Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 1103/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1103/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 06-10-2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
Operator de date cu caracter personal 3047
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR.1103
Ședința publică din data de 06 octombrie 2015
PREȘEDINTE – V. V.
GREFIER - A. B.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
PROCUROR - D. P.
S-a luat în examinare cauza penală privind pe inculpații S.C. R. T. RECYCLING S.R.L Topraisar, CUI, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, B. R.-M., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală - art. 6 din Legea nr. 241/2005 și S. D., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la evaziune fiscala - art. 47 N.C.p. rap. la art. 6 din Legea nr.241/2005.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 29 septembrie 2015, fiind consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus ca deliberarea și pronunțarea să aibă loc la data de 06 octombrie 2015 când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
La data de 31.07.2014 prin rechizitoriul nr. 616/P/2014, P. de pe lângă Tribunalul C. i-a trimis în judecată pe inculpații S.C. R. T. RECYCLING S.R.L Topraisar, CUI, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, B. R.-M. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală - art. 6 din Legea nr. 241/2005 și S. D., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la evaziune fiscala - art. 47 N.C.p. rap. la art. 6 din Legea nr.241/2005.
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt în sarcina . SRL Topraisar, jud. C., că în perioada ianuarie - noiembrie 2013, a reținut și nu a vărsat, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, sumele reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, cauzând prejudicii în sumă de: impozit pe venit 1.029.115 lei, contribuție 3% Fond Mediu 192.959 lei; B. R.-M. - administrator statutar, că în perioada ianuarie - noiembrie 2013, a reținut și nu a vărsat, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, sumele reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, cauzând prejudicii în sumă de: 192.959 lei - contribuție de 3% datorata la Fondul pentru mediu, 1.029.115 lei - impozit pe venit persoane fizice; S. D., că în perioada ianuarie - noiembrie 2013, 1-a determinat, cu intenție pe inculpatul B. R.-M. să desfășoare activități de comerț cu deșeuri metalice, ocazie cu care, cel din urmă, a reținut și a nu vărsat, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, sume reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, cauzând prejudicii în sumă de: 192.959 lei - contribuție de 3% datorata la Fondul pentru mediu, 1.029.115 lei - impozit pe venit persoane fizice.
Situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de control fiscal; înscrisuri; acte procedurale; declarațiii martori; declarații inculpați.
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 07.05.2015 s-a declarat neconstituționalitatea art. 6 din Legea nr. 241/2005, întrucât normele fiscale în materie nu precizează, în mod concret, care sunt veniturile impozabile cu reținere la sursă.
Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 241/2005, constituie infracțiune si se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani reținerea si nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, însă nici in cuprinsul acestui articol, nici in cuprinsul legii mentionate sau al altor acte normative, notiunea de „impozite sau contributii cu retinere la sursa” nu este definita. Insa, prin normele infralegale, care au menirea de a aproba modelul si continutul formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor, sunt inventariate impozitele si contributiile colectate prin retinere la sursa, iar impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal sau impozitul pe alte venituri ale persoanelor fizice este mentionat ca un impozit cu retinere la sursa. Asadar, Curtea retine ca obiectul material al infractiunii nu este configurat prin lege, ci printr-un act administrativ de aplicare a legii al carui obiect de reglementare vizeaza, in realitate, un domeniu distinct, respectiv aprobarea modelului si continutului unor formulare.
Or, in ipoteza infractiunilor, inclusiv a celor reglementate in domeniul fiscal, legiuitorul trebuie sa indice in mod clar si neechivoc obiectul material al acestora in chiar cuprinsul normei legale sau acesta sa poata fi identificat cu usurinta prin trimiterea la un alt act normativ de rang legal cu care textul incriminator se afla in conexiune, in vederea stabilirii existentei/inexistentei infractiunii.
În aceste condiții, Curtea a constatat ca legiuitorul si-a respectat numai din punct de vedere formal competenta constitutionala de a legifera, fara ca prin continutul normativ al textului incriminator sa stabileasca cu claritate si precizie obiectul material al infractiunii, ceea ce determina o lipsa de previzibilitate a acestuia. Asa fiind, textul supus controlului de constitutionalitate nu respecta conditiile de calitate a legii, respectiv din modul de definire a infractiunii prevazute la art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu poate fi determinata notiunea de „impozit cu retinere la sursa”, astfel ca destinatarul normei nu poate sa isi ordoneze conduita, in functie de ipoteza normativa a legii.
In ceea ce privește accesibilitatea legii, Curtea a constatat ca, din punct de vedere formal, aceasta are in vedere aducerea la cunostinta publica a actelor normative de rang infraconstitutional si . acestora, care se realizeaza in temeiul art. 78 din Constitutie, respectiv legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei.
