Plângere conform art. 39 din Legea 254/2013. Sentința nr. 90/2015. Judecătoria TÂRGU JIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 90/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU JIU la data de 15-01-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
Cod operator 2444
JUDECĂTORIA TÂRGU J.
TÂRGU J.
JUDEȚUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
Sentința penală Nr. 90/2015
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: N. N.
Grefier: L. I. N.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror A. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J.
Pe rol fiind judecarea contestației împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul P. Tg-J. formulată de petentul H. C. C. în contradictoriu cu intimata Administrația P. Tg-J..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 13.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință; la acel termen, instanța a stabilit termen în vederea pronunțării pentru data de 15.01.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA:
Asupra cauzei de față:
Prin contestația înregistrată la Penitenciarul Tg-J. și înaintată Judecătoriei Tg-J. pe rolul căreia a fost înregistrată sub nr. _, petentul condamnat H. C. C. a contestat încheierea judecătorului de supraveghere de la P. Tg-J. nr.395/24.10.2014.
Contestația nu a fost motivată în drept.
Analizând ansamblul materialului probator, reține instanța că prin încheierea nr. 395/24.10.2014 a judecătorului de supraveghere de la Penitenciarul Tg-J., pronunțată în dosarul 391/2014, a fost respinsă plângerea formulată de petentul condamnat H. C. C..
În încheierea judecătorului de supraveghere s-a arătat că, potrivit disp. art. 56 alin. 2 din Legea nr.254/2013: „ împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta lege, luate de către administrația penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoștință de măsura luată. "
S-a menționat că dispozițiile art. 56 trebuie interpretate și prin corelare cu dispozițiile alin.6 ce prevede soluțiile pe care le poate pronunța judecătorul de supraveghere, în cazul examinării pe fond a plângerii:
a)admite plângerea, în tot sau în parte și dispune anularea sau modificarea măsurii luate de către administrația penitenciarului, ori obligă administrația penitenciarului să ia măsurile legale care se impun;
b)respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, rămasă fără obiect, tardivă sau inadmisibilă după caz;
c) ia act de retragerea plângerii;
S-a reținut că dispozițiile art.56 alin 2 din Legea nr.254/2013 reglementează o procedură specială, prin urmare o procedură de strictă interpretare, menită să constituie o garanție a respectării unor drepturi conferite persoanelor private de libertate, procedura fiind aplicabilă numai în cazul încălcării drepturilor prevăzute în Capitolul V din Legea nr.254/2013 - capitol denumit „Drepturile persoanelor condamnate".
S-a precizat că plângerea trebuie să vizeze o anumită măsură determinată luată de administrația penitenciarului, cu privire la care să se poată dispună anularea sau modificarea, în scopul opririi încălcării dreptului (prin „măsură" înțelegându-se și neîndeplinirea unei obligații corelative unuia din drepturile consacrate de Capitolul V din Legea nr.254/2013), măsură trebuie să fie luată de administrația locului de deținere.
S-a arătat totodată că dispozițiile art.56 alin. 2 prevăd un termen procedural (termen de decădere) de formulare a plângerii (10 zile de la data la care persoana privată de libertate a luat cunoștință de măsura luată).
S-a menționat că dispozițiile art.56 din Legea nr.254/2013 prevăd obligativitatea îndeplinirii unor condiții prealabile examinării pe fond a unei asemenea plângeri, și anume:
1)condiția ca plângerea să vizeze o măsură anume luată de administrația locului de deținere;
2)condiția ca măsura să privească exercitarea drepturilor prevăzute de Capitolul IV din Legea nr.254/2013, nu a altor drepturi.
În ceea ce privește prima condiție, s-a reținut că plângerea nu se referă la o măsură anume luată de administrația locului de deținere cu privire la care judecătorul de supraveghere, constatând că măsura are ca efect încălcarea unuia din drepturile prevăzute de - Capitolul V, să dispună anularea sau modificarea ei, în scopul înlăturării vătămării produse prin încălcarea dreptului.
A arătat judecătorul de supraveghere că, în fapt, petentul se plânge că în Penitenciarul Tg/J. nu există un meniu vegetarian, dându-i-se hrană din meniul bolnavilor de diabet ce conține grăsimi, deși a anunțat administrația penitenciarului din data de 19.05.2014.
S-a arătat că potrivit art. 80 din Leg. 254/2013 persoanelor condamnate li se asigură dreptul la hrană, ținută, cazarmament și condiții minime de cazare.
S-a arătat că art. 50 din Leg. 254/2013 prevede că administrația fiecărui penitenciar asigură condiții adecvate pentru prepararea, distribuirea și servirea hranei, potrivit normelor de igienă a alimentației, în funcție de vârstă, starea de sănătate, natura muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase asumate de către persoana condamnată printr-o declarație pe propria răspundere. Administrația locului de deținere trebuie să asigure deținuților trei mese pe zi, o hrană variată, corespunzătoare calitativ și cantitativ regulilor de igienă a alimentației, conform vârstei, stării de sănătate și naturii muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase, iar pentru deținuții bolnavi să asigure numărul de mese și regimul alimentar recomandat de medicul locului de deținere, cu respectarea disp. art. 50 din Leg. 254/2013.
