Şantajul (art.194 C.p.). Sentința nr. 688/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 688/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 14791/212/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
Operator de date cu caracter personal 3047
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR.688
Ședința publică din data de 21 mai 2015
PREȘEDINTE – V. V.
GREFIER - A. B.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
PROCUROR - D. P.
S-a luat în examinare cauza penală privind pe inculpatul A. E., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizata, fapte prevăzute și pedepsite de art. 194 alin. 1 din Cod penal, art. 321 alin. 1 din Cod penal și art. 3 alin. 1 din Legea 216/2011, toate cu aplic. art. 33 lit. a) din Codul penal.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 21 aprilie 2015, fiind consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus ca deliberarea și pronunțarea să aibă loc la data de 28 aprilie 2015, ulterior la 05 mai 2015, ulterior la 12 mai 2015, 19 mai 2015 și 21 mai 2015 când, în aceeași compunere,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
La data de 04.06.2015 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, rechizitoriul nr. 361/P/2013 emis la data de 03.06.2013 de P. de pe lângă Tribunalul C., prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului A. E., sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 194 alin. 1 din Cp., art. 321 alin. 1 din Cod pen. și art. 3 din Legea 216/2011, toate cu aplic. art. 33 lit. a) din Cod pen.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut că în cursul lunii martie 2013, prin amenințare, inculpatul a constrâns-o pe persoana vătămată C. R. A., să îi remită o sumă de bani, pentru a obține astfel un folos material injust, solicitând și dobândă la această sumă, activitate desfășurată de inculpat ca îndeletnicire, el procedând în acest mod și cu alte persoane, iar în data de 13.03.2013, s-a deplasat la sediul .. C., în timpul orelor de program, unde a produs scandal public.
În susținerea acuzării au fost depuse următoarele mijloace de probă: declarația numitului C. R. A., Procese verbale de redare rezumativă a convorbirilor telefonice, Proces-verbal de redare rezumativă a convorbirilor purtate în mediul ambiental, Proces-verbal de marcare a bancnotelor folosite la flagrant, Proces-verbal de prindere în flagrant și planșa fotografică întocmită cu această ocazie, Raport de constatare tehnico-științifică nr._ din 08.05.2013, emis de Serviciul Expertize Criminalistice din cadrul Institutului Național de Criminalistică, Adresa nr. 9424 din 08.05.2013, emisă de I.T.M. C., Adresa nr. 6890 din 03.04.2013, emisă de I.T.M. C., Adresa nr. 97 din 13.05.2013, emisă de Fair & Full Insolvency Consulting I.P.U.R.L. C., Declarațiile martorilor C. Ș., G. F., G. L., C. R., S. N. C., I. C. E., D. C. și F. S., declarațiile inculpatului A. E..
În cursul cercetării judecătorești au fost readministrate probele testimoniale.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
La sfârșitul anului 2012, persoana vătămată C. R. A., având nevoie urgentă de bani, a împrumutat de la inculpatul A. E., zis „A.", suma de 2.000 euro. Pentru această sumă, inculpatul i-a solicitat persoanei vătămate o dobândă în cuantum de 500 euro lunar. Ulterior, în cursul lunii decembrie 2012, numitul C. R. A. a mai împrumutat de la inculpat, în aceleași condiții, și suma de 4.000 euro. (declarații persoană vătămată, declarații inculpat din care rezultă împrumutul acestei sume de bani, chiar dacă cu alt titlu)
Persoana vătămată C. R. A. a returnat o parte din suma împrumutată și din dobânda stabilită, respectiv aproximativ 11.000 lei. În continuare, deoarece C. R. A. nu a mai putut respecta termenele de restituire a datoriei și a dobânzilor, la începutul lunii februarie 2013, inculpatul i-a calculat suma restantă, respectiv 9.500 euro. (declarații persoană vătămată, inculpat, proces-verbal de redare a convorbirii ambientale)
Întrucât persoana vătămată nu a reușit să achite suma sus-menționată, inculpatul a trecut la injurii și amenințări cu acte de violență, la adresa sa și a fratelui său, spunându-i că îi cunoaște familia, că se va deplasa la sediul societății pe care o deține tatăl persoanei vătămate și că va provoca scandal. (declarații persoană vătămată, proces-verbal de redare a convorbirilor telefonice)
În data de 13.03.2013, inculpatul și-a pus în practică amenințările și, deplasându-se la sediul .. C., în timpul orelor de program, a provocat scandal public, proferând injurii și amenințări cu acte de violență, cauzând martorelor G. L. și G. F., angajate ale societății sus-menționate, o puternică stare de teamă, determinându-le să părăsească sediul societății și să refuze să revină la muncă până la soluționarea problemei. (declarații martorele G. L. și G. F., martorul C. Ș.)
