Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Sentința nr. 167/2016. Judecătoria MIERCUREA CIUC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 167/2016 pronunțată de Judecătoria MIERCUREA CIUC la data de 24-02-2016 în dosarul nr. 167/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:JDCIU:2016:002._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA MIERCUREA C.
-
Sentința penală Nr. 167/2016
Ședința publică de la 24 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. V. G.
Grefier L. Ș.
Ministerul Public este reprezentat de procuror T. L.
din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpat B. R. și pe parte civilă M. E., persoană vătămată M. K., persoană vătămată M. E., parte civilă M. E., parte civilă M. I.-B. prin reprezentant legal M. E., parte responsabilă civilmente S. DE A. REASIGURARE CITY INSURANCE SA, având ca obiect ucidere din culpă (art.192 NCP)
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.
Se constată că dezbaterile și susținerile asupra fondului în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din 17 februarie 2016, astfel cum au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsa de timp pentru a delibera, față de dispozițiile art. 391 Cod procedură penală, a stabilit pronunțarea pentru data de 24 februarie 2016.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul din data de 24.08.2015 în dosarul nr. 647/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C. a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul B. R., fiul lui Z. și E., născut la data de 01.12.1988 în mun. Miercurea C., jud. Harghita, domiciliat în ., jud. Harghita, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, faptă prev. de art. 192 alin.2 C.pen. și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, faptă prev. de art. 336 alin.1 C.pen., cu aplicarea art. 38 C.pen..
Prin Încheierea de cameră preliminară din data de 18.11.2015, în temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății.
La termenul de judecată din data de 20.01.2016, inculpatul B. R. a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, întrucât recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa.
Procedând la ascultarea inculpatului, acesta a declarat că recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa și nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale. De asemenea, și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în cazul în care va fi găsit vinovat.
Ascultând și concluziile procurorului și poziția persoanelor vătămate, părți civile, instanța considerând că probele administrate în faza de urmărire penală sunt suficiente pentru lămurirea cauzei, a admis cererea inculpatului de judecare a cauzei în procedura în cazul recunoașterii învinuirii.
Totodată s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la latura civilă.
În probațiune s-a administrat înscrisuri constând în raportul de evaluare cu privire la persoana inculpatului, întocmit de către S. de probațiune Harghita, precum și cazierul judiciar actualizat.
S-au depus concluzii scrise de către părțile civile M. E., M. I.-B., M. K., M. E. și M. E., prin avocat ales.
Ca urmare, pentru stabilirea vinovăției și răspunderii penale a inculpatului instanța va analiza probatoriul administrat în faza de urmărire penală, ținând seama de înscrisurile prezentate și concluziile pe fondul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt, că inculpatul la data de 29.03.2013, în jurul orelor 23:30, pe drumul E57, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, a condus autoturismul marca Opel Kadett cu nr. de înmatriculare_, iar la km 94+250m pe raza . imobilului nr. 50 din direcția de mers Miercurea C. spre Dănești, din cauza neadaptării vitezei la condițiile de drum, în timp ce efectua o depășire a derapat, a pierdut controlul asupra autoturismului și s-a răsturnat în afara părții carosabile, în partea stângă a direcției sale de mers, din accident rezultând decesul numitului M. I. de 31 ani, pasager în autoturism pe locul din dreapta față.
Situația de fapt a fost stabilită în baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice, Buletin de examinare clinică nr._, Buletin de analiză toxicologică nr. 132/56/A-12 din 04.04.2013, Raport de expertiză tehnică, declarație parte civilă M. E., Raport medico-legal de necropsie nr. A3-27/ML/2013 din 02.04.2013, declarații martori B. A., F. R., T. Z., P. L., B. Hunor L., K. Ervin, B. D. și S. K..
