Verificare măsuri preventive (art.207 NCPP). Încheierea nr. 1071/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 1071/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 11-09-2015 în dosarul nr. 16751/211/2015/a1
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 1071/2015
Ședința din camera de consiliu din 11.09.2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ: M. Ș. G.
GREFIER: A. G. L.
P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N. este reprezentat prin PROCUROR F. T..
Pe rol se află soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul L. B., trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 – art. 234 alin. (1) lit. a) și d) din C.p., cu aplicarea art. 41 din C.p. rap. la art. 43 alin. (5) din C.p., etapa camerei preliminare – verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu au răspuns inculpatul, arestat preventiv, personal și asistat de avocat din oficiu, av. B. Boreka, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța verifică identitatea inculpatului.
Instanța aduce la cunoștința inculpatului obiectul procedurii și îl întreabă dacă dorește să dea o declarație, aducându-i la cunoștință că are dreptul la tăcere, precum și dreptul la un avocat ales.
Inculpatul arată că dorește să dea o declarație. Totodată, arată că nu intenționează să-și angajeze un avocat.
Instanța procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată și depusă la dosarul cauzei.
Procurorul și apărătorul din oficiu arată, pe rând, că nu au cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Instanța, din oficiu, pune în discuție legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, dispuse față de inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită, în conformitate cu disp. art. 207 alin. (4) din C.p.p., menținerea măsurii arestării preventive, sens în care arată că aceasta este legală și temeinică.
Menținerea arestului preventiv s-ar impune în această cauză, întrucât, arată Reprezentantul Ministerului Public, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 223 alin. 1 Cpp. coroborat cu prevederile art. 202 alin. 1 și 3 Cpp, în sensul că există probe și indicii temeinice din care rezultă că inculpatul a comis fapta pentru care a fost trimis în judecată, iar măsura arestării preventive apare ca o măsură proporțională cu gravitatea faptelor comise și totodată necesară asigurării bunei desfășurării a procesului penal, împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată și prevenirii săvârșirii altor fapte penale.
În motivarea concluziilor, face referire la natura faptei comise de inculpat, la modalitatea de săvârșire (noaptea, profitând de faptul că persoana vătămată dormea, amenințând-o cu un briceag pentru a păstra bunurile sustrase), la persoana vătămata (în vârstă). Arată că o lăsare în libertate a inculpatului ar crea o stare de pericol pentru ordinea publică.
Pe de altă parte, fișa de cazier judiciar a inculpatului arată că aceasta, în ciuda măsurilor impuse asupra sa, a perseverat în activitatea infracțională. Deși a fost liberat condiționat, inculpatul a perseverat în săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului.
Apărătorul inculpatului, având cuvântul, precizează că nu s-ar impune menținerea măsurii, solicitând înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, în principal, sau cu măsura arestului la domiciliu, în subsidiar.
Se raportează la faptul că, deși fapta comisă de inculpat este una gravă, prejudiciul cauzat a fost recuperat. Mai arată că întrucât inculpatul are un domiciliu stabil, instanța poate aplica măsura arestului la domiciliu.
Inculpatul solicită cercetarea sa în stare de libertate, obligându-se să se prezinte la toate chemările organelor judiciare.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,
Deliberând, reține următoarele:
Prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți nr. 83/C/A/2015 pronunțată în dosarul nr._/211/2015 al Judecătoriei Cluj-N. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului L. B. pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 25.08.2015 până la 23.09.2015, inclusiv.
În motivare, judecătorul de drepturi și libertăți a reținut, că luarea măsurilor preventive se subsumează exclusiv scopului prevăzut de dispozițiile art. 202 din C.p.p. asigurarea bunei desfășurări a procesului penal ori pentru a împiedica sustragerea suspectului sau a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiunii, acesta fiind și motivul pentru care măsura preventivă a arestării nu trebuie și nu poate fi o anticipare a unei eventuale pedepse care s-ar putea aplica inculpatului în urma pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive.
