Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Sentința nr. 367/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 367/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 24-04-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI- SECȚIA PENALĂ
Instanța constituită din:
Președinte – JUDECATOR: A. I. C.
Grefier – M. S.
SENTINȚA PENALĂ NR. 367
Ședința nepublică de la 24.04.2015
Pe rol soluționarea cauzei penale de față, privind pe inculpatul minor I. Ș. A., trimis în judecată în stare de libertate, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București cu nr.4909/P/2012 din data de 29.01.2014, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prev. de art.180 alin.2 C.p.cu aplic.art.99 alin.2 C.p.și pe partea civilă P. A..
Dezbaterile au avut loc la data 14.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte din prezenta Sentinta, când Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 24.04.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
La data de 31.01.2014 pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București a fost înregistrată sub nr._ cauza penală privind pe inculpatul minor I. Ș. A., trimis în judecată în stare de libertate, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București cu nr.4909/P/2012 din data de 29.01.2014, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prev. de art.180 alin.2 C.p.cu aplic.art.99 alin.2 C.p.și pe partea civilă P. A..
In fapt, în cuprinsul actului de sesizare a instanței de judecată, s-a reținut:
La data de 21.03.2012, numita P. G. A. a sesizat Secția 13 Poliție cu privire la faptul că, în data de 19.03.2012, în jurul orei 19,00, fiul ei, în vârstă de 15 ani a fost agresat fizic de către un tânăr necunoscut. În urma cercetărilor, a fost identificat făptuitorul în persoana inculpatului I. Ș. A., reținându-se că:
În ziua de 19.03.2012, în jurul orei 19,00, partea vătămată P. A. se afla pe .-se către . dreptul Școlii Generale nr.82, partea vătămată s-a întâlnit cu inculpatul I. Ș. A. și martorii P. T. O., S. A. și R. B., care circulau pe același trotuar în direcție opusă.
Inculpatul, fără să-l cunoască pe P. A., i-a cerut acestuia să se oprească, iar apoi, fără niciun motiv, l-a lovit cu pumnul în zona feței, după care inculpatul împreună cu cei trei martori au fugit.
Partea vătămată P. A. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce la 19.03.2012 prin lovire cu corp dur și au necesitat 14-16 zile de îngrijiri medicale, conform raportului de constatare A2/1595/24.03.2012 al INML M. Minovici.
Din constatările certificatului medico-legal rezultă că partea vătămată, în urma loviturii a suferit o fractură a osului nazal pentru vindecarea căreia s-a intervenit chirurgical.
Având în vedere vârsta inculpatului la data faptei, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrică din care s-a concluzionat că acesta prezintă tulburare de tip socializat și are discernământul păstrat în raport cu fapta comisă.
Faptele se probează cu declarația mamei părții vătămate, proces verbal de consemnare a declarației orale și declarația părții vătămate P. A., declarația tatălui părții vătămate, bilet de ieșire din spital, certificat medico-legal nr.A2/1595/24.03.2012, declarații martori, raport de expertiză medico legală psihiatrică, declarația inculpatului.
Instanta, vazand actele si lucrarile dosarului,
Analizand ansamblul probelor administrate in cauza
Va retine dupa cum urmeaza Judecata cauzei s-a desfasurat in sedinta nepublica conform procedurii spciale de judecata cu inculpati minori, in temeiul art .504- 520 CPP .
I.Situatia in fapt
În ziua de 19.03.2012, în jurul orei 19,00, partea vătămată P. A. se afla pe .-se către . dreptul Școlii Generale nr.82 a trecut pe langa inculpatul I. Ș. A. și martorii P. T. O., S. A. și R. B., care circulau pe același trotuar în direcție opusă.
Inculpatul, fără să-l cunoască pe P. A., i-a cerut acestuia să se oprească, iar apoi, fără niciun motiv explicit sau cauzat de partea vatamata l-a lovit cu pumnul în zona feței după care împreună cu cei trei martori au fugit.
Partea vătămată P. A. asuferit t leziuni traumatice care s-au putut produce la 19.03.2012 prin lovire cu corp dur și au necesitat 14-16 zile de îngrijiri medicale, conform raportului de constatare A2/1595/24.03.2012 al INML M. Minovici.
Din constatările certificatului medico-legal rezultă că partea vătămată, în urma loviturii a suferit o fractură a osului nazal pentru vindecarea căreia s-a intervenit chirurgical.
Având în vedere vârsta inculpatului la data faptei, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrică din care s-a concluzionat că acesta prezintă tulburare de tip socializat și are discernământul păstrat în raport cu fapta comisă.
