Ultrajul. Art.257 NCP. Sentința nr. 70/2015. Judecătoria TURDA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 70/2015 pronunțată de Judecătoria TURDA la data de 04-03-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA T.
T., Piața Romană nr.12, jud.Cluj
Operator de date cu caracter personal nr. 3186
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
Nr reg ex pen 99/2015
SENTINȚA PENALĂ Nr. 70/2015
Ședința publică din 04 Martie 2015
Completul constituit din:
Președinte C. P.
Grefier I. A.
Ministerul Public a fost reprezentat de Ș. S. M., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria T..
Pe rol fiind pronunțarea în cauza penală privind pe inculpatul L. F., aflat sub control judiciar, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, prev. și ped. de art. 257 al. 1 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 18.02.2015, care face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Prin rechizitoriul nr. 2279/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T., înregistrat la Judecătoria T. în data de 14.10.2014 cu nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului LADAR F., pentru comiterea infractiunii de ultraj, prev de art 257 alin 1 C pen
Prin actul de sesizare a instanței s-a arătat că în seara zilei de 02.09.2014, în jurul orelor 22,00 aflându-se în pădurea din satul M. Băișorii, jud. Cluj, în locul denumit ,,Pârâul Miercii”, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu o bară metalică peste spate, respectiv umărul stâng, atingându-l și pe cap, persoanei vătămate C. I., pădurar, care se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
S-au avut in vedere urmatoarele probe: proces verbal de cercetare la fața locului plus planșe foto –f. 8-10, 11-21, - proces verbal de cercetare la fața locului plus planșe foto –f. 103-104, 105-111, - raportul organelor de poliție –f. 36-37, - plângerea și declarația părții vătămate C. I. –f. 4-5, 22-24, 25-27, - declarația părții vătămate L. I. –f. 118-120, - declarațiile inculpatului L. F. –f. 49-51, 57-58, - declarațiile martorului C. I. D. –f. 28-31, 32-33, - declarația martorului C. C. –f. 76-78, - declarația martorei Orzeiu S. –f. 79-80, - declarația martorului P. V. –f.89-91, - declarația martorului C. G. C. –f. 92-93, - raport de expertiză criminalistică privind testarea cu tehnica poligraf a părții vătămate C. I. –f. 125-133, - raport de expertiză criminalistică privind testarea cu tehnica poligraf a martorului C. D. I. –f. 134-141, - raport de expertiză criminalistică privind testarea cu tehnica poligraf a inculpatului L. F. –f. 142-149, - raport de expertiză criminalistică privind testarea cu tehnica poligraf a părții vătămate L. I. –f. 150-157, - certificat medico-legal a numitului C. I. –f. 38, - certificat medico-legal a numitului L. I. –f. 87, -raport de expertiză medico-legală –f. 171-175, - înregistrarea video depusă de martorul C. C. –f. 82-83
Prin incheierea judecatorului de camera preliminara de la Judecatoria T., din data de 10.11.2014, s-a dispus inceperea judecatii fata de inculpat, conform art 346 alin 2 C pr pen.
Persoana vatamata C. I. s-a constituit parte civila in data de 02.12.2014 (f 50), aratand ca solicita de la inculpat 500 lei despagubiri materiale (valoarea hainei rupte) si_ euro daune morale (atat prin suferintele fizice si psihice provocate, cat si prin atingerea adusa respectabilitatii sociale a partii civile, din perspectiva functiei de padurar, a imaginii favorabile de care s-a bucurat de-a lungul timpului).
In faza cercetarii judecatoresti au fost audiati partea civila (f 56), inculpatul (f 88), martorii C. D. I. (f 78), C. C. S. (f 80), C. G. C. (f 82), Ladar A. I. (f 83), P. V. (f 84), Ladar I. (f 87), s-a facut aplicarea art 374 alin 7 C pr pen in privinta martorei Orzeiu S.. S-au comunicat inscrisuri (f 100, 107-114, 127-151).
