Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Sentința nr. 280/2015. Judecătoria NOVACI

Judecătoria NOVACI - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 280/2015 pronunțată de Judecătoria NOVACI la data de 05-11-2015

Acesta nu este document finalizat

Dosar nr._ Nr. Operator 3923

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA NOVACI

NOVACI

Sentința penală Nr. 280/2015

Ședința publică de la 05 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE T. P. C.

Grefier M. U.

Ministerul Public fiind reprezentat de procuror D. D., din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, județul Gorj.

Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din_ în cauza penală, privind pe inculpatul C. P., având ca obiect infracțiuni la regimul silvic(Legea nr.46/2008).

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura completă din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29.10.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când s-a amânat pronunțarea la data 05.11.2015, Încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.

INSTANȚA,

Asupra acțiunii penale de față

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci din data de 16.10.2014, din dosarul nr. 270/P/2013 și înregistrat la această instanță la data de 23.10.2014, sub dosar nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. P., în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. d din Legea nr 48/2008.

Prin actul de sesizare s-a reținut că, la data de 01.03.2013 inculpatul C. P. a tăiat de pe picior un număr de 4 arbori de specie stejar din fondul forestier național, fără să fie marcați de organele silvice, valoarea totală a prejudiciului produs fiind de 108,18 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

În urma cercetărilor efectuate și a probatoriului administrat în cauză s-a reținut că:

La data de 01.03.2013 organele de cercetare penală din cadrul Poliției orașului Novaci au fost sesizate de martorul denunțător B. R., cu domiciliul în Rm V., . V. cu privire la faptul că inculpatul C. P. și numitul B. P., ambii din orașul Novaci, județul Gorj, au tăiat de pe picior un număr de 4 arbori specie stejar de pe un teren pădure ce aparține moștenitorilor lui S. N., ce se învecinează în partea de vest cu proprietatea pe care o deține aceasta în orașul Novaci, ., denunț ce a fost înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Novaci sub nr. 270/P/2013.

Ulterior, în data de 20.03.2013, organele de poliție din cadrul Poliției Orașului Novaci au fost sesizate de martorul denunțător B. R. cu privire la faptul că, pe un teren situat la o distanță de circa 50 metri de proprietatea sa, se află un număr de 5-7 stejari și câteva plute, decoronați și fasonați, susținând că ar putea fi tăiați de B. P., la aceiași dată cu cei patru arbori de specie stejar tăiați la data de 01.03.2013 de către inculpatul C. P..

Denunțul a fost înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Novaci sub nr. 346/P/2013 și a fost conexat la dosarul nr. 270/P/2013.

Cu privire la denunțul formulat de denunțător B. R., la data de 01.03.2013, s-au reținut următoarele:

La data de 01.03.2013, organele de cercetare penală s-au deplasat la fața locului în prezența denunțătoarei B. R. și a soțului acesteia, numitul B. N., împrejurare în care s-a constatat că pe un teren împădurit din punctul B., care se învecinează în partea de vest cu terenul săliștea casei ce aparține lui B. R., există un număr de 4 arbori de specie stejar tăiați de pe picior cu un motoferăstrău mecanic, aceștia nefiind marcați de organele silvice.

S-a mai constatat că trei din arborii tăiați se află pe un teren împrejmuit cu gard de ștompi de lemn și sârmă ghimpată iar unul se afla în afara gardului dar în continuarea aceluiași teren, ocazie cu care au fost efectuate și fotografii judiciare.

La data de 08.03.2013, organele de cercetare penală, împreună cu inculpatul C. P., s-au deplasat din nou la fața locului, pe un teren pădure situat în satul B., care se învecinează în partea de est cu Pârâul Țiganilor, la vest cu proprietatea lui B. P. și B. N., la nord cu moștenitorii lui Sitescu F. iar, la sud cu moștenitorii lui S. N..

Inculpatul C. P. a afirmat că terenul mai sus menționat îi aparține conform titlului de proprietate nr._ emis la data de 05.10.1995, pe teren aflându-se un număr de 4 cioate, provenite din tăierea unor arbori de specie stejar, cu următoarele diametre: 87 cm, 64 cm, 81 cm și 90 cm și nici una din cioate nu avea marcă silvică, inculpatul C. P. afirmând că el i-a tăiat în data de 01.03.2013 deoarece îi aparțin și îi erau necesari pentru încălzirea locuinței, declarând că a făcut o cerere la Primăria Novaci în urma căreia i-a fost confirmat dreptul de proprietate asupra terenului și datorită acestui fapt a considerat că nu mai este necesar să se prezinte la Ocolul Silvic Novaci pentru a solicita marcarea acestora.

In ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenului pe care se află cei 4 arbori tăiați de inculpatul C. P., s-a reținut faptul că în cursul urmăririi penale a fost audiat și numitul S. G. care a declarat că terenul. de pe care au fost tăiați arborii îi aparține în calitate de moștenitor al mamei sale S. L. (decedată), deoarece cu ocazia construirii gardului împrejmuitor a proprietății sale inculpatul C. P. a ocupat o porțiune din terenul mamei sale pe care aceasta nu a mai revendicat-o până în prezent. Acesta a prezentat titlul de proprietate nr._ emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la data de 16.05.1995. De asemenea, acesta a mai precizat că dorește ca inculpatul C. P. să nu ridice arborii tăiați din teren până la stabilirea apartenenței acestora.