Sub aspectul stării de fapt, în raport cu mijloacele de probă administrate până la acel moment procesual, judecătorul a reținut că, în data de 23.08.2015 inculpatul și concubina sa, martora K. C. au participat la festivalul dedicat zilelor comunei Apahida, iar în jurul orei 24:00, au plecat spre domiciliul lor situat în ., ., jud. Cluj. La același eveniment a participat și persoana vătămată E. V. care, în jurul orei 00:30, după terminarea festivităților, s-a deplasat singură, pe jos, până la gara CFR Apahida, unde a ajuns în jurul orei 01:00. Întrucât următorul tren spre Cluj-N. ajungea în gară abia la ora 04:14, persoana vătămată s-a culcat pe o bancă aflată pe peronul I al gării. În jurul orei 01:00, inculpatul și martora K. C. s-au deplasat de la domiciliu spre centrul satului, pentru că inculpatul dorea să-și cumpere țigări. Trecând însă pe lângă gara CFR Apahida, cei doi au observat-o pe persoana vătămată, care dormea pe bancă. Trecând pe lângă aceasta, martora și-a continuat deplasarea, inculpatul oprindu-se și sustrăgând unele bunuri care se aflau asupra persoanei vătămate, respectiv pachetul de țigări marca P. M. care se afla în buzunarul stâng al hainei, precum și două telefoane mobile, marca Nokia Express 225 și Samsung, care se aflau în buzunarul stâng al pantalonilor.
Simțind că cineva i-a căutat prin buzunare, persoana vătămată s-a trezit și s-a ridicat de pe bancă, observându-i pe inculpat și pe martoră în apropiere. Persoana vătămată le-a cerut să se oprească, moment în care inculpatul a luat-o pe martoră de mână, iar cei doi au început să fugă. Persoana vătămată a pornit în urmărirea lor, strigând “Hoții!” și “Poliția”, aspect relatat și de martorii B. S. și F. S.. În timp ce îi urmărea pe cei doi, persoana vătămată a observat că martora K. C. avea un defect de mers, deplasându-se șchiopătând, fiind ajutată de inculpatul Lăcatuș B..
Persoana vătămată i-a ajuns din urmă pe inculpat și pe martoră atunci când se aflau pe .. Apahida. În momentul în care s-a apropiat de cei doi, persoana vătămată s-a împiedicat și a căzut în șanțul de pe marginea drumului. După ce persoana vătămată s-a ridicat, inculpatul s-a apropiat de aceasta cu un briceag, spunându-i persoanei vătămate să tacă în timp ce agita briceagul în direcția ei, de la o distanță de aproximativ un metru. Deși inculpatul a negat această amenințare, menționând în fața judecătorului de drepturi și libertăți că, în realitate a scos bricheta pe care o avea asupra sa pentru a fuma o țigară, această împrejurare rezultă din coroborarea declarației persoanei vătămate cu cea a martorei K. C., ambii precizând că inculpatul s-a apropiat de persoana vătămată cu un briceag.
Fiindu-i teamă de inculpat, persoana vătămată nu i-a mai urmărit pe acesta și pe martoră, întorcându-se în gara CFR Apahida. În fața motelului V., persoana vătămată i-a întâlnit pe martorii B. S. și F. Ș., agenți de siguranță la obiectivele din zonă, cărora le-a relatat cele întâmplate, respectiv faptul că i-au fost sustrase bunuri, iar apoi a fost amenințat cu un briceag de autorul faptei. Persoana vătămată a apelat SNAU 112 de pe telefonul martorului F. Ș. și, în timp ce discuta cu cei doi martori, persoana vătămată i-a observat în apropiere pe inculpat și pe martora K. C.. Persoana vătămată a încercat din nou să îi urmărească pe cei doi, dar a renunțat după câteva minute, fiindu-i teamă.