În data de 29.03.2013, persoana vătămată a fost contactată de mai multe ori de inculpat, care a proferat injurii și amenințări explicite, solicitându-i numitului C. R. A. să-i dea suma de bani calculată și stabilind cu acesta să se întâlnească la sediul .. C.. (declarații persoană vătămată, procese – verbale de redare a convorbirilor telefonice)
La data de 30.03.2013, inculpatul A. E. s-a întâlnit cu persoana vătămată și cu tatăl acesteia, numitulC. Ș., la sediul societății menționate, unde, în cadrul discuțiilor purtate, inculpatul a recunoscut faptul că a solicitat dobândă pentru suma împrumutată, precum și faptul că a provocat, în data de 13.03.2013, scandal în cadrul sediului societății. Totodată cei trei au convenit ca, până în data de 11.04.2013, persoana vătămată să-i returneze sumele de bani datorate inculpatului, inclusiv dobânda. (declarații persoană vătămată, martorul C. Ș., proces-verbal de redare a convorbirii ambientale)
La data de 11.04.2013, inculpatul a fost prins în flagrant după ce a luat banii solicitați persoanei vătămate. (proces verbal de prindere în flagrant)
Fiind audiat inculpatul A. E., acesta a recunoscut că i-a remis persoanei vătămate 2000 euro în primă fază după care încă 4000 euro, însă nu cu titlu de împrumut ci pentru a fi învestiți într-o afacere comună cu fier vechi. Totodată, acesta a susținut că nu i-a adresat injurii sau amenințări persoanei vătămate pentru a o determina să îi restituie suma acordată și nu a făcut scandal în sediul societății menționate. Analizând declarațiile inculpatului, instanța constată că acestea vin în contradicție cu restul ansamblului probator administrat în cauză, astfel cum a fost arătat mai sus, care atestă cu claritate titlul cu care i-a remis banii persoanei vătămate, presiunile psihice la care a fost supusă aceasta și totodată scandalul produs de inculpat la punctul de lucru al .. C., în prezența celor două martore.
In ceea ce privește infracțiunea de șantaj, instanța reamintește că în conformitate cu dispozițiile art. 194 C. pen., aceasta constă în „constrângerea unei persoane, prin violență sau amenințare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul.”
Prin incriminarea șantajului în Titlul II „Infracțiuni contra persoanei”, Capitolul II „Infracțiuni contra libertății persoanei”, din Codul penal, legiuitorul a urmărit să ocrotească în principal relațiile sociale care privesc libertatea psihică a persoanei, iar în secundar sau adiacent, relațiile sociale cu caracter patrimonial sau nepatrimonial care sunt periclitate sau lezate prin scopul ilicit urmărit de făptuitor, de a obține un folos.
Acțiunea de constrângere ce constituie latura obiectivă a șantajului se realizează prin violență sau amenințare. Amenințarea are un înțeles mai larg decât cel din art. 193 C. pen., deoarece textul incriminator nu limitează obiectul acesteia (o infracțiune sau o faptă păgubitoare), ceea ce înseamnă că se poate amenința cu orice altă faptă, chiar licită. În acest sens, și intenția specială de a șantaja ce constituie latura subiectivă a șantajului este îndeplinită potrivit legii, chiar dacă folosul este just, dacă făptuitorul a urmărit să-l dobândească în mod injust. (a se vedea în acest sens și I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 343 din 1 februarie 2011, ww.scj.ro)
Caracteristic infracțiunii de șantaj este faptul că libertatea morală a persoanei, adică posibilitatea acesteia de a lua hotărâri și de a se manifesta în conformitate cu propria sa voință, este încălcată prin constrângerea ei la o anumită comportare, prin determinarea ei, să suporte o anumită consecință păgubitoare. Dacă prin aceasta se urmărește dobândirea, în mod injust, a unui folos, fapta prezintă o periculozitate proprie, mai mare și distinctă în raport cu cea a infracțiunii de amenințare prevăzută în art. 193 C. pen., care aduce și ea atingere libertății de voință și de acțiune a persoanei. De aceea, o astfel de faptă a fost incriminată distinct, în dispozițiile art. 194 C. pen., sub denumirea de „șantaj.”
Constrângerea la care se referă textul de lege, exercitată fie prin violență, fie prin amenințare, trebuie să aibă ca obiect determinarea victimei să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva și să fie de natură a produce celui împotriva căruia se exercită o stare de temere.
În cauza de față, modul în care inculpatul a conceput și desfășurat acțiunile, în scopul obținerii unui folos care considera că i se cuvine, excede cadrului onest al negocierilor dintre creditor și debitor. În fapt, violențele psihice folosite de inculpat constituie o formă de șantaj prin amenințare în vederea intimidării persoanei vătămate.