.Cu privire la cei patru arbori de specie stejar, tăiați fără să fie marcați de organele silvice, inculpatul C. P. a declarat verbal că el i-a tăiat în data de 01.03.2013 deoarece îi aparțin și îi sunt necesari pentru încălzirea locuinței. Referitor la faptul că aceștia nu erau marcați de organele silvice, inculpatul C. P. a declarat că a depus o cerere la Primăria orașului Novaci în urma căreia i-a fost confirmat dreptul de proprietate asupra terenului și datorită acestui fapt a considerat că nu mai este necesar să se prezinte la Ocolul Silvic Novaci pentru a solicita marcarea acestora .

Prin adresa nr. 1264 din 07.05.2013, Ocolul Silvic Novaci a comunicat faptul că cei 4 arbori de specie stejar, tăiați de pe picior și nemarcați de organele silvice, au un volum total 21,230 metri cubi, cauzând un prejudiciu total de 9.195,74 lei fără TVA și 11.402,71 lei cu TVA, ce depășește de 108,18 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă.

Cu ocazia cercetării la fața locului din data de 20.06.2014, efectuată în prezența organelor silvice, a reprezentantului Registrului Agricol din cadrul Primăriei orașului Novaci, a proprietarilor terenurilor de pe care s-au tăiat cei 4 arbori de specie stejar, precum și a proprietarilor terenurilor învecinate acestora, s-a stabilit că terenul de pe care s-au tăiat cei 4 arbori nemarcați face parte din fondul forestier național, cunoscut sub denumirea silvică de P. Smida M., însă datorită lipsei limitelor sau semnelor de. hotar nu s-a putut stabili cu exactitate aliniamentul de hotar dintre proprietățile numiților C. P. și S. G. și implicit apartenența terenului de pe care au fost tăiați arborii mai sus menționați.

La data de 27.02.2014, reprezentanți ai I.T.R.S.V. Râmnicu-Vălcea, împreună cu cei ai Ocolului Silvic Novaci au efectuat o constatare la fața locului, întocmind în acest sens o notă de constatare, precum și un raport de constare.

Prin adresa nr. 270/P/2014 din 10.09.2014, înaintată I.T.R.S.V. Râmnicu-V., s-a solicitat înaintarea unei copii a raportului cu aspectele constatate la fața locului de către lucrătorii I.T.R.S.V. Râmnicu-V. și ai Ocolului Silvic Novaci cu ocazia deplasării în teren la solicitarea numitei B. R., având ca obiectiv stabilirea categoriei de folosință a terenului de pe care au fost tăiați cei 4 arbori de specie stejar.

Prin adresa nr. 8717 din 16.09.2014, I.T.R.S.V. Râmnicu-V. a comunicat raportul de constatare nr. 2429 din 03.03.2014, nota de constatare încheiată la data de 27.02.2014, precum și hărțile amenajistice, din care rezultă că cei patru arbori de specie stejar, tăiați fără a fi marcați de organele silvice, se află în fond forestier „P. Smida M." U.A. 102 U.P. V. Săcelu, dar nu s-a putut stabili apartenența terenurilor deoarece nu există limite de hotar.

Cu ocazia audierii, martorul B. N. a declarat faptul că în ziua de 01.03.2013, în jurul orelor 10⁰⁰, a auzit zgomot de motoferăstrău mecanic în capătul proprietății sale, iar când s-a deplasat în acel loc a găsit pe inculpatul C. P., împreună cu numiții B. P., B. I. și D. C., aflați lângă cei 4 arbori tăiați, unul dintre acești arbori aflându-se pe terenul învecinat cu proprietatea sa.

Fiind audiați, martorii B. I. (în prezent decedat) și B. P. au declarat faptul că în ziua de 01.03.2013 au fost la fața locului de unde inculpatul C. P., folosind un motoferăstrău mecanic, a tăiat de pe picior cei 4 arbori de specie stejar, fără să fie marcați de organele silvice.

Martorul D. P.-C. a declarat faptul că nu a fost de față la tăierea celor 4 arbori de specie stejar, nu a participat în niciun fel la această activitate, nu cunoaște cine a tăiat acești arbori de pe picior, însă cunoaște că aceștia au fost tăiați în ziua de 01.03.2013, aflând acest lucru de la socrul său B. I., care între timp a decedat și care se afla în relații de prietenie cu inculpatul C. P..

Inculpatul C. P., în declarațiile date în cursul urmăririi penale la data de 03.03._13 și 25.10.2014, a recunoscut faptul că el este cel care în data de 01.03.2013 a tăiat de pe picior cei patru arbori de specie stejar, nemarcați de organele silvice, aspect susținut de acesta și cu ocazia cercetării la fața locului din data de 08.03.2013, efectuate în prezența sa. și menționat în procesul verbal întocmit la această dată.

Ulterior, în urma decesului martorului B. I., inculpatul C. P. a negat săvârșirea faptei, susținând că cei 4 arbori de specie stejar au fost tăiați de numitul B. I. la indicația sa.