Cu ocazia efectuării unei recunoașteri din planșa foto, persoana vătămată l-a identificat pe inculpat ca fiind persoana care i-a sustras bunurile și l-a amenințat cu un cuțit. În același sens, martora B. S. a precizat că persoanele pe care i le-a indicat persoana vătamată în noaptea de 23/24.08.2015 sunt “unul dintre băieții numitului M.” și concubina acestuia, care are un defect de mers.
Fiind audiată, martora K. C. a arătat că, după ce a ajuns la domiciliu împreună cu inculpatul, acesta i-a arătat cele două telefoane mobile sustrase. De asemenea, martora a precizat că l-a văzut pe inculpat fumând o țigară și, întrucât știa că acesta nu mai avea țigări asupra sa, l-a întrebat de unde a obținut respectiva țigară. La această întrebare, inculpatul i-a spus martorei că, împreună cu cele două telefoane mobile, a sustras și un pachet de țigări ce se afla asupra persoanei vătămate.
Martora K. C. a condus organele de cercetare penală la locuința sa, predându-le acestora cele două telefoane mobile sustrase, pe care persoana vătămată le-a recunoscut ca fiind ale sale și care i-au fost sustrase.
Astfel, judecătorul a apreciat că există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, ce rezultă din chiar analiza probatoriul existent la dosar raportat la: natura și gravitatea faptei de care este acuzat inculpatul, modul și mijloacele de comitere a acesteia in condițiile in care inculpatul la aproximativ 12 luni de la liberarea sa condiționată a reintrat în câmpul infracțional, comițând, pe fondul consumului de alcool, actul de sustragere în dauna persoanei vătămate pentru ca mai apoi să-și asigure scăparea a amenințat-o pe aceasta cu un briceag pe care îl avea asupra sa, pe timp de noapte, profitând astfel de faptul că în jur nu se mai aflau alte persoane care să îi observe acțiunile, precum și de faptul că persoana vătămată, care avea o vârstă înaintată, dormea și căreia i-ar fi fost dificil să opună rezistență, și nu în ultimul rând scopul urmărit fiind unul ilicit în disonanță cu regulile de conviețuire socială respectate de majoritatea membrilor cetății.
Pericolul concret pentru ordinea publică trebuie să rezulte din probe care vizează gravitatea în concret a faptei ori modul de concepere a planului infracțional sau modalitatea de punere în operă, împrejurări care să conducă spre o concluzie rezonabilă că fapta nu este accidentală, fie din argumente subiective care privesc persoana sau personalitatea inculpatului și care duc spre concluzia predispoziției infracționale .
În acest context, nu pot fi trecute cu vederea nici aspectele personale ce țin de antecedenta penală a inculpatului și chiar dacă în prezent starea de recidiva nu mai constituie un temei distinct de arestare preventivă, multiplele condamnări anterioare suferite de aceasta începând chiar cu anul 2002 (din timpul minorității), din executarea ultimei pedepse aplicate inculpatul fiind liberat condiționat la data de 21.07.2014 cu un rest de pedeapsa rămas neexecutat de 224 zile de închisoare, pentru comiterea de infracțiuni contra patrimoniului denota o periculozitate sporită a acestuia, perseverență și specializare infracțională, dar și împrejurarea potrivit căreia condamnările deja suferite și executarea numeroaselor pedepselor aplicate în regim de detenție nu și-au atins nici pe departe scopul educativ și nu au fost în măsură să corijeze conduita inculpatului. În același sens, se constată din fisa de cazier judiciar că inculpatul a mai fost condamnat pentru comiterea de infracțiuni cu violenta (două infracțiuni de tâlhărie în formă calificată, dar și o infracțiune de complicitate la tentative la infracțiunea de omor deosebit de grav) ceea ce denota că inculpatul este o persoană violentă predispusă la săvârșirea de fapte infracționale grave existând astfel riscul real că odată lăsat în libertate acesta să comită fapte similare sau chiar mai grave.