Analizand materialul probator al cauzei, instanta retine urmatoarea stare de fapt:
În seara zilei de 02.09.2014, in jurul orei 21,00, partea civila C. I., pădurar în cadrul Ocolului Silvic M. M., Posada de Jos, jud A., împreună cu martorul C. D. I., pădurar în cadrul Ocolului Silvic T., executau serviciul de pază în cantonul silvic aparținând martorului C. D. I. din pădurea M. Băișorii, din cadrul Ocolului Silvic T., invecinat cu cantonul pe care il are în pază partea civilă, aceștia deplasându-se cu un autoturism de teren condus de partea vătămată.
In seara respectiva au observat un autoturism semanand cu al inculpatului, autoturism pe care il cunosteau, stationand pe un drum forestier. Pornind in urmarirea acestuia, deoarece anterior l-au mai sanctionat conform codului silvic pe inculpat, atentia le-a fost atrasa spre padure de urme de caruta, pe care le-au urmat. Au ajuns in apropierea locului,,Pârâul Miercii”. L-au observat pe martorul Ladar I., tatal inculpatului, care trăgea cu calul un buștean din pădure. Martorul a incercat sa fuga cu caruta, dar dupa o distanta parcursa pe drumul forestier, a intrat in padure, fugind. A fost urmat de martorul C. I. D., care l-a ajuns, prinzandu-l de brat. Martorul Ladar I. s-a zbatut, incercand sa fuga, astfel incat martorul C. a chemat-o pe partea civila. Impreuna cu martorul C., partea civila l-a luat de un brat pe martorul Ladar I., pentru a-l scoate din padure.
In acest moment, au observat o lumina de lanterna, purtata de inculpat pe cap. Inculpatul, cu o bara metalica s-a apropiat de partea civila, lovind-o in zona umarului stang si pe bratul si mana stanga cu care aceasta s-a aparat.
Aparandu-se, partea civila nu l-a mai tinut pe martorul Ladar I., ci a incercat si chiar a reusit sa ia bara metalica din mana inculpatului. Inculpatul a plecat in padure, dar martorul C. D. nu a reusit sa il mai tina pe martorul Ladar I. . Acest martor a incercat sa ia bara din mana partii civile, ocazie cu care s-au impins. In momentul in care i-a smuls bara partii civile, martorul Ladar I. a cazut cu partea civila peste el.
La fata locului, pe drumul forestier, a sosit un autoturism in care se aflau martoruii ladar A., C. C.. La sosirea acestora, partea civila si martorul C. D. s-au indreptat spre autoturismul lor, blocand, pe interior portierele. Nu i-au deschis martorului Ladar I., care isi cauta palaria.
Martorul C. C. a realizat o inregistrare in care apare imaginea martorului Ladar I., care are cateva urma de sange pe fata.
Inculpatul a revenit din padure, si-a ajutat tatal, martorul Ladar I. sa urce in caruta si au plecat spre . de cele doua autoturisme, incidentul finalizandu-se.
Partea civila a necesitat pentru vindecare 1-2 zile ingrijiri medicale, leziunile putandu-se produce prin lovire cu corp dur, in data de 02.09.2014.
Aceasta stare de fapt se retine conform declaratiilor partii civile, coroborate cu ale martorilor C. D. I., P. V..
Inculpatul a recunoscut ca a lovit-o pe partea civila, mentionand ca obiectul folosit a fost din lemn.
Insa, a nuantat declaratia sa, in sensul ca a aratat ca s-a aflat in padure cu tatal sau, pentru a strange si a transporta acasa lemne (f 58 dos up, f 88). S-a despartit de tatal sau, fiecare cautand lemne, iar la un moment dat, l-a auzit pe acesta strigand, ca este omorat. De indata, a sunat-o pe Ladar A., chemand-o la fata locului. Aceasta a sosit dupa 10-20 de minute, impreuna cu C. C. si impreuna au coborat spre locul unde martorul Ladar I. era lovit cu pumnii si picioarele de catre partea civila si martorul C. I.. Acela a fost momentul in care a intervenit, impingand-o si lovind-o pe partea civila.