În urma analizei probelor administrate în cursul urmării penale și necontestate de către părți, se constată următoarele:
Din procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 29.03.2013, însoțit de planșele foto anexe, rezultă că la data respectivă, în jurul orelor 23:33, organele de cercetare penală din cadrul Poliției mun. Miercurea C. - Biroul Rutier au fost sesizate prin SNUAU 112 cu privire la faptul că pe drumul E578, în localitatea M. a avut loc un accident rutier soldat cu decesul unei persoane. Urmare a sesizării, organele de poliție s-au deplasat la fața locului și au constatat că accidentul s-a produs în jurul orelor 23:30, pe E578 la km. 94+250m, în . consemnat că autoturismul marca Opel Kadet cu nr. de înmatriculare_ era răsturnat pe partea stângă, iar victimele erau M. I., presupus conducător auto – decedat și B. R. - cu vătămări corporale. (f. 33-52 dos. u.p.).
Numitul B. R. a fost testat alcoolscop la ora 01:57 (la o distanță de aproximativ 2 ore și 30 minute după producerea accidentului), rezultatul fiind de 0.46 mg/l alcool pur in aerul expirat, fapt pentru care în vederea stabilirii alcoolemiei i-au fost recoltate două probe de sânge la interval de o oră, respectiv 02:30 (la trei ore distanță de săvârșirea faptei) și 03:30. În buletinul de examinare clinică s-a consemnat că inculpatul a declarat consumul a 2,5 litri bere și 0,50 ml. coniac între orele 17:00 – 22:00. (f. 54, 150 dos. u.p.).
Din buletinului de analiză toxicologică nf. 132/56/A-12 din 04.04.2013 rezultă că inculpatul avea o alcoolemie de 0,85 %0 la recoltarea primei probe biologice, respectiv 0,65 %0 la interval de o oră (f. 56 dos. u.p.).
Din concluziile raportului medico-Iegal de necropsie nr. A3-27/ML/2013 din 02.04.2013 a rezultat faptul că moartea numitului M. I. a fost violentă. Cauza medicală a morții s-a stabilit ca fiind insuficiență respiratorie acută prin comprimare toracică; leziunile suferite de acesta s-au putut produce prin lovire de corpuri dure contondente aflate în interiorul autovehiculului și prin comprimarea toracelui între două planuri dure, cel din urmă având legătură de cauzalitate directă cu decesul. Totodată, s-a stabilit că victima, în momentul decesul se afla în stare de ebrietate avansată (f. 96-98 dos. u.p.).
Prin concluziile raportului de expertiză tehnică din 05.11.2014 s-a stabilit că în momentul producerii accidentului, autoturismul_ circula cu o viteză de 92,30 km/h, iar "la fața locului nu au fost găsite urme de frânare nici pe partea carosabilă și nici pe acostament … deci conducătorul auto B. R. nu a acționat frâna de serviciu în momentele premergătoare părăsirii părții carosabile, astfel, viteza avută în momentul impactului dintre autoturism și sol este identică cu viteza avută în momentele premergătoare acestui impact, corespunzătoare momentului părăsirii părții carosabile"; "...victima M. I. se afla pe bancheta din față dreapta și deci în acel moment la volanul autoturismului se afla numitul B. R."; "Autoturismul în poziția finală s-a oprit pe cupolă, cu fața orientată spre M., aproximativ paralel cu axul longitudinal al drumului, cu roțile orientale în sus. Acesta a fost găsit, conform planșei foto, răsturnat pe partea lateral stânga deoarece persoanele sosite la fața locului, constatând că victima este blocată între partea din dreapta a caroseriei și sol, cu capul prins în rama portierei față dreapta, cu scopul de a elibera pe aceasta, au ridicat și au răsturnat spre stânga caroseria autoturismului" (file 70-89 dos. u.p.).
Cu privire la împrejurările producerii accidentului, din declarația părții civile M. E. rezultă că în data de 29.03.2013, între orele 17:30 – 19:00, la domiciliul său, soțul ei - M. I. și inculpatul B. R., împreună cu alte trei persoane au consumat 3 flacoane cu bere a câte 2,5 litri, timp în care au tăiat "mielul de paști". În jurul orelor 19:00 cei doi au plecat cu autoturismul condus de către inculpat la barul din comună. Ulterior în jurul orelor 23:38 a fost anunțată de producerea accidentului, s-a deplasat la fața locului unde martora S. K. i-a relatat că soțul ei ar fi condus autoturismul (f. 93-94, 106 dos. u.p.).