Faptele se probează cu declarația mamei părții vătămate, proces verbal de consemnare a declarației orale și declarația părții vătămate P. A., declarația tatălui părții vătămate, bilet de ieșire din spital, certificat medico-legal nr.A2/1595/24.03.2012, declarații martori, raport de expertiză medico legală psihiatrică, coroborandu-se cudeclarațiile inculpatului date atat la urmarirea penala cat si in la judecata cauzei.
II .Situatia in drept
Fapta savarsita de inculpata este prevazuta de art. 193 al 2 Cod Penal in vigoare -lovirea sau alte violente-, fiind prevazuta de art 180 al. 2 din Codul Penala din 1968 sub in vigoare la data comiterii faptei
In ce priveste dispozitiile de principiu ale art 5 Cod penal si anume aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile, Instanta apreciaza ca acest principiu fundamental presupune, cu exceptiile prevazute doar de lege, aplicarea in intregime si in totalitate a unei singure legi privita in ansamblu ca sistem complex organizat, coerent, de norme ce reglementeaza un intreg domeniu al vietii sociale ,interdependente si in nici un caz autonome -cu atat mai mult cu cat este vorba de un nou Cod Penal si nu de o lege care prevede noi dispozitii penale, de orice natura ar fi acestea. Aplicarea legii penale mai favorabile nu poate fi facuta prin aplicarea dispozitiilor penale mai favorabile din cele doua Coduri penale, fiind vorba de legea mai favorabila si nu de dispozitii penale mai favorabile din legi diferite aceasta fiind si intentia legiuitorului in aplicarea aceluiasi principiu din vechiul Cod penal ce a fost consacrat si confirmat de practica social juridical . Dealtfel, daca legiuitorul ar fi dorit confirmarea altui principiu in ce priveste legea mai favorabila ar fi vorbit de dispozitii de lege penala mai favorabila si ar fi putut sa enumere cu caracter limitativ sau exemplificativ criterii legale si /sau ordinea aplicarii acestor criterii prin raportare la institutiile fundamentale ale materiei dreptului penal ce ar fi fost totodata simplu sub aspect tehnic- juridic . Aplicarea dipozitiilor penale in baza asa zisei autonomii a institutiilor de drept penal este lipsita de continut legic si logic juridic putand constitui doar baza unor discutii doctrinare despre notiuni terminologice ., putand duce si la rezultate absurde sau indirect la neaplicarea legii noi. In consecinta fiind interzis de principiu general de drept a crea o alta lege din cele aflate in vigoare de la data savarsirii faptei pana la data judecatii definitive a acesteia, adica lex tertia, urmeaza a se stabili care din legile penale este mai favorabila in angajarea si stabilirea consecintelor raspundarii penale.
In acest sens trebuie a fi analizate dispozitiile ambelor Coduri penale in ce priveste dispozitiile privitoare la definitia infractiunii, conditiile de existenta ale acesteia- dezincriminarea, cauzele de inlaturare a caracterului penal al faptei sau de neimputabilitate sau asa zis justificative, unitatea si pluralitatea de infractiuni, categoriile pedepselor si natura acestora, criteriile generale si dispozitile speciale de individualizare ale aplicarii acestora, cauzele care inlatura raspunderea penala si executarea sau modificarea pedepsei si consecintele condamnarii Aplicarea legii penale mai favorabile are un caracter judiciar accentuat si un continut concret determinat in principal fiecarei spete .
In ce priveste incadrarea juridica data faptelor in actul de sesizare a Instantei conform legii penale in vigoare la data faptei si intocmirii Rechizitoriului aceasta va fi analizata tot prin raportare necesara la dispozitiile art 5 din Codul penal privind aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabila prevazuta de art 5 din Codul penal, dupa cum urmeaza,
In temeiul 386 Cod proc. P. rap. la art 5 Cod Penal, va schimba incadrarea juridica a faptelor pentru care au fost trimis in judecata inculpatul, apreciind ca dispozitiile Codului Penala in vigoare cu referire la infractiunile sesizate judecatii sunt evident mei favorabile prin regimul juridic sanctionator mult atenuat al minorilor., ca si prin limitele mult diminuate ale pedepselor cu inchisoarea relativ la infractiunile pentru care este judecat
Codul Penala instituie regimul comun al masurilor educative neprivative de libertate si de exceptie privind masuri educative privative de libertate, doar in cazul infractiunilor grave sanctionate cu inchisoarea de 7 ani sau mai mare ori detentiunea pe viata,
In consecinta,
In temeiul art 5 rap la art 193 al. 2 si art. 113 114 al .1 si art . 118 Cod penal, va aplică inculpatului minor I. Ș. A., o masura educativa .