Această apărare a inculpatului C. P. nu este susținută de materialul probator administrat în cauză, printre care se află și propriile declarații date în faza inițială a urmăririi penale, fiind evidentă intenția acestuia de a scăpa de răspunderea penală încercând să ducă în eroare organele judiciare prin indicarea ca autor al faptei a unei persoane care nu mai poate fi trasă la răspundere penală ca urmare a decesului acesteia.

In apărarea sa, inculpatul C. P. a mai invocat faptul că nu a solicitat marcarea celor 4 arbori de organele silvice deoarece nu a considera necesar acest lucru având în vedere faptul că titlul său de proprietate nr._ din 05 .10.1995 nu este semnat și ștampilat de Inspectoratul Silvic Teritorial așa cum este semnat titlul de proprietate nr. 176 din 26.04.2004, pe care îl deține și în care este specificat în mod expres că proprietarul va respecta drepturile și obligațiile ce decurg din legislația cu specific silvic în vigoare.

Această apărare a inculpatului nu poate fi reținută întrucât în titlul deproprietate nr._/05 .10.1995 este specificat în mod expres că proprietarul va exercita cu privire la cele menționate în titlu toate drepturile și obligațiile ce decurg din lege, inclusiv cele prevăzute de legislația silvică, cu privire la terenul pădure în suprafață de 7.800 mp. Chiar dacă inculpatul înțelege să invoce faptul că a fost în eroare cu privire la acest aspect, această situație putea fi evitată

Situația de fapt menționată a fost reținută prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarațiile inculpatului C. P. ( f 18-23 d.u.p), declarațiile martorilor B. R. ( f. 9-12 d.u.p.)B. I. ( f. 24-25 d.u.p.), S. G. ( f. 26-30 d.u.p.), B. P. ( f. 31-34 d.u.p.), B. N. ( f. 30 d.u.p.) și D. P. C. ( f. 41 d.u.p.); procesele verbale de cercetare la fața locului ( f. 75-79,81 d.u.p.), adresa Ocolului Silvic Novaci nr. 1264 din_ ( f. 45 d.u.p.); Raportul de constatare nr. 2429 din_, întocmit de I.T.R.S.V Râmnicu V. ( f. 54-55 d.u.p.), nota de constatare din_ întocmită de reprezentanții I.T.R.S.V Râmnicu V. și cei ai Ocolului Silvic Novaci ( f 56 d.u.p), hărțile amenajistice din care rezultă faptul că arborii tăiați fără a fi marcați se află în fond forestier „ P. Smida M.” U.A. 102 U.P.V Săcelu și fișa de cazier judiciar a inculpatului.

Prin rezoluția organelor de cercetare penală din 07.06.2013, confirmată prin rezoluția procurorului din 10.06.2013, s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul C. P. sub aspectul săvârșirii infracțiunii tăiere de arbori nemarcați, prev. de art. 108 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 46/2008.

Prin rezoluția procurorului nr. 270/P/2013 din 17.01.2014 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului C. P., sub aspectul săvârșirii infracțiunii tăiere fără drept de arbori din fondul forestier, prev. de art. 108 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 46/2008.

Prin ordonanța nr. 389/_, 391/_ și 601/_ din 17.04.2014, prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj a dispus: admiterea plângerii formulate de petenții S. G. și B. R. împotriva rezoluției de scoatere de sub urmărire penală nr. 270/P/2013 din 17.01.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci,

infirmarea rezoluției nr. 270/P/2013 din 17.01.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, redeschiderea urmăririi penale, reluarea și completarea acesteia de către organele de poliție, sesizarea Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Novaci.

Prin încheierea Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Novaci din 24.04.2014, pronunțată în dosarul nr._, au fost confirmate ordonanțele nr. 389/II/2/2014, 391/_ și 601/_ din 17.04.2014 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj și restituirea cauzei la P. de pe lângă Judecătoria Novaci pentru redeschiderea urmăririi penale.

Prin ordonanța nr. 270/P/2013 din 25.09.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul C. P. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori din fondul forestier proprietate privată, prev. de art. 108 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 46/2008.

. Cu privire la denunțul formulat de B. R. la data de 20.03.2013, în sensul că pe un teren situat la o distanță de circa 50 m de proprietatea sa se află un număr de 5-7 stejari și câteva plute, decoronați și fasonați, susținând că ar putea fi tăiați de către B. P., la aceeași dată cu cei 4 arbori de specie stejar, s-a reținut că în urma sesizării formulate s-a procedat la efectuarea unei cercetări la fața locului, ocazie cu care pe un teren ce aparține numitului B. P. s-a constatat existența de material lemnos de specie stejar și plută, fasonat, despre care B. P., prezent la fața locului, a declarat că aparține fiului său B. S. care este plecat la muncă în Franța. Acesta a mai precizat că fiul său a cumpărat acel material lemnos de la numitul S. C. în urmă cu aproximativ doi ani de zile și la data tăierii acești arbori erau marcați de organele silvice.

Aceleași aspecte au fost susținute și de martorul S. C., care a declarat că arborii au fost tăiați de pe un teren pe care îl deține în devălmășie cu S. G., în calitate de moștenitor al mamei sale, defuncta S. A., iar la data la care a vândut acești arbori lui B. S. erau marcați de organele silvice.