Conform declarațiilor martorilor B. AttiJa și K. Ervin, la orele 21:30 s-au întâlnit cu inculpatul și victima care se aflau în barul „Texas” din . consumat băuturi alcoolice până în jurul orei 23:20. Au văzut autoturismul inculpatului în fața barului dar nu aveau cunoștință direct sau din discuții cine îl conducea (f. 108-109, 126,130 dos. u.p.).
Prezența celor doi în bar după ora 21:30 a fost confirmată și de martorul T. Z. (f. 111-112 dos. u.p.).
Martorul F. R. a declarat că victima și inculpatul s-au aflat în barul Texas și între orele 19:30-20:30. La plecare autoturismul a fost condus de M. I.. A aflat ulterior că cei doi au revenit în barul „Texas” (f. 110 dos. u.p.).
Cu privire la împrejurările producerii accidentului, din declarațiile coroborate ale martorilor oculari B. D. și S. K. rezultă că aceștia se deplasau cu autoturismul depășit de către autovehiculul implicat în accident. S-au oprit la fața locului unde au observat o persoană aflată în picioare în afara autoturismului, precum și o persoană încarcerată, având capul prins între cupolă și portiera dreapta-față a vehiculului (cea a pasagerului) iar corpul în exterior. Fiind întrebat inculpatul le-a spus că persoana încarcerată a condus autoturismul. Pentru descarcerarea victimei autoturismul a fost întors pe partea stângă (f. 131,132,138 dos. u.p.).
Martora S. K. a mai declarat că ea i-a comunicat varianta inculpatului soției victimei, pe care o cunoștea și a anunțat-o telefonic de la fața locului. A menționat că în ziua respectivă, anterior acceidentului, a văzut că victima M. I. „având cheile mașinii a descuiat, a luat țigări, după care nu am mai văzut cine a condus mașina sau unde s-a dus M. I. să fumeze”. A precizat că a fost prietenă cu inculpatul timp de 4 ani. (f. 147-149 dos. u.p.).
Martorul P. L., lucrător pe ambulanță, a declarat că în data de 29.03.2013 orele 23:32 s-a deplasat cu ambulanța la fața locului, în urma solicitării prin serviciul de urgență 112. La locul accidentului persoana decedată avea "capul între rama portierei și stâlpul cupelei din partea dreaptă a autoturismului", fiind nevoit să ridice "partea din dreaptă a autoturismului circa 30 – 40 cm" și să forțeze "prin tragere cu mâna portiera dreaptă față pentru a se deschide și a elibera cadavrul" (file 113-114,117-119 dos. u.p.).
Martorul B. Hunor L., participant la trafic, a declarat inițial că persoana decedată avea capul prins între ușa din stânga față și autoturism, dar ulterior a revenit asupra acestui aspect, arătând că persoana decedată avea capul prins la portiera din dreapta față și restul corpului se afla în afara autoturismului, iar eroarea din prima declarație a avut loc datorită faptului că mașina se afla cu roțile în sus, de aici și confuzia (f. 120-122,124-125 dos. u.p.).
Cu privire la declarațiile martorilor S. K. și F. R. referitoare la ipoteza conducerii autoturismului de către victimă, acuzarea a considerat că trebuie tratate cu rezervă. Chiar dacă sinceritatea celor doi ar putea fi pusă sub semnul întrebării, mai ales în contextul relațiilor numitei S. K. cu inculpatul, instanța apreciază că sub acest aspect depozițiile nu sunt concludente, întrucât se referă la un moment anterior producerii accidentului. De altfel, din ansamblul declarațiilor rezultă că inculpatul și victima s-au deplasat de două ori împreună la bar, iar faptul că victima ar fi avut la un moment dat asupra sa cheile autoturismului sau chiar ar fi condus anterior, nu poate susține ipoteza că ar fi condus autoturismul cu ocazia deplasării în cursul căreia s-a produs accidentul.