Infractiunea este grava prin urmarile acesteia, prejudiciul moral si material insemnat si neacoperit, a fost comisa in public de fata si in scopul foarte probabil de a –I impresiona pe ceilalti minori prieteni ai inculpatului impreuna cu care se afla acesta in momentul savarsirii, nepremeditata, Instanta constatand lipsa circumstantelor atenuante dar si a celor agravante si atitudinea procesuala pozitiva de recunoastere a faptei si asumare a consecintelor raspunderii .
Fapta a fost comisa cu intentie directa, dar spontana nefiind premeditata ce rezulta din lipsa precisa concreta a motivatiei acesteia conform declaratiei inculpatului si modul de savarsire a faptei .
Instanta apreciaza masura educativa ca necesara dar suficienta in raport de circumstantele faptei, gravitatea si urmarile acesteia si persoana inculpatului,
La aplicarea acestei masuri Instanta a avut invedere dipozitiile art. 113 114 al .1 si art . 118 Cod penal,
Vazand ca sunt indeplinite conditiile prevăzute de art.396 alin. 1 si 2 C.pr.pen, faptele exista, constituie infractiune si au fost comise cu intentie directa, Instanța va aplica inculpatului minor masura educativa neprivativa de libertate .a supravegherii pe o perioada de 4 luni sub coordonarea Serviciului de Probatiune Bucuresti, pentru savarsirea infractiunii de lovire prevazuta de art 193 al. 2 Cod penal la data de 19.03.2012 .
Analizând pretențiile civile formulate de partea vătămată constituita – parte civilă, Instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 1357 Cod Civil, la care face trimitere art. 19. CPP ., angajarea răspunderii civile delictuale a unei persoane implică îndeplinirea cumulativă a patru condiții: existența unei fapte ilicite, vinovăția făptuitorului, producerea unui prejudiciu, precum și legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul produs. Având în vedere situația de fapt reținută, aceste condiții sunt întrunite în speță.
Astfel, este neîndoielnic că fapta culpabilă intentia indirecta- asa cum a fost retinuta mai sus a inculpatului ce a condus la vatamarea seriosa ,grava a părții vătămate a fost de natură si a i-a cauzat acestuia prejudicii de ordin moral și material, constând în suferința fizică și psihică, șocul și traumele îndurate în perioada necesară vindecării leziunilor, precum și cheltuielile de îngrijire și tratament efectuate în vederea vindecării.
În ceea ce privește însă întinderea prejudiciului material, Instanța constată că dovada cuantumului prejudiciului nu este facuta de partea care are sarcina probei .
Prin urmare, instanța va acorda minorului parte vătămată – parte civilă P. M. M. despăgubiri materiale în cuantum de 1.443,89 lei și despăgubiri morale în cuantum de 46.330,11 lei.
În ce privește pretențiile civile formulate de părțile civile P. A. și P. Gellu în nume propriu, solicitând fiecare suma de 10.000 lei cu titlul de despăgubiri pentru daune morale pentru suferința, neliniștea, încordarea psihică și frământările sufletești ce le-au fost provocate de starea de sănătate deteriorată a fiului lor, instanța reține că, deși în mod cert părinții au fost afectați de suferințele minorului, ceea ce se circumscrie noțiunii de prejudiciu moral nepatrimonial, acordarea unei compensații bănești pentru aceasta nu se justifică, căci empatia este inerentă relațiilor de filiație, iar în cauza de față vindecarea minorului, pe de o partea, dar și acordarea de despăgubiri acestuia pentru prejudiciul suferit și condamnarea inculpatului constituie o satisfacție suficientă pentru părinți.
În ceea ce privește cuantumul prejudiciului, Instanta va retine că, față de specificul prejudiciului moral nepatrimonial, nu se poate apela la mijloace de probă materiale pentru determinarea exacta a întinderii despăgubirilor acordate cu acest titlu, urmând ca, în raport de ansamblul circumstanțelor de fapt ale cauzei, să se stabilească o sumă prin aprecierea rezonabila globală cu caracter ridicat de probabilitate care să ofere o compensație părții vătămate pentru consecințele prejudiciabile suferite ca urmare a faptei inculpatului, având în vedere și faptul că despăgubirile acordate pentru daune morale nu sunt menite a avea un caracter represiv, ci reparator, fără a constitui totuși o sursă injustă de îmbogățire sau un pretium doloris (preț al durerii).