Fiind audiați, martorii B. G. și S. A. au declarat că au participat la tăierea acestor arbori de către B. S., confirmând cele susținute de B. P., în sensul că arborii de specie stejar au fost cumpărați de la S. C., fiind tăiați și transportați pe un teren proprietatea lui B. P. în urmă cu aproximativ 2 ani de zile, iar la data la care au fost tăiați arborii erau marcați de organele silvice.

Cu ocazia audierii, denunțătoarea B. R. a susținut că arborii de specie plută au fost tăiați de pe un teren ce aparține lui L. D. din mun. Tg-J., jud. Gorj.

Martorul L. D. a declarat că a fost contactat telefonic de B. R. care i-a adus la cunoștință aceste aspecte, după care, la rândul său a luat legătura telefonic cu B. S., iar în momentul în care acesta a revenit în țară s-au deplasat la locul pe care se aflau depozitați 4 arbori de specie plută despicați de vânt (rupți din rădăcini), pe care i-a tăiat B. P. și i-a depozitat pe terenul său. De la acea dată și până în prezent nu au mai fost tăiați arbori din zona respectivă și nu și-au făcut timp să meargă la fața locului pentru a stabili cu exactitate pe al cui teren se aflau arborii rupți de vânt. A mai precizat că nu dorește să formuleze plângere împotriva lui B. P. și nu se constituie parte civilă în acest dosar.

Prin ordonanța organelor de cercetare penală din 01.10.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunile de tăiere și sustragere de arbori din fondul forestier proprietate privată, fapte prevăzute și pedepsite de art. 108 și 110 din Legea nr. 46/2008.

In ceea ce privește infracțiunea de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier proprietate privată, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, în temeiul art. 327 lit. b) C.proc.pen. rap la art. 315 alin. 1 lit. b) C.proc. pen. și art. 16 alin. 1 lit. a) C.proc.pen., s-a dispus clasarea cauzei întrucât fapta sesizată nu există, din declarațiile martorilor audiați rezultând faptul că arborii de specie stejar tăiați de numitul B. S. de pe proprietatea martorului S. C. erau marcați de organele silvice, aspect care datorită trecerii timpului (aproximativ 2 ani de zile) nu a mai putut fi verificat de organele silvice. Referitor la arborii de specie plută se reține că aceștia au fost tăiați de B. P. de pe proprietatea sa după ce fuseseră rupți de vânt (smulși din rădăcini), astfel cum rezultă din declarațiile martorului L. D..

Cu privire la infracțiunea de sustragere de arbori din fondul forestier proprietate privată, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. din declarațiile martorilor audiați a rezultat faptul că arborii de specie stejar tăiați de B. P. au fost cumpărați de B. S. de la martorul S. C., iar arborii de specie plută au fost tăiați de pe proprietatea lui B. P. și nu a martorului L. D., astfel cum rezultă din declarația

acestuia din urmă astfel că în temeiul art. 327 lit. b) C.proc.pen. rap. la art. 315 alin. 1 lit. b) C.proc. pen. și art. 16 alin. I lit. a) C.proc.pen.. s-a dispus clasarea cauzei, întrucât fapta sesizată nu există.

Inculpatului i-au fost aduse la cunoștință drepturile procedurale, atât în calitate de suspect (la momentul respectiv învinuit), cât și de inculpat, împrejurări în care i-a fost adusă la cunoștință fapta reținută în sarcina sa și încadrarea juridică a acesteia, fiind audiat cu privire la acestea.

In cursul urmăririi penale inculpatul nu a dorit să fie asistat de avocat.

Pe parcursul urmăririi penale acesta a avut o atitudine oscilantă. Astfel, deși inițial acesta a recunoscut săvârșirea faptei, ulterior, cu ocazia audierii în calitate de inculpat la data de 02.10.2014, acesta nu a mai recunoscut săvârșirea faptei declarând că cei patru arbori au fost tăiați de defunctul B. I. (în prezent decedat) la solicitarea sa, aspect care nu se corobora cu nici o altă probă administrată în cauză.

.În ședința din Camera de consiliu din data de 08.12.2014, în baza art. 346 alin 2 C proc pen, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 270/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci privindu-l pe inculpatul C. P., trimis în judecată, în stare de libertate, pentru infracțiunea de tăiere, fără drept, de arbori din fondul forestier național, prev. de art. 108 alin 1 lit. d) din Legea 46/2008, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. fiind respectate dispozițiile art. 328 C. proc. pen..

De asemenea, s-a constatat că nu au fost formulate cereri și excepții de către inculpați și nici din oficiu nu s-a impus a fi invocate.

În raport cu cele mai sus menționate s-a dispus începerea judecății privindu-l pe inculpatul C. P., trimis în judecată, în stare de libertate, pentru infracțiunea de tăiere, fără drept, de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 108 alin 1 lit. d) din Legea 46/2008, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, s-a fixat termen la data de 29.01.2015, pentru a se cita inculpatul.