Nu în ultimul, rând judecătorul a constatat că poziția procesuală a inculpatului a fost una parțial sincera.
Totodată, judecătorul a apreciat că inculpatul nu a făcut dovada realizării unui venit constant acesta neavând un loc de muncă stabil, dar nici pregătirea sau calificarea profesională necesară integrării rapide in societate și ocupării prompte a unui loc de muncă, elemente care coroborate, denotă, cel puțin la acest moment, un potențial criminogen ridicat al acestuia, precum și o probabilitate ridicată din partea inculpatului de a comite in continuare infracțiuni pentru obținerea mijloacelor de trai, constituind riscuri suplimentare de comitere a unor noi fapte penale în condițiile in care acesta ar fi cercetat in stare de libertate(cauza Barffus contra Cehiei).
Toate aceste elemente coroborate au generat o stare profundă de indignare, dar și un sentiment de insecuritate în rândul cetățenilor, care impun organelor judiciare luarea unor măsuri ferme pentru restabilirea ordinii sociale și pentru a se evita încurajarea săvârșirii de fapte similare de către aceștia sau de alte persoane care au tendința de a adopta un comportament infracțional.
Din perspectiva prevederilor art. 202 din C.p.p, chiar daca luarea măsurii arestului preventiv nu ar putea fi dispusă numai în anticiparea unei pedepse privative de libertate (cauza Lettelier c. Franței, Tomas c. Frantei ), gravitatea pedepsei la care acuzatul se poate aștepta în caz de condamnare poate fi considerată, în mod legitim, ca fiind de natura a-l incinta să fugă (cauza Dolgova c. Rusiei), aceasta reprezentând un factor relevant în aprecierea existentei pericolului de sustragere sau de obstrucționare a procesului.
Având în vedere analiza tuturor circumstanțelor referitoare la fapta de care este acuzat inculpatul coroborat cu aspectele personale negative, judecătorul a apreciat că lăsarea acestuia în libertate la acel moment prezintă pericol pentru ordinea publică si punând in balanță dreptul său la libertate individuală și nevoia societății de a i se asigura un climat de siguranță și securitate la care desigur concura și organele judiciare ș autoritatea judecătorească prin pârghiile puse la dispoziție de legiuitor inclusiv prin luarea unor masuri preventive dintre cele mai severe, acestea din urma primează.
Încheierea judecătorului de drepturi și libertăți a rămas definitivă prin necontestare.
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse în cauză, judecătorul de cameră preliminară reține următoarele:
După luarea măsurii arestării preventive, inculpatul a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 – art. 234 alin. (1) lit. a) și d) din C.p., cu aplic. art. 41 și art. 43 alin. (5) din C.p.
De la momentul luării măsurii până în prezent la data verificării legalității și temeiniciei măsurii la primirea dosarului au trecut 18 zile. Până în prezent nu au apărut cauze care să împiedice exercitarea acțiunii penale.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în baza probelor dosarului, că în noaptea de 23/24.08.2015, în jurul orei 01:20, în timp ce persoana vătămată E. V. dormea pe o bancă aflată pe peronul stației CFR Apahida, inculpatul L. B. i-a sustras din buzunarul stâng al pantalonilor două telefoane mobile, marca Nokia Express 225 și, respectiv, Samsung, iar din buzunarul stâng al hainei un pachet de țigări marca P. Mall. În timp ce persoana vătămată îl urmărea pe inculpat pe .. Apahida, atunci când l-a ajuns din urmă, inculpatul a amenințat-o cu un cuțit pentru a-și asigura scăparea.
Acest capăt de acuzare a parchetului este susținut de mijloacele de probă indicate în rechizitoriu care confirmă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunea pedepsită de lege cu pedeapsa maximă de 10 ani.
