Vătămarea corporală (art.194 NCP). Sentința nr. 1320/2015. Judecătoria FOCŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1320/2015 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 15729/231/2014
Dosar nr_
ROMÂNIA
JUDECATORIA FOCSANI
SENTINȚA PENALĂ NR. 1320
Sedinta publica din 16.06.2015
Instanța constituita din
P.: D. M. A., judecător
GREFIER: C. I.
Ministerul Public - P. de pe lânga Judecatoria Focsani - reprezentat de
procuror D. L. G.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul M. A., domiciliat în comuna Cotești, ., județul V., trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 194 al. 1 lit. c C. pen.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință la termenul respectiv, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea la data de 15.06.2015, când a hotărât următoarele:
I N S T A N ȚA,
Asupra cauzei penale de față;
Prin rechizitoriul nr. 2707/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 194 al. 1 lit. c C. pen., constând în aceea că la data de 27.04.2014, în jurul orelor 14.00, pe fondul unui conflict spontan, a lovit-o pe partea vătămată C. L. cu pumnii în zona feței, fapt ce a determinat căderea acesteia la sol, unde a continuat să o lovească cu pumnii și picioarele, cauzându-i un prejudiciu estetic grav, permanent și ireversibil natural, constând în pierderea a trei dinți.
Cauza a urmat procedura camerei preliminare, în timpul căreia nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat excepții.
Prin încheierea din 26,01.2015, instanța a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.
Audiat fiind la termenul de judecată din 16.03.2015, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, susținând că a fost provocat de persoana vătămată. În acest sen, a precizat că a lovit-o o singură dată pe persoana vătămată, în zona feței, respectiv la urechea stângă, întrucât acesta se manifesta violent față de el și față de concubina sa, martora C. M.. A intervenit și martora C. E., concubina persoanei vătămate, moment în care aceasta s-a smucit și a căzut la pământ. De asemenea, au intervenit și părinții persoanei vătămate, martorii Ciuple Anicuța și C. I., care i-au reproșat actul de agresiune. În timp ce „discuta” cu aceștia din urmă, persoana vătămată a reieșit din spatele casei cu o sapă și a încercat să îl lovească. A reușit să îi prindă sapa și a lovit-o din nou pe aceasta cu pumnul în zona feței și cu piciorul. Din acea lovitură cu piciorul, persoanei vătămate i-au căzut trei dinți.
În apărare a solicitat probele cu înscrisuri, martori.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele.
Persoana vătămată C. L. locuiește în comuna Cotești, ., județul V., în același imobil cu părinții săi, martorii C. Anicuța și C. I., concubina sa, martora C. E., sora sa, martora C. M. și concubinul acesteia din urmă, inculpatul M. A..
La data de 27.04.2014, în jurul orelor 14.00, pe fondul unui conflict spontan între persoana vătămată C. L. și sora sa, martora C. M., inculpatul M. A., în prezența martorilor mai sus indicați, a lovit-o pe persoana vătămată cu pumnii în zona feței, fapt ce a determinat căderea acesteia la sol, unde a continuat să o lovească cu pumnii și picioarele. În urma vilonețelor exercitate, persoana vătămată a pierdut trei dinți frontali.
Martorul Z. C. C., vecin cu părțile implicate, a auzit gălăgie în curtea locuinței acestora, iar la scurt timp a fost strigat de martora C. Anicuța, fiind îndemnată să meargă la locuința lor întrucât C. L. este bătut de cumnatul său, M. A.. Martorul l-a văzut în curte pe inculpatul M. A., cât și pe C. L., acesta din urmă fiind căzut la pământ, plin de sânge și „în stare de inconștiență”, împrejurare în care a apelat numărul de urgență 112.
Mai reține instanța că persoana vătămată a fost preluată de către ambulanță SMURD și transportatăla Spitalul Județean Focșani, în vederea acordării de îngrijiri medicale. Din fișa de examinare nr. 1542/27.04.2014 eliberată de Triaj UPU Spital Județean Focșani rezultă că acesta a refuzat consultația și a părăsit spitalul fără aviz.
La data de 28.04.2014, persoana vătămată a fost examinată în cadrul Serviciului de Medicină Legală V., constatându-se leziuni la nivelul capului, precum și alveole dentare libere 11, 12, 21, cu intens infiltrat hemoragic al mucoasei gingivale adiacente și infiltrat hemoragic gingival focal corespunzător dinte 43. Potrivit concluziilor certificatului medico-legal nr. 215/P din 28.04.2014, persoana vătămată C. L. a prezentat leziuni de natură traumatică ce s-au putut produce prin lovire cu mijloace contondente, care pot data din 27.04.2015 și necesită pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale.