În ceea ce privește cuantumul daunelor morale, în lipsa oricărui criteriu legal, in aplicarea principiilor fundamentale ale legii civile si interpretarii acesteia si ale raspunderii civile delictuale
Instanța apreciază că acesta trebuie să fie unul echitabil, adică, să asigure un just echilibru între pericolul social al faptei și suferința provocată prin săvârșirea acesteia, oferind o compensație reala si rezonabila persoanei prejudiciate prin săvârșirea infracțiunii, netrebuind să constituie insa o sarcină excesiv de oneroasă pentru cel ce a provocat prejudiciul, deturnând finalitatea reparatorie a acestora într-una sancționatorie, asa dupa cum nu poate fi nici izvor de imbogatire fara just temei pentru cel care in mor reala a fost torusi prejudiciat . Asadar repararea prejudiciului cauzat trebuie sa aiba caracter rezonabil si pentru cel ce este chemat sa il repare potrivit legii .
Pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor acordate cu acest titlu, Instanța va avea în vedere intensitatea suferintelor cauzate partii civile lovirea cauzand suferinte legate de vatamarea in sine ce a necesitat interventie chirurgicala pentru vindecarea fracturii nazale . Instanta socoteste ca nivelul despagubirilor in cuantum de 1000 lei este cu siguranta suficient si de natura a acoperi toate neplacerile cauzate victimei si a compensa suferintele cauzate. Acordarea sumei solicitate ar fi total excesiva, ar avea pentru inculpat si parintele acestuia un caracter represiv, de pedeapsa, ceea ce nu poate fi acceptat chiar daca culpa parintelui exista cert, in cauza partea civila nesolicitand insa introducerea parintelui inculpatului in proces ca parte responsabila civilmente in temeiul art 1327al. 1 si 3 Cod Civil.
În concluzie față de toate aceste considerente, instanța reține că suma solicitat cu titlul de despăgubiri pentru daune morale de_ lei, nu este justificată în cazul concret acordarea sumei de 4500 lei acesteia constituind o compensare efectivă, dar și o satisfacție echitabilă pentru ansamblul prejudiciilor morale nepatrimoniale suferite de partea vătămată minoră ca urmare a accidentului rutier a cărui victimă a fost
Instanta apreciaza ca este in interesul victimei in primul rand ca despagubirile sa poata fi si sa fie platite .
Acesta este un aspect important deoarece caracterul rezonabil al cuantumului prejudiciului care este consecinta egalitatii si echilibrului dintre subiectele dreptului civil si un criteriu important in ce priveste despagubirile morale . Acordarea unei sume nerezonabile cu ignorarea celor aratate mai inainte ar schimba fara temei legal fundamentul raspunderii juridice .
Pentru toate aceste considerente, Instanța va admite pretențiile formulate cu titlul de daune morale doar în parte,
Privind culpa in pornirea si desfasurarea procesului penal ce a cauzat cheltuieli judciare,
Va obligă inculpatul prin reprezentant legal la 600 lei cheltuieli judiciare catre Stat in temeiul art 274 CPPdin care 300 lei aferente urmaririi penale conform rechizitoriului
Va obliga inculpatul la 450 lei cheltuieli judiciare catre partea civila constand in onorariu aparator in temeiul art 276 rap . la art . 451 al. 2 Cod procedura civila.
F. de aceste considerente si motive,
PENTRU ACESTE MOTIVE
în numele legii
HOTĂRĂȘTE :
In temeiul art 5 rap la art 193 al. 2 si art. 113 114 al .1 si art . 118 Cod penal, aplică inculpatului minor I. Ș. A., fiul lui A. și C., născut la 19.02.1997 în București, domiciliat în București, ., ., sector 5, CNP_, masura educativa a supravegherii pe o perioada de 4 luni sub coordonarea Serviciului de Probatiune Bucuresti, pentru savarsirea infractiunii de lovire prevazuta de art 193 al. 2 Cod penal la data de 19.03.2012 .
Admite in parte actiunea civila in temeiul art 1357 cod civil si 19 rap. la art 397 CPP formulată de catre partea civila P. A., domiciliat în București, ., ., sector 3 .
Obligă inculpatul prin reprezentantul legal I. C., domiciliată în București, ., ., sector 5, la 4500 lei daune morale catre partea civila P. A..
Obligă inculpatul prin reprezentant legal la 600 lei cheltuieli judiciare catre Stat in temeiul art 274 CPPdin care 300 lei aferente urmaririi penale conform rechizitoriului
Obliga inculpatul la 450 lei cheltuieli judiciare catre partea civila constand in onorariu aparator in temeiul art 276 rap . la art . 451 al. 2 Cod procedura civila.
Pronuntat in Sedinta Publica .
Astazi 24.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
2 ex./22.06.2015
Red.AIC/Tehnored. M.S
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 268/2015.... | Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine.... → |
|---|