Fapta astfel cum a fost reținută de procuror prezintă o gravitate suficientă pentru a justifica menținerea măsurii preventive celei mai grave, întrucât există un cumul de circumstanțe agravante, iar antecedentele penale ale inculpatului relevă faptul că este o persoană cu predispoziție spre agresivitate. În contextul în care anterior inculpatul a mai fost condamnat de 7 ori pentru infracțiuni comise cu violență este relevat un stil de viață profund antisocial care impune o reacție fermă din partea autorității judecătorești.
Fermitatea ripostei se manifestă prin menținerea măsurii preventive celei mai grave, care ar fi de natură să răspundă prompt nevoii de încredere a societății în actul de justiție. Practic, lăsarea în libertate a acestui inculpat deosebit de periculos ar vădi și o stare de pericol pentru ordinea publică, ce s-ar manifesta prin răspândirea sentimentului de insecuritate și teamă pentru patrimoniu și pentru siguranța persoanelor.
Ce este și mai grav este că fapta reținută în sarcina sa se află în stare de recidivă postcondamnatorie, aspect care poate duce la concluzia că inculpatul se așteaptă, în ipoteza unei condamnări, la o pedeapsă cu închisoarea cu un nivel ridicat, fapt care l-ar putea incita să fugă, în cazul lăsării sale în libertate, existând riscul sustragerii de la judecată și al îngreunării desfășurării normale a procesului penal.
În mod evident, menținerea arestării preventive este necesară și pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpat, mai ales în contextul în care nu are o sursă licită de venituri pentru asigurarea traiului normal.
De asemenea, trebuie observat că, până în prezent, în soluționarea cauzei s-a dat dovadă de o promptitudine particulară (potrivit standardului impus de cauza CEDO Assesov c. Bulgariei), având în vedere că de la identificarea inculpatului ca autor al faptelor au trecut 19 zile, iar etapa camerei preliminare a debutat.
Toate aspectele care reies din probele dosarului justifică necesitatea menținerii acestei măsuri cu caracter excepțional, nedepășindu-se limitele rezonabile statuate în jurisprudența relevantă a C.E.D.O. (cauzele Wemhoff c. Germaniei și Labita c. Italiei).
Așadar, în baza art. 242 alin. (2) și (8) din C.p.p., va respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau cu măsura arestului la domiciliu formulată de către inculpat, prin avocat, ca nefondată.
În baza art. 348 raportat la art. 207 din C.p.p., va constata legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpat și va dispune menținerea arestării preventive față de acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În baza art. 242 alin. (2) și (8) din C.p.p.,
Respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau cu măsura arestului la domiciliu formulată de către inculpat, prin avocat, ca nefondată.
În baza art. 348 raportat la art. 207 din C.p.p.,
Constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpatul L. B., fiul lui M. și C., născut la data de 11.03.1985 în loc. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în ., ., jud. Cluj, C.I. . nr._, CNP_, cetățean român, necăsătorit, cu studii – 7 clase, cu antecedente penale, trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 – art. 234 alin. (1) lit. a), d) din C.p., cu aplicarea art. 41 din C.p. rap. la art. 43 alin. (5) C.p., măsură preventivă luată prin încheierea penală nr. 83/C/A/2015, pronunțată de către Judecătoria Cluj-N. – Secția penală în dosarul nr._/211/2015 (definitivă prin respingerea contestației).
Dispune menținerea arestării preventive față de inculpatul L. B..
Următoarea verificare a subzistenței temeiurilor care au determinat luarea măsurii se va efectua înainte de expirarea unui termen de 30 de zile.
Cu drept de contestație, în termen de 48 ore de la comunicare pentru procuror și inculpat.
Pronunțată în camera de consiliu astăzi, data de 11.09.2015, ora 10:15.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ, GREFIER,
M. Ș. G. A. G. L.
Red. și tehnored. G.M.S.
4.ex./18.09.2015
| ← Fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.).... | Comisie rogatorie internaţională. Încheierea nr. 1069/2015.... → |
|---|