Atît situația de fapt, cât și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite prin următoarele mijloace de probă administrate în timpul urmării penale:
-plângerea șideclarațiile persoanei vătămate C. L.;
-declarațiile martorilor Z. C. C., C. E., C. Anicuța, C. I., din care rezultă cu certitudine că persoana vătămată a fost lovită fără un motiv întemeiat de către inculpat, cu pumnii și picioarele, lovituri în urma cărora acesta a pierdut trei dinți din partea de față. De asemenea, mai rezultă faptul că, datoriă loviturilor primite, persoana vătămată nu a putut riposta, rămânând intinsă pe sol;
-declarațiile martorei C. M., care relatează că în ziua de 27.04.2014 a avut unele discuții în contradictoriu cu fratele său, persoana vătămată C. L., discuții în urma cărora a intervenit și inculpatul M. A., concubinul său. Acesta din urmă a lovit-o cu palma peste față pe persoana vătămată, care, enervat de situație, s-a deplasat în spatele casei, de unde a luat o sapă, cu care s-a întors la locul conflictului. În această împrejurare, inculpatul a reușit să îl deposedeze de sapă, lovindu-l din nou cu pumnul în zona feței, lovitură în urma căreia acesta a căzut la sol, poziție în care a primit noi lovituri cu piciorul, finalizată cu pierderea a trei dinți din față.
Instanța nu poate reține ca veridică declarația martorei C. M., întrucât aceasta nu poate fi obiectivă, având în vedere că este concubina inculpatului.
Astfel, probatoriul adminsitart în cauză evidențiază că incidentul dintre părți a fost provocat de inculpat, el fiind cel care a insultat-o și lovit-o pe persoana vătămată. Prin urmare, față de această stare de fapt nu poate fi primită apărarea inculpatului în sensul reținerii în favoarea sa a circumstanței atenuante a provocării.
Pentru existența stării de provocare este necesar ca infracțiunea să constituie o ripostă la fapta victimei, care însă să nu fi fost determinată de manifestari agresive ale inculpatului. Or, inculpatul a intervenit în altercația din persoana vătămată și sora acestuia, C. M., situație în care acesta a lovit-o pe victimă - persoana vătămată, cu pumnul în zona feței, cauzându-i leziuni ce au necesitat spre vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale.
Pe plan juridic, fapta inculpatului constând în aceea că la data de 27.04.2014, în jurul orelor 14.00, pe fondul unui conflict spontan, a lovit-o pe partea vătămată C. L. cu pumnii în zona feței, fapt ce a determinat căderea acesteia la sol, unde a continuat să o lovească cu pumnii și picioarele, cauzându-i un prejudiciu estetic grav, permanent și ireversibil natural, constând în pierderea a trei dinți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 194 al. 1 lit. c C. pen., text de lege în baza căruia inculpatul urmează să răspundă penal.
La individualizarea pedepsei, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 74 C. pen., care prevăd ca stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, prin raportare la următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțională, care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Prin urmare, pentru stabilirea și aplicarea pedepsei, instanța, în aplicarea dispozițiilor legale, va avea în vedere toate circumstanțele reale și personale în care au fost săvârșite faptele, față de care va aplica o pedeapsă în măsură să asigure scopul educativ și preventiv al pedepsei.
Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei ce urmează a i se aplica inculpatului, instanța reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 91 C. pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare; inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității și se apreciază de instanță că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.
Considerând că în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 91 alin. 1 C. pen., respectiv condamnarea prin prezenta sentință fiind o pedeapsă de 2 ani închisoare, existența acordului inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității și convingerea instanței că scopul pedepselor poate fi atins și fără executare, instanța, în baza art. 91 C. pen., va suspenda executarea acesteia pe un termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni, stabilit în condițiile art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul V., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 al. 2 lit. a C. pen., va impune condamnatului să execute următoarea obligație: să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.
În baza art. 93 al. 3 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Cotești, județul V., pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
Vor fi puse în vedere inculpatului dispozițiile art. 96 C. pen., arătându-i că dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei.
La termenul de judecată din 23.02.2015, persoana vătămată C. L. s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului cu sumele de 48.750 lei cu titlu de daune materiale, din care 47.250 lei sau 10.500 euro reprezentând contravaloarea refacerii celor trei dinți și 1500 lei folosul nerealizat pe perioada cât nu a putut munci, precum și 20.000 lei cu titlu de daune morale.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri, martorul S. D. D., din declarația căreia rezultă că persoana vătămată a avut o perioadă în care nu s-a putut hrăni normal din cauza dinților rupți, situație în care a avut nevoie de o alimentație specială, că a efectuat deplasări de la domiciliu la medic, pentru a se trata.
