T..
În luna septembrie 2013 a fost spart și re-betonat drumul de servitute – cale de acces auto și pietonală spre locuința petentului, situație în care nu a mai putut fi folosit de locuitorii imobilului situat pe . și pentru care numitul M. T. a formulat mai multe sesizări la organele abilitate.
Prin adresa nr._/43/04.03.2014 a Primăriei Cluj-N. se precizează că este necesară emiterea unei autorizații de construire pentru lucrările de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație de orice fel, situație în care ar fi fost necesară emiterea unei autorizații de construire și pentru reparațiile la drumul de servitute – care nu fac obiectul autorizației nr. 1112/2010 (fila 50 dosarul de urmărire penală). În acest sens sunt și declarațiile angajaților Primăriei municipiului Cluj-N., Direcția de Urbanism, Serviciul Autorizări Construcții, care susțin că emiterea autorizației nr. 112/2010 s-a făcut cu respectarea prevederilor legale, dar și că sintagma „amenajări exterioare” nu cuprinde drumul de servitute aflat în litigiu.
În urma sesizărilor efectuate de petent a fost efectuat la data de 28.03.2014 un control la imobilul deținut de Asociația Maghiară a Handicapaților Motor și s-a constatat că lucrările de construcție au fost efectuate cu nerespectarea prevederilor autorizației de construire nr. 1112/09.09.2010, situație în care s-a dispus oprirea lucrărilor și obținerea autorizației de construcție modificatoare conform art. 7 alin. 15 din Legea nr. 50/1991 republicată – aspecte care reies din adresa nr._/02.03.2015 a Instituției Prefectului – Județul Cluj (fila 26 dosarul instanței).
În plus, din adresa nr. 5851/27.02.2015 a Inspectoratului de Stat în Construcții reiese că Autorizarea de construire nr. 1112/2010 nu a fost prelungită conform legii, motiv pentru care și-a pierdut valabilitatea (fila 27 dosarul instanței).
Între cele două părți a avut loc și un proces civil cu privire la dreptul de servitute (dosarul civil nr._ al Judecătoriei Cluj-N.), iar prin sentința civilă nr. 2750/18.03.2014, definitivă prin decizia civilă nr. 428/2014 a Tribunalului Cluj, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de către Asociația Maghiară a Handicapaților Motori de schimbare a locului de exercitare a dreptului de servitute al cărei titular este M. T.. În aceeași hotărâre judecătorească se reține - din cercetarea la fața locului efectuată, precum și din fotografiile aflate la acel dosar (filele 170) - că lucrările de reamenajare efectuate de Asociația Maghiară a Handicapaților Motori la drumul de servitute în sensul aducerii acestuia la starea inițială, au coborât nivelul drumului cu cca. 30-40 cm la poarta de intrare, față de nivelul inițial, astfel că accesul petentului cu autoturismul în curtea imobilului proprietate personală ar fi practic imposibil.
Instanța civilă a constatat că Asociația Maghiară a Handicapaților Motori ar fi încălcat prevederile legale ale art. 767 alin. 1 cod civil prin lucrările de amenajare demarate, împiedicând exercitarea de către familia M. a dreptului de servitute de trecere în deplinătatea sa, având în vedere că accesul cu autoturismul spre proprietatea acestora ar fi imposibil de realizat.
Având în vedere declarațiile persoanelor responsabile cu întocmirea documentației necesare pentru eliberarea autorizației de construire, precum și cu verificarea acesteia și eliberarea respectivului act, toate raportate la adresele prin care se constată că Autorizația de construire nr. 1112/2010 a fost eliberată în conformitate cu cele solicitate și în mod legal, apreciem că soluția procurorului este temeinică și legală în ceea ce privește săvârșirea de către autori necunoscuți a infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin. 1 din Codul penal, respectiv fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal și sub aspectul săvârșirii de către Tokay R. A. a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. 1 din Codul penal 1969 și uz de fals prevăzută de art. 291 din Codul penal 1969.
Cu toate acestea, apreciem că în cauză nu au fost efectuate cercetări cu privire la activitatea de construire (amenajare/reamenajare a drumului de servitute) efectuată de Asociația Maghiară a Handicapaților Motori în condițiile în care aceasta era limitată doar la operațiunile prevăzute în Autorizația de construire nr. 1112/2010, pentru a verifica dacă în cauză sunt sau nu întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de dispozițiile art. 24 din Legea nr. 51/1991 republicată.
Având în vedere cele menționate anterior, dar și dispozițiile art. 306 Codul de procedură penală conform cărora „Pentru realizarea obiectului urmăririi penale, organele de cercetare penală au obligația ca, după sesizare, să caute și să strângă datele ori informațiile cu privire la existența infracțiunilor și identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni, să ia măsuri pentru limitarea consecințelor acestora, să strângă și să administreze probele cu respectarea prevederilor art. 100 și 101” vom admite plângerea petentului M. T. împotriva ordonanței procurorului din data de 23.10.2014 de clasare a cauzei.
Având în vedere prevederile art. 341 alin. 6 lit. b („În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții: … admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală …”), judecătorul de cameră preliminară dispune trimiterea cauzei la procuror pentru a completa urmărirea penală față de persoanele responsabile pentru efectuarea lucrărilor de construire care depășesc limitele stabilite prin autorizația de construire nr. 1112/2010, respectiv pentru:
- re-audierea persoanelor care au întocmit documentația necesară obținerii autorizației de construire pentru a se verifica intenția beneficiarilor lucrărilor cu privire la re-amenajarea imobilului, inclusiv a drumului de servitute;
- audierea numitei Tokay R. A. cu privire la lucrările de re-amenajare a drumului de servitute,
- efectuarea oricăror acte a căror necesitate apare pe parcursul completării probatoriului dispus de instanță (ex. confruntarea persoanelor implicate, audierea altor martori – participanți la lucrările de re-amenajare, etc.).
În temeiul articolului 275 aliniatul 3 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
DISPUNE
În temeiul articolului 341 alin. 6 lit. b din Codul de procedură penală admite plângerea formulată de către M. T., CNP_, cu domiciliul în Cluj-N., ., jud. Cluj împotriva ordonanței procurorului din data de 23.10.2014 din dosarul nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., pe care o desființează și trimite cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale.
În temeiul articolului 275 aliniatul 3 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în camera de consiliu, azi, 27 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. D. A. P. A. G.
Red.-tech. MDA
20.05.2015
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... | Vătămarea corporală din culpă (art.196 NCP). Sentința nr.... → |
|---|