Instanta retine ca obiectul folosit a fost din metal, asa cum au declarat partea civila, martorul CretuDaniel, martorul P. V. caruia acestia i-au povestit ce li s-a intamplat. Declaratia inculpatului in privinta obiectului folosit nu se coroboreaza cu alta proba, martorul Ladar I. aratand ca nu a vazut obiectul folosit de inculpat, dar la caruta nu aveau nimic metalic; astfel, martorul a presupus ca obiectul este, de asemenea, din lemn.
Instanta inlatura ca nesincera declaratia conform careia inculpatul a coborat in rapa, locul abrupt in care se aflau martorul Ladar I., partea civila si martorul C. D., impreuna cu martorii Ladar A. si C. C.. Acestia, desi au sosit la fata locului, impreuna, au avut fiecare declaratii diferite referitor la ceea ce au vazut la momentul sosirii.
Martorul C. C. a aratat ca, la sosirea la fata locului, pe drum nu a observat pe nimeni. Apoi, din rapa a aparut Ladar I., avand urme de sange si de lovituri. (declaratia din faza de urmarire penala). In fata instantei de judecata si-a modificat, nejustificat, declaratia, in sensul ca sosind la fata locului, l-a observat pe Ladar I., langa autoturismul padurarilor, tragand de usa, cerandu-si palaria. Dar, aceeasi declaratie a avut-o in fata instantei de judecata martora Ladar A., care in faza de urmarire penala nu a dorit sa dea declaratii, fiind sotia inculpatului.
Instanta mai observa ca nici partea civila si nici martorul C. D. nu au mentionat prezenta la locul faptei a martorilor Ladar A. si C. C., mentionand ca au mai vazut un autoturism, pe drumul forestier.
Prin urmare, se retine ca martorii Ladar A. si C. C. au sosit la fata locului inainte ca martorul ladar I. sa iasa din padure pe drumul forestier.
In consecinta, se inlatura ca nesincera declaratia inculpatului conform careia ar fi coborat in padure impreuna cu martorii Ladar si C., retinandu-se ca a fost singur cand s-a apropiat de martorii Ladar I., C. D. I. si de partea civila.
In ceea ce priveste sustinerea inculpatului ca martorul Ladar I. a fost batut de partea civila si martorul C. D., instanta are in vedere ca declaratia sa se coroboreaza cu a martorului Ladar I.; pe de alta parte declaratia partii civile se coroboreaza cu a martorului C. D.. In ceea ce priveste declaratiile martorilor P. V., C. C. si Ladar A., acestia au relatat cele ce li s-au povestit de catre inculpat, parte civila, ori martorul Ladar I..
Trebuie avut in vedere raportul de expertiza medico-legala efectuat in cauza, potrivit caruia martorul Ladar I. a prezentat leziuni traumatice: placard excoriate temporal drept; fină excoriație frontal median; echimoză suprasprâncenos stânga; echimoză temporal stânga; placard excoriate laterocervical stâng, discontinuu; echimoză pe fața anterioară a antebrațului stâng; echimoză în plica cotului stg; care s-au putut produce prin lovire și lovire tangențială cu corpuri dure(fără a se putea exclude lovirea de corpuri dure); a mai prezentat o echimoză pe fond indurat și tumefiat pe fața posterioară a brațului drept care s-a putut produce cel mai probabil prin cădere(fără a se putea exclude în totalitate lovirea cu corpuri dure), precum și . coastelor IX și X pe linia axilară anterioară în dreapta, care s-au putut produce cel mai probabil, prin cădere în cadrul unei auto- sau heteropropulsii (fără a se putea exclude în totalitate lovirea cu corpuri dure). Leziunile traumatice au putut necesita 16-18 zile de îngrijiri medicale. (f. 171-175 dos up)
De asemenea, conform rapoartelor criminalistice întocmite în cauză de către IPJ Cluj, Serviciul Criminalistic, se retine ca la intrebarea nr 9) ,,L-ai văzut pe C. I. hărțuindu-l pe tatăl d-tale? cu raspuns: Da.”, nu s-au produs modificări psihofiziologice specifice comportamentului simulat – pentru inculpat, iar la întrebarea nr.. 8, ,,D-ta l-ai lovit cu pumnii și picioarele pe L. I.?, răspuns: Nu.”, s-au produs unele modificări psihofiziologice care ar putea fi asociate comportamentului simulat, pentru partea civila..(f.125-133) . Instanta constata ca aceste probe nu au fost inlaturate in procedura de camera preliminara, astfel incat, cererea formulata de catre inculpat prin aparator, de inlaturare a acestora ca nelegale, nu poate fi primita, fata de momentul acesteia – la cuvantul in dezbateri
Instanta mai are in vedere situatia retinuta, anume ca partea civila si martorul Ladar I. au cazut la pamant, cand martorul a incercat sa-i ia bara metalica.