Cu privire la soluționarea laturii civile a cauzei, instanța, în aprecierea materialului probator, are ca punct de plecare atât depoziția de constituire parte civilă (48.750 lei cu titlu de daune material și 20.000 lei cu titlu de daune morale, dar și declarația martorului D. D., actele depuse.
Pentru a putea fi recuperat prejudiciul cauzat trebuie să fie cert atât ca existent, cât și ca întindere, și să fie dovedit.
În privința daunelor materiale, partea civilă a făcut dovada întinderii acestui prejudiciu, martorul audiat ilustrând cheltuielile ocazionate cu alimentația specială pe perioada cât nu s-a putut hrăni normal, cu deplasările la medic în vederea investigațiilor, tratării celor trei dinți rupți și respectiv beneficiul nerealizat pe perioada cât nu a putut munci, aceasta obținând venituri din agricultură în jur de 50 lei pe zi.
În ce privește prețul celor trei implanturi necesare părții vătămate ca urmare a loviturilor primite din partea inculpatului, se constată că, deși partea vătămată a depus la dosar o rețetă (fila 26), din care rezultă că ar fi vorba de suma de 4500 euro (1500 euro*3), această dovadă nu face dovada prețului real al implantului, în condițiile în care nu probează achiziționarea efectivă a implanturilor la această valoare.
Sub acest aspect, apare mai plauzibilă oferta de vânzare depusă la dosar de către inculpat (filele 59-64), din care rezultă o valoare de 1500 euro (500 euro*3), valoare apropiată de cea reală a costului unui implant.
Cu referire la daunele morale solicitate, instanța va avea în vedere actele medicale existente la dosar coroborate cu declarațiile martorului și ale părții civile. Totuși, la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral, instanța trebuie să aibă în vedere o . criterii cum ar fi: consecințele negative suferite pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost, sunt și vor fi percepute consecințele, dar și măsura în care partea civilă a fost afectată emotional.
Prin urmare, stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include, de regulă, o doză ridicată de aproximare și subiectivism. Astfel, în privința întinderii prejudiciului moral, instanța apreciază că, în raport cu împrejurările comiterii faptei și urmările acesteia, reținând și practica judiciară în domeniu, suma de 4000 lei reprezintă o reparatie justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit de partea civilă. Acordarea integrală a sumei solicitată de partea civilă este apreciată ca fiind exagerată și astfel ar deturna, în opinia instanței, rațiunea răspunderii civile delictuale pentru daune morale, de la scopul pentru care sunt acordate, transformând-o într-o cale de îmbogățire fără justă cauză. Rolul daunelor morale nu este acela de a măsura suferința părții care le pretinde. Sumele acordate vizează un remediu și nu o înlăturare a suferinței, lucru de altfel imposibil.
Toate aceste împrejurări determină concluzia că daunele morale cerute de partea civilă sunt doar partial întemeiate.
În baza art. 276 al. 1 C. pr. pen., inculpatul va fi obligat la plata sumei de 1000 lei către partea civilă C. L. cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu apărător.
Văzând și disp. art. 274 al. 1 C. pr. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Condamnă pe inculpatul M. A., fiul lui F. și Tincuța, născut la data de 31.01.1986 în municipiul G., judeșul G., cu domiciliul în comuna Cotești, ., județul V., CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 194 al. 1 lit. c C. pen. la 2 ani închisoare.
În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 al. 1 C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul V., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 al. 2 lit. a C. pen., impune condamnatului să execute următoarea obligație: să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.
În baza art. 93 al. 3 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei comunei Cotești, județul V., pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 al. 4 C. pen., atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.
Admite în parte acțiunea civilă promovată de partea civilă C. L..
În baza art. 397 C. pr. pen., coroborat cu art. 1357 C. civil, obligă inculpatul către partea civilă C. L. la plata sumelor de:
-1500 euro sau contravaloarea în lei la cursul oficial al BNR la data efectuării plății, despăgubiri materiale, reprezentând cheltuielile necesare pentru refacerea celor trei dinți;
-50 lei contravaloare bon fiscal din data de 29.01.2015;
-1500 lei reprezentând folosul nerealizat pe perioada cât nu a putut lucra;
-4000 lei cu titlu de daune morale.
Respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Ia act că persoana vătămată S. de Ambulanță V. nu s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului.
În baza art. 276 al. 1 C. pr. pen., obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei către partea civilă C. L. cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu apărător.
În baza art. 274 al. 1 C. pr. pen., obligă inculpatul la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.06.2015.
Președinte, Grefier,
D. M. A. C. I.
Red. D.M.A./ 25.06.2015
Tehn. C.I./.25.06.2015 /6 ex.
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 1392/2015.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