Inculpatul a uzat de dreptul de a nu da declarații în cursul urmăririi penale (f. 155,158-159 dos. u.p.).
Inițial, cu privire la împrejurările producerii accidentului a relatat organelor de poliție la data în 30.03.2013, când se afla internat în Spitalul Județean de Urgentă Miercurea-C., în prezența tatălui său, că nu a consumat băuturi alcoolice la domiciliul lui M. I. ci doar la bar, de unde a vrut să plece pe jos dar M. I. s-a oferit să conducă el autoturismul și a provocat accidentul. A precizat că nu își amintea dacă a fost proiectat din autoturism sau a fost scos de altcineva (f. 151 dos. u.p.).
Se constată că această declarație nu a fost consemnată între actele premergătoare urmăririi penale întocmite în cauză, însă nici nu a fost susținută ulterior de către inculpat, care în declarația olografă din data de 14.05.2013 a precizat că nu își menține declarația dată la spital și se prevalează de dreptul la tăcere (f. 155 dos. u.p.).
Opțiunea inculpatului de a nu da declarații nu poate avea nicio consecință defavorabilă sub aspectul subzistenței prezumției de nevinovăție, având o valoare neutră în acest context întrucât nu vine nici în sprijinul poziției sale de apărare pe care o poate avea față de acuzațiile aduse, raportat la care are dreptul dar nu și obligația de a da un răspuns, explicații sau lămurirj.
În fața instanței inculpatul a declarat că recunoaște în totalitate fapte reținute în sarcina sa, astfel cum au fost prezentate în rechizitoriu (f. 138-139).
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că nu este cunoscut cu antecedente penale (f. 152).
Din raportul de evaluare nr. 1562/SP/16.02.2016 întocmit de către S. de probațiune Harghita rezultă că inculpatul are o situație socială și familială normală. Are studii postliceale și calificare profesională, iar în prezent lucrează la o societate comercială în Ungaria. Nu este cunoscut ca și consumator frecvent de alcool și nici nu a avut în trecut alte probleme socio-comportamentale. Recunoaște și regretă faptele săvârșite, în contextul în care victima accidentului a fost prietenul său cel mai bun. S-a evidențiat faptul că există suficienți factori protectivi și s-a concluzionat existența unui risc de nivel mic ca inculpatul să săvârșească din nou fapte antisociale.
Din probele administrate în faza de urmărire penală reținute ca relevante, coroborate cu declarația de recunoaștere dată în fața instanței, rezultă că inculpatul B. R. în data de 29.03.2013, în jurul orei 23:30, în timp ce conducea autoturismul proprietate personală marca Opel Kadett cu numărul de înmatriculare_, pe E578 la km 94+250 m pe raza comunei M. jud. Harghita, în dreptul imobilului nr. 50 din direcția de mers Miercurea C. spre Dănești, s-a angajat în depășirea unui autoturism într-o curbă ușoară la dreapta, a pierdut controlul asupra autoturismului și s-a răsturnat în afara părții carosabile iar din accident a rezultat decesul numitului M. I., pasager în autoturism pe locul din dreapta față.
De asemenea, la momentul producerii accidentului inculpatul B. R. avea o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală.
În drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de „ucidere din culpă” prevăzută de art. 192 alin. (1) și (2) Cod penal și „conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe" prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal, săvârșite în concurs real conform art. 38 alin. (1) Cod penal. În raport de limitele de pedeapsă cu închisoare de la 2 la 7 ani, respectiv închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă, legea penală mai favorabilă este în acest caz Codul penal, chiar având în vedere tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni, întrucât la data săvârșirii faptele erau prevăzute ca infracțiune complexă de art. 178 alin.3 Cod penal 1969, pedepsită cu închisoare de la 5 la 15 ani.