În ședința publică din data de 29.01.2015 s-a solicitat de către inculpat un nou termen de judecată pentru angajare de apărător, instanța dispunând citarea inculpatului cu mandat cu însoțitor, pentru termenul din 05.03.2015 și emiterea unei adrese către BCAJ Novaci să asigure asistență din oficiu pentru inculpat.

La termenul din 05.03.2015, avocat F. Ș., pentru inculpat a solicitat un termen scurt pentru a pregăti apărarea.

Avocat O. I. pentru inculpat, în ședința publică din data de 19.03.2015 a invocat excepția lipsei de apărare a inculpatului în faza de cercetare penală, precum și în faza de Cameră preliminară.

S-a acordat cuvântul pe excepția invocată.

Procurorul de ședință a arătat că apărarea nu era obligatorie în faza de urmărire penală conform art. 90 din Cod procedură penală. ,mai mult, că apărarea nu era obligatorie nici în faza de Cameră preliminară, art. 90 Cpp referindu-se la faza judecății.

Apărătorii prezenți arată că se impune admiterea excepției lipsei de apărare, apărarea fiind obligatorie inclusiv pentru lipsa de pregătire a inculpatului.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a dispus respingerea excepției invocate reținând că în faza de Camera preliminară inculpatului i s-a desemnat apărător din oficiu conform adreselor și delegației cu nr. 25 aflată la dosarul cauzei, în persoana domnului avocat Buduran I..

Că ulterior, inculpatul a solicitat termen pentru apărător ales, aspect ce i-a fost acordat iar cu privire la faza de urmărire penală, s-a reținut că asistența juridică nu este obligatorie de plano chiar dacă pedeapsa închisorii este mai mare de 5 ani, conform art. 90 cod procedură penală.

În ședința publică din 02.04.2015 s-a invocat de către procurorul de ședință excepția nulității absolute a încheierii din 08.12.2014, întrucât era obligatorie participarea procurorului și a inculpatului, apărătorii prezenți O. I. și F. Ș. G. susținând poziția procurorului.

Instanța califică excepția invocată ca fiind contestație în baza art. 347 cod procedură penală.

Potrivit art. 345 cod procedură penală, privind procedura în camera preliminară, (1)*) dacă s-au formulat cereri și excepții ori a ridicat din oficiu excepții, judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra acestora, prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a inculpatului, la expirarea termenului prevăzut la art. 344 alin. (4).

Prin D.C.C. nr. 641/2014, s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1), potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "fără participarea procurorului și a inculpatului", este neconstituțională. Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, "Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept".

Constatându-se faptul că Încheierea din 08.12.2014 s-a dat fără participarea procurorului sau a inculpatului, s-a dispus înaintarea contestației în baza art. 347 Cod procedură penală, judecătorului de Camera preliminară de la Tribunalul Gorj, spre competentă soluționare.

Contestația a fost soluționată prin încheierea nr. 23 din 23.04.2015 de către Tribunalul Gorj prin care s-a luat act că parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci nu a formulat contestație împotriva Încheierii din data de 08.12.2014 a Judecătorului de cameră preliminară a Judecătoriei Novaci, dispunând restituirea dosarului în vederea continuării judecății.

La termenul din data de 28.05.2015 apărătorii inculpatului, avocații O. I. și F. Ș., arată că inculpatul nu recunoaște fapta pentru care a fost trimis în judecată, solicită readministrarea probatoriului administrat în faza de urmărire penală cu citarea martorilor din rechizitoriu și un martor pe care-l vor indica cu listă în termen de 5 zile, cerere de probatorii admisă de către instanță.

În ședința publică din data de 11.06.2015 s-a luat declarație inculpatului care a arătat că lemnele au fost tăiate de către B. I. în anul 2013, la rugămintea inculpatului din anul 2012.

Că, nu a informat Ocolul Silvic Novaci întrucât nu a știut că terenul de unde a tăiat arborii figurează ca pădure, iar de la Primăria Novaci i s-a spus că este teren de cultură și i s-a aprobat cererea de tăiere depusă la dosar.

În aceeași ședință publică s-au audiat martorii prezenți B. R.(f.64-65), B. P. D.(f.66), B. N.(f.67) .

Avându-se în vedere declarația inculpatului și declarațiile martorilor s-a dispus citarea numitului B. I. ca martor și a martorilor lipsă D. P. C. și S. G..

În ședința din data de 17.09.2015 s-au audiat martoii B. I., D. P. C. și S. G. și s-a dispus amânarea cauzei în vederea comunicării fișei de cazier judiciar a inculpatului.

La data de 05.11.2015 prin serviciul registratură al instanței s-au depus concluzii scrise de către inculpat în care solicită achitarea în baza art. 16 lit. c N.c.p.p. sau art. 10 lit. a V.c.p.p. având în vedere că nu există probe pentru condamnarea sa

Mai arată că din probele administrate nemijlocit in fata instanței de judecata, fără nici un dubiu, reiese că nu se face vinovat de faptele pentru care a fost trimis in judecată,respectiv tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național.

Solicită să se aibă în vedere dispozițiile art.4 alin.2 c.p.p. potrivit căruia după administrarea întregului probatoriu orice îndoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpretează in favoarea suspectului sau inculpatului, si dispozițiile Art.396 c.p.p. alin.2 care prevede că, condamnarea se pronunța daca instanța constata ,dincolo de orice îndoiala rezonabila ca fapta exista ,constituie infracțiune si a fost săvârșita de inculpat.