Insa, pentru a fi indeplinita cerinta de accesibilitate a legii, nu este suficient ca o lege sa fie adusa la cunostinta publica, ci este necesar ca intre actele normative care reglementeaza un anumit domeniu sa existe atat o conexiune logica pentru a da posibilitatea destinatarilor acestora sa determine continutul domeniului reglementat, cat si o corespondenta sub aspectul fortei lor juridice. Nu este asadar admisa o reglementare disparata a domeniului sau care sa rezulte din coroborarea unor acte normative cu forta juridica diferita. In acest sens, normele de tehnica legislativa referitoare la integrarea proiectului in ansamblul legislatiei statueaza ca actul normativ trebuie sa se integreze organic in sistemul legislatiei, scop in care actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelasi nivel cu care se afla in conexiune [art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000]. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizeaza norma de trimitere [art. 16 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000], care opereaza intotdeauna intre acte normative cu aceeasi forta juridica.
Raportand prevederile criticate la principiile mai sus enuntate, Curtea a constatat ca acestea nu respecta cerinta de accesibilitate a legii, intrucat dispozitiile art. 6 din Legea nr. 241/2005, pe langa faptul ca nu definesc ele insele notiunea de„impozite sau contributii cu retinere la sursa”, nu fac trimitere la un act normativ de rang legal care s-ar afla in conexiune cu acestea, respectiv sa fie indicate, in mod concret, norme legale care stabilesc categoria impozitelor sau contributiilor cu retinere la sursa, in care s-ar afla si impozitul pentru transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal. Singura mentiune cu privire la acesta este cuprinsa . dat in aplicarea unor acte normative de reglementare primara, fara a exista o legatura cu obiectul de reglementare al Legii nr. 241/2005, lege penala in sensul art. 173 din Codul penal.
In acest context, Curtea a retinut ca, potrivit tezei intai din art. 7 - Nicio pedeapsa fara lege - din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care, in momentul savarsirii, nu constituia o infractiune potrivit dreptului national sau international. In acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin Hotararea din 22 iunie 2000, pronuntata in Cauza Coëme si altii impotriva Belgiei (paragraful 145), reiterand jurisprudenta sa anterioara, arata ca art. 7 din Conventie prevede, printre altele, principiul ca numai legea poate defini o crima si prescrie o pedeapsa (nullum crimen, nulla poena sine lege) si, de asemenea, stabileste principiul ca legea penala nu trebuie sa fie interpretata extensiv in detrimentul acuzatului. Rezulta ca infractiunile si pedepsele relevante trebuie sa fie clar definite de lege, cerinta care este indeplinita numai in cazul in care individul isi poate da seama din continutul dispozitiei legale care sunt actele sau omisiunile care angajeaza raspunderea sa penala.
In concluzie, Curtea a constatat ca prevederile criticate nu respecta exigentele constitutionale referitoare la calitatea legii, respectiv nu intrunesc conditiile de claritate, precizie, previzibilitate si accesibilitate, fiind contrare dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie.
Distinct de acestea, Curtea a observat ca legiuitorul, prin normele criticate, a urmarit sa descurajeze contribuabilii de la sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale, insa atingerea de catre stat a unor obiective, chiar si atunci cand acestea sunt de interes general si necesare, nu se poate face decat cu respectarea Constitutiei, care, potrivit art. 1 alin. (5), este obligatorie. Astfel, nu se poate pretinde unui subiect de drept sa respecte o lege care nu este clara, precisa, previzibila si accesibila, intrucat acesta nu isi poate adapta conduita in functie de ipoteza normativa a legii; tocmai de aceea, autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, are obligatia de a edicta norme care sa respecte trasaturile mai sus aratate.
În aceste condiții, având în vedere că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, în baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.p.p., va achita pe inculpatul B. R.-M., sub aspectul comiterii infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.p.p., va achita pe inculpata . SRL, sub aspectul comiterii infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.p.p., va achita pe inculpatul S. D., sub aspectul comiterii infracțiunii de instigare la reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 241/2005, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 19 c.p.p. raportat la art. 25 alin. 5 c.p.p., art. 397 C.pr.penala, va lăsa nesoluționată acțiunea civilă promovată de partea civilă D.G.F.P. C. și A.F.M. București.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.p.p., achită pe inculpatul B. R.-M. (fiul lui M. și E., născut la data de 09.11.1967, în mun. Bacău, domiciliat în mun. Bacău, ., ., CNP_), privind comiterea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.p.p., achită pe inculpata . SRL (CUI_, J_, cu sediul în com. Topraisar, ., cam. 1, jud. C.), privind comiterea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.p.p., achită pe inculpatul S. D. (fiul lui Natural și M., născut la data de 27.09.1988, în ., domiciliat în com. C. V., ., jud. C., CNP_), privind comiterea infracțiunii de instigare la reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 241/2005, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 19 c.p.p. raportat la art. 25 alin. 5 c.p.p., art. 397 C.pr.penala, lasă nesoluționată acțiunea civilă promovată de partea civilă D.G.F.P. C. și A.F.M. București.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 06.10.2015.
Președinte, Grefier,
V. V. A. B.
Red. Jud. V.V./21.10.2015
| ← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 1373/2015.... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 136/2015.... → |
|---|