Important este de menționat că nu are relevanță juridică pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de șantaj, calitatea morală a victimei, faptul că aceasta nu s-a comportat în mod corect față de inculpat, potrivit părerii acestuia, acest lucru putând fi avut în vedere doar la individualizarea pedepsei, întrucât nu se poate răspunde la o faptă imorală cu o infracțiune, un asemenea răspuns se află în afara regulilor ce trebuie acceptate într-o societate civilizată.
Urmarea imediată a infracțiunii este lezarea libertății psihice a persoanei vătămate, crearea unei stări de temere, rezultat periculos ce s-a produs, dovadă în acest sens fiind însăși împrejurarea că persoana vătămată a solicitat sprijinul organelor de urmărire penală.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea periculoasă rezultă ex re.
Sub aspectul laturii subiective, fapta inculpatului a fost săvârșită cu intenție directă, calificată prin scop, acesta urmărind să o determine pe persoana vătămată să-i plătească suma împrumutată și dobânda aferentă.
În ceea ce privește infracțiunea de tulburarea a ordinii publice și ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 C. pen., instanța constată că cele două martore G. L. și G. F., care nu erau în niciun fel implicate în raporturile dintre inculpat și persoana vătămată, s-au arătat indignate de manifestarea agresivă a inculpatului, arătând că le-a fost frică pentru propria integritate fizică.
Referitor la infracțiunea de cămătărie, aceasta constă potrivit art. 3 alin. 1 din legea nr. 216/2011, în „ Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată”.
Analizând conținutul constitutiv al acestei infracțiuni se constată că cerința esențială ce se impune a fi îndeplinită pentru reținerea acestei infracțiuni, este aceea ce darea de bani cu dobândă să reprezinte o îndeletnicire pentru inculpat.
În cauza de față, în ceea ce o privește pe persoana vătămată C. R., a rezultat că într-adevăr inculpatul i-a împrumutat bani cu dobândă. In ceea ce îi privește însă pe martorii S. N. C., I. C. E., D. C. și F. S., deși rezultă că inculpatul i-a împrumutat cu diverse sume de bani, nu rezultă dacă acesta le-a solicitat dobândă, aspect infirmat de martori și nesusținut fără dubiu de convorbirile telefonice interceptate.
Or, pentru a fi reținută infracțiunea de cămătărie în sarcina inculpatului, ar fi trebuit ca probatoriul administrat să reliefeze, fără echivoc, că inculpatul și-a însușit această îndeletnicire de a împrumuta bani cu dobândă, însă din examinarea probelor, rezultă că în cauză nu este dovedit că în afară de persoana vătămată (element material insuficient a contura o îndeletnicire), inculpatul a mai împrumutat și alte persoane în aceleași condiții.
Prin adoptarea prezumtiei de nevinovatie ca principiu de baza al procesului penal, legiuitorul roman a urmarit respectarea urmatoarelor cerinte: vinovatia unei persoane se stabileste in cadrul unui proces cu respectarea garantiilor procesuale, iar sarcina probei revine organelor judiciare, interpretarea probelor se face in fiecare etapa procesuala, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii si definitive pentru următoarea faza a procesului penal, hotărârea de condamnare trebuie sa se fundamenteze pe probe certe care sa dovedeasca vinovatia unei persoane mai presus de orice dubiu. Inculpatul beneficiază de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia. Când în urma administrării tuturor probelor necesare soluționării cauzei, se ajunge la îndoială în privința vinovăției inculpatului și prezumția de nevinovăție nu este răsturnată, orice îndoială este în favoarea inculpatului (în acelasi sens fiind si art.6 par.2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului). Intrucât există un dubiu real in ceea ce privește întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii analizate, neputându-se stabili cu certitudine din ansamblul probator administrat în cauză că inculpatul a desfășurat ca îndeletnicire activitatea de a împrumuta bani cu dobândă, instanța va reține acestă împrejurare în favoarea inculpatului, potrivit principiului “in dubio pro reo”, astfel ca în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b C.p.p., îl va achita pe inculpatul, sub aspectul săvârșirii acestei infracțiuni.
Astfel, sub aspect obiectiv, fapta inculpatului A. E., care în cursul lunii martie 2013, prin amenințare, a constrâns-o pe persoana vătămată C. R. A., să îi remită o sumă de bani, pentru a obține astfel în mod injust un folos material, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj prev. de art. 194, alin. 1 C.p.
Sub aspect obiectiv, fapta inculpatului A. E., care la data de 13.03.2013, s-a deplasat la sediul .. C., în timpul orelor de program, unde a produs scandal public, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice prev. de art. 321 alin. 1 C.pen.