Judecătorul de supraveghere a constatat că plângerea ce i-a fost adresată în temeiul at.56 din Legea nr.254/2013 este neîntemeiată, întrucât nu se referă la o anumită măsură (individualizată, precizată, determinată) a administrației locului de deținere.
A arătat că, în cauza de față, petentul, conform adresei Administrației P. Tg-J., a beneficiat conform recomandări medicului de norma de hrană 18 din care s-au scos carnea și grăsimile, iar urmare a solicitărilor sale, a fost alocat de medic la norma de hrană 17 vegetarieni, fără carne sau produse din carne.
De asemenea, în data de 23.09.2014, dată la care a revenit în Penitenciarul Tg-J. de la Penitenciarul D. petentul a solicitat în scris să îi fie acordată norma de hrană Lacto-Vegetarian, iar începând cu data de 04.10.2014 acesta este alocat la norma de hrană 17 fără carne și produse din carne. Judecătorul de supraveghere a mai reținut că, prin plângerea ce i-a fost adresată, petentul a invocat încălcarea dispozițiilor art.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului potrivit cărora " Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante""" (dispoziții ce se regăsesc și în art.22 alin.2 din Constituția României).
În ceea ce privește aceste pretinse încălcări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, s-a arătat că judecătorul de supraveghere este obligat să se supună atribuțiilor și competențelor conferite de Legea nr.254/2013 și să dispună doar conform procedurilor conferite de această lege, prin actele prevăzute de lege.
Potrivit art. 104 alin. 9 din Legea nr. 254/2013, împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana condamnată și administrația penitenciarului pot formula contestație la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Din înscrisurile existente la dosar reține instanța că în data de 23.05.2014 petentul a solicitat prin cererea nr._/23.05._ să fie prezentat la medic nutriționist(care nu face parte din ANP), pentru ca acesta să-i prescrie un meniu vegetarian, însă la acel moment deținutul nu deținea bani în cont pentru consultație și a refuzat să fie internat într-un spital penitenciar.
La data de 07.08.2014 a fost internat în Spitalul Penitenciar Colibași de unde a revenit la data de 18.08.2014, iar conform recomandării medicale a beneficiat de norma 18+18E(distrofici).
Persoana private de libertate a refuzat această normă și începând cu data de 22.08.2014 a fost alocat la norma 17- vegetarieni(fără carne sau produse din carne) avându-se în vedere solicitările sale anterioare. În data de 23.09.2014 persoana private de libertate a revenit în Penitenciarul Tg-J. (de la Penitenciarul D.) și prin cererea nr._/23.09.2014 a solicitat să-i fie acordată norma de hrană Lacto – Vegetarian, medicul unității făcând mențiunea că „ că deținutul este în evidență cu boli cronice, are recomandare pentru RN 18(norma 18), însă deținutul dorește regim fără carne" iar începând cu data de 04.10.2014 deținutul este alocat la norma de hrană 17(fără carne și produse din carne).
Se constată că în adresa înaintate la data de 24.11.2014 de ANP-Penitenciarul Tg-J. se menționează că persoana privată de libertate H. C. C. este alocat la drepturi de hrană norma.17.
De asemenea, conform răspunsului nr.8915/DEA emis de Administrația Națională a Penitenciarelor hrănirea persoanelor private de libertate care solicită regim alimntar de tip vegetarian se poate realiza în conformitate cu prevederile în vigoare, chiar dacă nu există normă de hrană distinctă în acest sens. S-a menționat că, în situația în care o persoană privată de libertate care suferă de o anumită afecțiune medicală, solicit regim alimentar de tip vegetarian, hrănirea se poate realiza numai la recomandarea medicului unității, în conformitate cu art. 69(1) din OMJ NR. 2713/C/2001. Dacă solicitarea unui regim alimentar reprezintă o opțiune a persoanei private de libertate, acesta trebuie să facă o cerere scrisă în acest sens, hrănirea putând fi asigurată în conformitate cu pct.7 de la Nota din Norma 14B din OMJ nr. 2713/C/2001.
Potrivit art. 69 alin.1 din OMJ 2713/C/15.11.2001 în cazul persoanelor private de libertate, pentru care sunt stabilite și avizate de medic meniuri dietetice, rațiile din normele de hrană pot fi eliminate, diminuate sau introduce rații de produse noi, fără a se depăși însă media zilnică a caloriilor aprobate pentru norma respectivă.
Având în vedere aceste aspecte, instanța apreciază ca fiind întemeiată contestația formulată de petent, așa încât va fi admisă.
Va desființa încheierea nr.395/24.10.2014 pronunțată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul P. Tg-J..
Va obliga Administrația P. Tg-J. ca, în raport de recomandarea medicului unității și opțiunea petentului, să i se stabilească petentului H. C. un regim alimentar adecvat.
În temeiul art. 275 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația formulată de petentul condamnat H. C., fiul lui C. și P., născut la data de 26.03.1980, în prezent în Penitenciarul Tg-J..
Desființează încheierea nr.395/24.10.2014 pronunțată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul P. Tg-J..
Obligă Administrația P. Tg-J. ca, în raport de recomandarea medicului unității și opțiunea petentului, să i se stabilească petentului H. C. un regim alimentar adecvat.
În temeiul art. 275 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.01.2015.
PREȘEDINTE
N. N.
Grefier
L. I. N.
Red. N.N./Teh.LI.N.
5 ex./13.02.2015
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 29/2015.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Hotărâre din... → |
|---|