Că, în operațiunea de interpretare a normelor juridice, magistratul este chemat să deslușească voința legiuitorului în edictarea acestora.

Existența unor contradicții între probe și mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal, sunt inevitabile, cauzele fiind diverse și nu obligatoriu izvorâte din comportamentul rău-voitor sau neconform legii al persoanelor ascultate ori al celor care au strâns și administrat probele. Unele se referă la împrejurări neesențiale, nerelevante pentru aflarea adevărului și corecta stabilire a situației de fapt, dar altele pot afecta judicioasa deslușire a stării de fapt și în mod obligatoriu, trebuie înlăturate de organele judiciare prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă.

Deși formarea propriei convingeri a judecătorului printr-o muncă de reflecție și de conștiință constituie suportul rațional al demersului judiciar pentru cunoașterea faptelor, drept garanție a unui proces echitabil și în concordanță cu disp.art.6 paragraf 2 din Convenția Europeană și Protocolul nr.7, instanța are obligația de a-și motiva soluția dată cauzei, ceea ce implică justificarea procesului de convingere în mecanismul silogismului judiciar al aprecierii probelor. Această poziție a instanței de apel, este reliefată și de practica CEDO - cauza B. contra României în care se arată că "judecătorul trebuie să răspundă cu argumente la fiecare dintre criticile și mijloacele de apărare invocate de părți".

Înfăptuirea justiției penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă ( faptele supuse judecății )

Că ,apărarea inculpatului C. P. nu este susținută de materialul probator administrat in cauză printre care se află si propriile declarații date in faza inițiala a urmăririi penale.

Mai arată că s-a solicitat si procurorului de ședința sa precizeze punctual care sunt probele din faza de urmărire penala pe care se bazează această învinuire, deși acestea nu există, singura proba este o declarație a inculpatului, care nefiind coroborată cu alte probe nu poate fi avută in vedere.

Mai precizează că este incerta și situația terenului in cauză, acesta nu este cu certitudine în fondul forestier național

S-a efectuat o expertiză de un inginer silvic si nicidecum topograf, și deși inginerul silvic a făcut aprecieri și de natură topografică, nu pot fi avute in vedere, deoarece acesta nu are această specialitate.

Că, aceste aspecte se coroborează și cu cele declarate de B. R., care nu cunoaște cu exactitate limitele terenului său, deoarece terenul respectiv este al lui C. P..

Și prin adresele de la dosarul cauzei, Ocolul Silvic Novaci cât si Primăria Novaci precizează in mod clar că terenul este unul de cultură, fiind în afara fondului forestier național, inculpatului respingându-i-se una din cererile de marcare pe acest motiv.

Potrivit art.99 NCPP, orice cetățean beneficiază de prezumția de nevinovăție, deschiderea unei proceduri judiciare penale - prin începerea urmăririi penale - nefiind posibilă decât în condițiile prevăzute de lege.

Vinovăția se stabilește în cadrul unui proces, cu respectarea garanțiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea vinovăției.

Probele trebuie să fie concludente și utile, ceea ce presupune, necesitatea de a fi credibile, apte să creeze măcar presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului.

Că, din probele administrate în fața instanței de judecata reiese, fără nici un dubiu, că vinovat de infracțiunea dedusa judecații este martorul B. P., acesta a fost cel ce a tăiat arborii de pe picior.

Această concluzie fiind coroborată cu toate probele administrate, inclusiv fiul cat si ginerele acestuia au declarat aceste aspecte în fața instanței de judecată.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța reține următoarele:

Analizând probele de la dosar, instanța reține că, în drept, faptele inculpatului C. P. așa cum detaliat au fost expuse anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de de tăiere, fără drept, de arbori din fondul forestier național, prev. și ped.de art. 108 alin. 1 lit. d din Legea nr 48/2008

Situația de fapt reținută, are suport probator declarația inculpatului C. P., și a martorilor audiați B. R. ,B. P. D., B. N., B. I., B. I. – decedat-, D. P. C. și S. G. .

Nici în faza de urmărire penală și nici în faza cercetării judecătorești inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei.

Fiind audiați martorii au menținut declarațiile date în faza de urmărire penală

Raportat la apărarea inculpatului care a negat săvârșirea faptei de tăiere ilegală de arbori, instanța reține că o atare poziție procesuală nu este susținută de probele administrate.

Revenind asupra declarației inculpatului și în special a susținerii potrivit căreia lemnele au fost tăiate de către B. I., în prezent decedat, în luna martie 2013, fără ca el să știe, recunoscând totuși că el l-a rugat în anul 2012 să-i taie cei 4 stejari ce erau uscați la marginea drumului, instanța apreciază ca nesinceră această poziție .