Sub aspectul laturii obiective instanța reține că inculpatul a realizat elementul material al infracțiunii de ucidere din culpă prin acțiunea de conducere imprudentă a autoturismului, iar cel al infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prin faptul că a condus autoturismului pe drumurile publice având în sânge o alcoolemie peste limita legală.
Cele mai relevante sub acest aspect sunt precizările din raportul de expertiză tehnică, în care se arată că "datorită șocului puternic din momentul contactului violent cu solul... s-a produs deschiderea accidentală a portierei față dreaptă... După deschiderea portierei față dreaptă și în timpul răsturnării spre față a autoturismului s-a produs proiectarea în afara caroseriei a persoanei care se afla pe bancheta din față dreapta. Persoana care se afla la volan, pe bancheta din față stângă în urma acestui șoc a rămas în interiorul autoturismului, acesta nu a fost proiectată în afară deoarece portiera a rămas tot timpul închisă. Proiectarea în afara caroseriei a conducătorului auto nu s-a produs nici prin locașul parbrizului față care deja lipsea, deoarece, dacă acest lucru s-ar fi produs, persoana respectivă ar fi fost comprimată intre sol și pavilion".
Din aceste constatări, coroborate cu cele menționate în raportul de autopsie și declarațiile martorilor, rezultă fără niciun dubiu că potrivit cu dinamica producerii accidentului și urmările acestuia nu era posibil ca victima să se fi aflat pe locul conducătorului și să ajungă în poziția în care a fost găsită, în timp ce inculpatul s-ar fi aflat pe locul din dreapta iar autoturismul se rostogolea spre partea stângă.
În conținutul constitutiv al infracțiunii ucidere din culpă, în forma agravată reținută, uciderea unei persoane se produce ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activități. În cazul de față, nu au fost respectate dispozițiile art. 48 din OUG 195/2002 care prevede obligația conducătorului de vehicule „să adapteze viteza de deplasare în functie de condijiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în conditii de siguranță", în condițiile în care conform prevederilor art. 49 din același act normativ limita maximă de viteză în localitate este de 50 km/h.
Cu privire la alcoolemie, urmează a se avea în vedere cea rezultată din prima mostră biologică prelevată, înrtucât astfel cum s-a arătat și în Decizia Î.C.C.J. nr. 24/2015, formularea actuală a art. 336 alin. (1) din Codul penal, în lumina considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 732/2014, are un conținut cvasiidentic celui regăsit în art. 87 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. Ca urmare, momentul săvârșirii infracțiunii este cel al depistării în trafic a conducătorului vehiculului.
Având în vedere că, fizic, este imposibilă efectuarea analizei exact în momentul conducerii vehiculului, este firească existența unui oarecare interval de timp între momentul opririi în trafic și momentul prelevării probelor biologice într-o unitate sanitară abilitată. Ca urmare, determinarea îmbibației alcoolice cu relevanță penală trebuie realizată prin raportare la analiza toxicologică realizată la momentul de timp cel mai apropiat și imediat următor depistării conducătorului auto în trafic. În considerarea acestor împrejurări, chiar dacă în cauză există o dublă prelevare de mostre biologice de sânge, instanța va avea în vedere numai rezultatul alcoolemiei dat de prima prelevare.
Valoarea alcoolemiei trebuie apreciată și coroborat cu faptul că din probele existente la dosar rezultă că inculpatul înainte de a conduce autovehiculul a consumat o cantitate considerabilă de băuturi alcoolice, fapt evidențiat și de rezultatul testului alcoolscop, efectuat la o perioadă mai scurtă de timp de la momentul accidentului și care a relevat de asemenea o concentrație ridicată de alcool în aerul expirat.
Prin faptul recunoașterii în final a săvârșirii faptelor, instanța reține manifestarea de voință a inculpatului de a achiesa la concluziile probatoriului administrat în cauză.