Sub aspect subiectiv, inculpatul a comis ambele infracțiuni cu intenție directă.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C.pen. și anume: dispozițiile din partea generală a Codului penal – referitoare la infracțiunea consumată; limitele de pedeapsă prevăzute în codul penal, gradul de pericol social al faptelor, pe care instanța îl apreciază ca fiind unul ridicat și care rezultă din modul si mijloacele de comitere a faptelor – pe o perioada relativ lungă de timp, prin acțiuni repetate, prin urmarea unei proceduri de exercitare a presiunilor asupra persoanei vătămate, inclusiv prin provocarea unui scandal public.
Instanța va avea în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu a recunoscut comiterea infracțiunilor, este cunoscut cu antecedente penale, are 6 clase, nu are ocupație și nici loc de muncă, este căsătorit, are un copil minor.
Fiind dovedită existența faptelor, elementele constitutive ale infracțiunilor, precum și săvârșirea acestora de către inculpat, instanța urmează să antreneze răspunderea penală a acestuia, apreciind ca scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse de câte 1 an închisoare pentru fiecare din infracțiunile comise.
Având în vedere că a comis infracțiunile înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, în baza art. 33 lit. a raportat la art. 34 alin. 1 lit. b C. pen. 1969, va contopi pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 an închisoare.
De asemenea, fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 861 C.pen. instanta apreciaza ca reeducarea inculpatului, în sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, poate avea loc si fara privare de libertate, dând posibilitatea acestuia sa reflecteze asupra propriului comportament raportat la relatiile sociale pe care a inteles sa le incalce prin savarsirea infractiunilor, astfel că va dispune suspendarea conditionata sub supraveghere a executarii pedepselor pe durata unui termen de incercare stabilit in conditiile art. 862 C.pen. si compus din durata pedepsei aplicate la care se va adăuga un interval de timp de 2 ani.
Potrivit art. 863 alin. 1 Cod penal 1969, pe durata termenului de încercare stabilit, inculpatul va fi obligat să respecte următoarele obligații:
- a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.;
- b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
- c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;
- e) să nu ia legătura cu persoana vătămată CRĂCIUNEASCU Ș., cu membrii familiei acestuia, direct sau indirect.
Datele cu privire la inculpat vor fi comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C..
Se vor comunica inculpatului măsurile de supraveghere la care este supus și dispozițiile prev. de art. 83 și art. 864 C.pen., a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 71 C.penal va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art. 71 alin.5 C.penal va constata suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
Va scade din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la 11.04.2013 la 07.06.2013.
Va restitui inculpatului telefonul mobil marca Nokia 201 IMEI_ cu cartela S. seria_ și telefonul mobil marca Nokia 1280 IMEI_ cu cartela S. seria_0470437F.
Va lua act că persoana vătămată CRĂCIUNEASCU Ș. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr.penala va obliga inculpatul la plata sumei de 8000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 194 alin. 1 C.pen. 1969 condamnă inculpatul A. E. (fiul lui C. și B., născut la data de 01.01.1970, în C., cu domiciliul în C., ., ., căsătorit, 1 copil minor, fără ocupație, fără loc de muncă, cu antecedente penale, CNP_) pentru comiterea infracțiunii de șantaj, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 321 alin. 1 C.pen. 1969 condamnă inculpatul A. E., pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 16 alin. 1 lit. b C.p.p. achită inculpatul A. E. sub aspectul comiterii infracțiunii de camătă prev. de art. 3 din Legea nr. 216/2011.
În baza art. 33 lit. a raportat la art. 34 alin. 1 lit. b C.pen. 1969, contopeste pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 861 C.p. dispune suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului, sub supraveghere pe un termen de încercare compus din pedeapsa aplicată la care se adăugă un interval de timp de 3 ani de zile, potrivit art. 862 C.pen.
În baza art. 863 alin. 1, alin. 3 lit. d C.pen., obligă inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.;
- b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
- c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;
- e) să nu ia legătura cu persoana vătămată CRĂCIUNEASCU Ș., cu membrii familiei acestuia, direct sau indirect.
Datele cu privire la inculpat vor fi comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C..
Se comunică inculpatului măsurile de supraveghere la care este supus și dispozițiile prev. de art. 83 și art. 864 C.pen., a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 71 C.penal interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art. 71 alin.5 C.penal constată suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
Scade din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la 11.04.2013 la 07.06.2013.
Restituie inculpatului telefonul mobil marca Nokia 201 IMEI_ cu cartela S. seria_ și telefonul mobil marca Nokia 1280 IMEI_ cu cartela S. seria_0470437F.
Ia act că persoana vătămată CRĂCIUNEASCU Ș. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr.penala obligă inculpatul la plata sumei de 8000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru inculpat, persoana vătămată și procuror.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.05.2015.
Președinte, Grefier,
V. V. A. B.
Red. Jud. V.V./20.08.2015
| ← Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Sentința nr.... | Vătămarea corporală gravă (art. 182). Sentința nr.... → |
|---|