Apărarea inculpatului, că nu a solicitat marcarea celor 4 arbori de organele silvicie deoarece nu a considera necesar acest lucru având în vedere faptul că titlul său de proprietate nr_/05 .10.1995 nu este semnat și ștampilat de Inspectoratul Silvic Teritorial așa cum este semnat titlul de proprietate nr. 176/26.04.2004, pe care îl deține și în care este specificat în mod expres că proprietarul va respecta drepturile și obligațiile ce decurg din legislația cu specific silvic în vigoare, nu poate fi reținută întrucât în titlul deproprietate nr._/05 .10.1995 este specificat în mod expres că proprietarul va exercita cu privire la cele menționate în titlu toate drepturile și obligațiile ce decurg din lege, inclusiv cele prevăzute de legislația silvică, cu privire la terenul pădure în suprafață de 7.800 mp.

Constatând așadar, dincolo de orice îndoiala rezonabilă că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat, adică întrunite cerințele art. 396 alin. 2 C.p.p, se va dispune condamnarea acestuia, pentru comiterea faptelor deduse judecății, apreciind prin prisma numărului arborilor și volumul masei lemnoase, că acestea, prezintă pericolul social specific infracțiunii prev. și ped. de art. 107 alin. 1 lit. d din L 46/2008( fost art.108 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008) .

Starea de fapt astfel expusă a fost confirmată de ansamblul materialului probator, procesul-verbal de sesizare a infracțiunii, procesele-verbale de cercetare la fața locului, declarațiile inculpatului și ale martorilor, adresa emisă de Ocolul Silvic Novaci nr. 1264/07.05.2013, Raportul de constatare nr. 2429 din_, întocmit de I.T.R.S.V Râmnicu V., nota de constatare din_ întocmită de reprezentanții I.T.R.S.V Râmnicu V. și cei ai Ocolului Silvic Novaci, hărțile amenajistice din care rezultă faptul că arborii tăiați fără a fi marcați se află în fond forestier „ P. Smida M.” U.A. 102 U.P.V Săcelu și fișa de cazier judiciar a inculpatului.

Astfel în cauză au fost audiații mai mulții martori atât în faza de urmărire penală cât si în faza de judecată.

Din declarațiile acestora rezultă cu certitudine că inculpatul a solicitat mai multor persoane s-al ajute la tăierea arborilor.

În acest sens numitul B. I. alături de inculpatul C. P. au procedat la tăierea arborilor cu un motoferestră. Inculpatul a realizat acte efective de tăierea a cregilor si a arborilor prin sprijinul si îndrumarea de la fața locului. Este posibil ca la tăierea arborilor să fi participat si alte persoane care au fost surprinse la fata locului de martorul B. N. imediat după tăierea arborilor dar din cercetări nu a rezultat cu certitudine acest aspect.

Cert este că in faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut că ar fi tăiat singur cei patru arbori, (f121)dar ulterior a revenit si a precizat că arborii au fost tăiații de Bălănoi I. ce între timp decedase.

Este adevărat că vârsta înaintată si unele probleme medicale la mană nu i-ar fi permis inculpatului să taie arborii de asemenea dimensiuni dar alături de B. I. acesta a reusit să taie arborii în cauză.

Martorul B. N. l-a surprins pe inculpat, alături de mai multe persoane, la foarte puțin timp, aproximativ 10 min în imediata apropierea a arborilor tăiați, astfel încât apărarea inculpatului ca nu ar fi fost la fata locului este nesinceră.

De altfel inculpatul a recunoscut că la rugat pe B. I. să taie arborii respectiv dar a precizat aspecte contrare cu privire la perioada la care a solicitat tăierea, în final în fata instanței precizând ca în urmă cu aproximativ un an l-ar fi rugat pe B. să taie arborii.

Acest aspect este de asemenea nesincer, fiind puțin probabil ca niște persoane străine de familie sa procedee la tăierea masivă a arborilor fără ca inculpatul să indice arborii la fata locului în momentul taierii. De altfel arborii erau nemarcați silvic pentru tăiere.

Se retine că inculpatul a fost la fata locului, a indicat arborii, a solicitat tăierea acestora si a participat efectiv cu acte materiale de tăiere a arborilor si crengilor.

Martorul B. I. fiul numitului B. I. în prezent decedat a declarat în fata instanței că arborii au fost tăiați de tatăl său și inculpatul C. P.. A mai precizat că a dorit să ajute și el la curățatul crengilor dar la fata locului a venit B. N. care a spus că va suna la politie întrucât lemnele îi aparțin.

Chiar martorul B. I.- tatăl, a declarat în cursul urmării penale(fila 27 d.u.p.) ca inculpatul alături de el a participat efectiv la tăierea materialului lermnos.

Nici apărarea legată de faptul că inculpatul nu știa că lemnele trebuiau marcate nu este întemeiată atâta timp cat din adresele finale emise de organele silvice rezultă că pentru tăierea arborilor era necesară marcarea.

În drept, fapta reținută în sarcina inculpatului C. P., care la data de 01.03.2013 a tăiat de pe picior, alături de B. I. în prezent decedat, un număr de 4 arbori de specie stejar din fondul forestier național, fără să fie marcați de organele silvice, valoarea totală a prejudiciului produs fiind de 108,18 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național. prevăzută și pedepsită de art. 107 alin. 1 lit. d din L 46/2008( fost art.108 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008) în calitate de coautor.