Urmarea socialmente periculoasă complexă s-a produs ca urmare a convergenței acțiunilor inculpatului în rezultatul principal reprezentat de accidentul de circulație, soldat cu moartea unei persoane. Legătura de cauzalitate rezultă din faptul că activitatea inculpatului a avut ca efect indirect decesul victimei, în contextul punerii în pericol a siguranței circulației pe drumurile publice.
Sub aspectul laturii subiective, instanța deduce din circumstanțele reale ale cauzei că inculpatul a comis faptele cu vinovăție în forma culpei cu neglijență, respectiv a intenției indirecte. Astfel, chiar dacă inculpatul nu a prevăzut rezultatul tragic al acțiunii sale, trebuia și putea să îl prevadă, iar cu privire la conducerea sub influența alcoolului, deși nu se poate susține că a urmărit punerea în pericol a siguranței circulației pe drumurile publice, a acceptat implicit posibilitatea producerii acesteia.
Ca urmare instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat cu formele de vinovăție cerută de lege, sunt nejustificate și imputabile inculpatului.
La stabilirea pedepselor vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, astfel:
Pentru infracțiunea de ucidere din culpă, raportat la împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite (conducerea imprudentă, cu viteză excesivă), starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (pericolul real de accident mortal), natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii (decesul unei persoane și îndolierea unei familii), fapta prezintă o gravitate medie;
Pentru infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, raportat la împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite (valoare mică a alcoolemiei), starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (având și pasager la bord), respectiv natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii (producerea accidentului), analizată distinct fapta prezintă o gravitate medie – redusă.
În acest sens, trebuie subliniat faptul că la producerea accidentului desigur că a contribuit într-o anumită măsură și efectul alcoolului, dar cauza principală o constituie conducerea imprudentă, prin manevra de depășire în curbă și cu viteză excesivă. De asemenea, din datele existente în cauză cu privire la inculpat nu rezultă o antecedență sau perseverență în consumul de alcool și comiterea de astfel de fapte.
Motivul săvârșirii infracțiunii secundare și scopul urmărit (nerelevante), natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului (lipsa antecedentelor), conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal (negare inițial, tăcere pe parcurs, recunoaștere și regret în final), nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială (corespunzătoare), relevă o periculozitate redusă a făptuitorului.
Nu se rețin circumstanțe agravante sau atenuante.
În raport de criteriile stabilite instanța va stabili pedepse cu închisoare pentru ambele infracțiuni, orientate spre 1/2 și respectiv 1/3 din maximul prevăzut de lege.
Întrucât judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2) iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, limitele de pedeapsă pentru infracțiunile săvârșite se reduc cu o treime, devenind închisoare de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni, respectiv închisoare de la 8 luni la 3 ani și 4 luni.
Între aceste limite, se vor stabili pedepsele de 2 ani și 7 luni și respectiv 1 an și 3 luni închisoare, iar aplicând tratamentul sancționator pentru concursul de infracțiuni rezultă o pedeapsă de 3 ani închisoare.
Cu privire la individualizarea aplicării și executării pedepsei, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
În ce privește lipsa eforturilor depuse de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, s-ar putea considera că nu este în favoarea inculpatului, însă orice apreciere în acest sens nu poate fi una absolut obiectivă. Faptul că inculpatul nu a mai luat legătura cu familia victimei ține de resorturile psihologice personale, având în vedere împrejurările concrete ale cauzei, respectiv relațiile strânse de prietenie între inculpat și victimă și traumele inerente suferite de toate părțile în urma tragicului eveniment.
Cu privire la impedimentele ce ar putea împiedica dispunerea neexecutării efective a pedepsei, aprecierea că infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului trebuie analizată mai atent în cauză.
Astfel, se constată că după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa inculpatul nu a mai fost găsit de organele de urmărire penală pentru a fi audiat. Având în vedere însă faptul că demersurile pentru chemarea și căutarea sa în acest sens s-au desfășurat în anul 2015, după doi ani de la comiterea faptei iar motivul lipsei inculpatului a fost că acesta a mers să lucreze în Ungaria, în contextul în care ulterior s-a prezentat la judecată, nu se va reține că s-a sustras de la urmărire penală ori judecată.