Analizând latura obiectivă a infracțiunii sus-menționate, instanța a reținut că elementul material al acesteia constă în acțiunea de tăiere, fără drept, de arbori, din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, .întrucât valoarea prejudiciului produs este de 108,18 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei fiind dat, atât de activitatea de tăiere a materialului forestier, dar și de valoarea totală a pagubei produse prin această infracțiune, legea condiționând pentru existența acesteia ca valoarea cumulată a materialului lemnos să depășească valoarea de 5 până la 20 de ori inclusiv mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Potrivit Ordinului nr.3283/2011, pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, al MINISTERULUI MEDIULUI ȘI PĂDURILOR, în vigoare la data săvârșirii actelor materiale, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior în valoare de 85 de lei astfel încât este evident că suma depășește limita minimă de 5 ori stabilită de textul de lege.

Urmarea imediată în cazul acestei infracțiuni constă într-o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite de lege și relațiile sociale referitoare la acestea, respectiv fondul forestier național și vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia și cauzarea unui prejudiciu, iar legătura de cauzalitate dintre fapta și prejudiciu este dovedită .

Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intentiei directe, conform dispozițiilor art. 19 C. penal de la 1969., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale si la urmărit.

Având în vedere decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, instanța reține ca fiind mai favorabilă vechea reglementare, care permite suspendarea executării pedepsei în caz de condamnare, regimul sancționator al concursului de infracțiuni fiind mai bând în reglementarea anterioară motiv pentru care va avea în vedere textul de lege incriminator în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr 187/2012 .

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaților, instanța va avea în vedere dispozițiile art.74 Cod penal, potrivit cărora stabilirea duratei și a cuantumului pedepsei se face în raport de gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, evaluate după criteriile prevăzute la lit. a-g din această normă legală, raportate în prezenta cauză.

Instanța va mai avea în vedere și dispozițiile art. 5 din Noul Cod penal potrivit căruia „În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.

În raport de aceste criterii, se apreciază că pedeapsa închisorii, în cuantum de 2 ani, este aptă să asigure atingerea scopului sancțiunii penale urmând, ca în baza art. 107 alin. 1 lit. d din L 46/2008( fost art.108 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008) cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, să se dispună condamnarea inculpatului C. P. la pedeapsa de 2 ani închisoare. .

Cât privește modalitatea judiciară de individualizare a executării pedepsei, criteriile enunțate mai sus, duc la concluzia că scopul preventiv și represiv sunt atinse chiar fără executarea în regim de detenție, prin aplicarea dispozițiilor art.81, V cod penal, motiv pentru care urmează ca în baza art. 81 Cod penal anterior, să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, pe durata termenului de încercare stabilit conform art. 82 din V.C.penal, de 4 ani.

Pentru a se complini rolul sancționator, educativ și preventiv al pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului, în baza art. 71 alin. 1 V C.pen.cu referire la art 12 alin. 1 din L 187/2012 instanța va interzice acestuia drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen.

Astfel, instanța reține, că natura infracțiunilor comise precum și atitudinea avută de inculpat față de aceasta duc la concluzia existenței unei nedemnități ce impune interzicerea exercitării drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și b Cod.pen, deoarece exercitarea acestor drepturi are în vedere o responsabilitate de ordin civic, responsabilitate pe care inculpatul, prin săvârșirea faptelor a dovedit că nu o are.

În baza art. 359 alin.1 Cod de procedură penală, instanța va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 V. Cod penal cu aplic. art. 5 c.p. privind revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 71 alin.5 V Cod penal, cu referire la art. 12 alin. 1 din L 187/2012 va suspenda executarea pedepselor accesorii aplicate prin prezenta sentință, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

Cu privire la latura civilă instanța constată că partea vătămată Ocolul Silvic Novaci, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

De asemenea, în baza art. 274 alin. (1) C. p.p., îl va obliga pe inculpat la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

DISPUNE:

În baza art. 107 alin. 1 lit. d din Legea 46/2008 (fost art.108 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008), cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, condamnă inculpatul C. P., fiul lui P. și A., născut la data de 18.04.1933, în ., CNP_, domiciliat în oraș Novaci, ., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național în calitate de coautor.

În baza art.81 Vechiul Cod penal, cu aplicarea art.5 Noul Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe un termen de încercare de 4 ani stabilit conform art. 82 Vechiul Cod penal .

Atrage atenția asupra dispozițiilor art 83 Vechiul Cod penal cu aplicarea art.5 Noul Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art.71 alin 1 Vechiul Cod penal cu referire la art.12 alin 1 din Legea nr.187/2012 interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art 64 alin 1 lit a) teza a II-a și lit. b) Vechiul Cod penal.

În baza art. 71 alin 5 Vechiul Cod penal cu referire la art.12 alin 1 din Legea 187/2012 suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

Constată că Ocolul Silvic Novaci nu se constituie parte civilă.

Obligă inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare statului.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 05.11.2015 la Judecătoria Novaci

Președinte,

T. P. C.

Grefier,

M. U.

Red.C.T.P./Tehnored.C.I

ex.6

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 285/2015....		Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 284/2015.... →

Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Sentința nr. 280/2015. Judecătoria NOVACI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Sentința nr. 280/2015. Judecătoria NOVACI