De asemenea, inculpatul a uzat de dreptul legal de a nu da declarații și chiar dacă inițial ar fi încercat să își construiască o apărare aceasta a fost nesusținută și a renunțat în scurt timp la ea, în condițiile în care era contracarată în mod evident de probele existente împotriva sa. În acest context, atitudine inculpatului aflat la primul conflict cu legea penală este mai degrabă una de insuficientă conștientizare a situației sale juridice și nu se va reține că a încercat în mod substanțial zădărnicirea aflării adevărului.
Ca urmare, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 91 Cod penal, se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În scopul conștientizării mai depline a inculpatului asupra consecințelor încălcării legii penale, se impune obligarea sa la a presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe perioada maximă prevăzută de lege.
Cu privire la latura civilă, aceasta a fost disjunsă făcând obiectul unui dosar distinct.
Din considerentele expuse, în baza art. 396 alin. (1), (2) și (10) C. proc. pen., cu aplicarea art. 5 Cod penal, va condamna pe inculpatul B. R. la pedepsele 2 ani și 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „ucidere din culpă” și 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „conducerea unui vehiculsub influența alcoolului”.
În baza art. 39 alin. (1) lit. b) raportat la art. 38 alin. (1) Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 7 luni închisoare, la care va adăuga sporul de 1/3 din cealaltă pedeapsă, urmând să execute în final pedeapsa de 3 închisoare.
În temeiul art. 91 Cod penal va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și conform art. 92 Cod penal va stabili termen de supraveghere pe o durată de 3 ani de la data rămanerii definitive a hotărârii.
Va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) Cod penal.
Conform prevederilor art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei localității de domiciliu sau Primăriei . perioadă de 120 de zile.
În baza art. 91 alin. (4) raportat la art. 96 Cod penal, va atenționa inculpatul asupra conduitei sale viitoare și a consecinței la care se expune.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. Suma reprezentând onorariul avocatului din oficiu precum și cheltuielilor privind interpreții vor rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 396 alin. (1), (2) și (10) C. proc. pen., cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul B. R., născut la data de 01.12.1988 în mun. Miercurea C., jud. Harghita, CNP_, fiul lui Z. și E., cetățean român, necăsătorit, fără obligații militare, studii medii, de profesie tâmplar, cu loc de muncă în Ungaria, domiciliat în ., jud. Harghita, fără antecedente penale, la pedepsele de:
- 2 ani și 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „ucidere din culpă”, prevăzută de art. 192 alin. (1) și (2) Cod penal;
- 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „conducerea unui vehiculsub influența alcoolului”, prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal.
În baza art. 39 alin. (1) lit. b) raportat la art. 38 alin. (1) Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 7 luni închisoare, la care adaugă sporul de 5 luni închisoare, urmând să execute în final pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și conform art. 92 Cod penal stabilește termen de supraveghere pe o durată de 3 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În baza art. 93 alin. (1) Cod penal obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la S. de Probațiune Harghita, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
Conform prevederilor art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei . . perioadă de 120 de zile.
În baza art. 91 alin. (4) raportat la art. 96 Cod penal, atenționează inculpatul asupra conduitei sale viitoare și a consecinței revocării suspendării, la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligația ce îi revine pe durata termenului de supraveghere.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (200 lei în cursul urmăririi penale și 300 lei în cursul judecății). Suma de 260 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu precum și cheltuielilor privind interpreții rămân în sarcina statului și se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.02.2016.
Președinte,
D. V. G.
Grefier,
L. Ș.
Red. G.D.V./24.02.2016
Primit: 24.02.2016
Dact. L.Ș./24.02.2016
Ex. 10
| ← Plângere conform art. 104 din Legea 254/2013. Sentința nr.... | Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