Incercarile martorului Ladar I. de a scapa din bratele partii civile si ale martorului C. D. au fost similare unei hartuieli, astfel incat raspunsul inculpatului corespunde adevarului, iar raspunsul partii civile se poate suprapune pe imprejurarea ca a fost cazut la pamant cu martorul, in cursul unei imbranceli, altercatii fizice legate de bara metalica.
In ceea ce priveste leziunile suferite de martorul Ladar I., fata de concluziile raportului de expertiza medico-legala, instanta nu poate decat sa observe ca acestea s-au putut produce in urma cazaturii cu partea civila, in contextul incercarii de a-i lua bara.
Instanta mai subliniaza ca martorii C. C. si Ladar A., precum si inculpatul au sustinut ca martorul Ladar I. era plin de sange, insa din inregistrarea video de la dosar se observa ca acesta are doua leziuni sangerande la nivelul fetei.
In cauza s-a pus in discutie calitatea de functionar public a partii civile; s-a mai discutat de catre parti si procuror existenta circumstantei atenuante legale a depasirii limitei legitimei aparari. In dezbateri, aparatorul inculpatului a facut referire la existenta legitimei aparari.
In stabilirea calitatii de functionar public, calitate ceruta pentru subiectul pasiv al infractiunii de ultraj, prev de art 257 C pen, instanta are in vedere dispozitiile art 175 alin 1 lit c C pen, functionarul public fiind definit ca persoana care exercita in cadrul unei persoane juridice cu capital integral ori majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. Instanta are in vedere si dispozitiile art 176 C pen conform carira prin „public” se intelege tot ce tine de persoanele juridice care administreaza sau exploateaza bunurile proprietate publica.
Partea civila C. I. este angajat al Ocolului Silvic M. M. SRL, in functia de padurar, raspunzand de controlul exploatarilor, de paza padurilor, de ducerea la indeplinire planul privind prevenirea delictelor prin taieri de arbori (f 107-112).
Se observa ca partea civila era la momentul faptei angajat al unui ocol silvic, cu atributii legate de exploatarea padurilor, proprietate publica si privata. Prin prissma dispozitiilor art 175 alin 1 lit c C pen, art 176 C pen, instanta retine ca in calitate de padurar partea civila avea calitatea de functionar public.
In continuare, este necesar sa se stabileasca daca partea civila poate fi subiectul pasiv al prezentei fapte cu care este sesizata instanta, fapta comisa in perimetrul ocolului Silvic T., tinand seama ca partea civila este angajat al Ocolului Silvic M. M., cu atributii de padurar in ocolul silvic Bondureasa.
Raportat la latura obiectiva a infractiunii de ultraj, instanta observa ca subiectul pasiv trebuie sa se afle in exercitiul atributiilor de serviciu, ori fapta sa fie comisa in legatura cu aceste atributii.
Inculpatul, prin avocatul sau, a sustinut ca partea civila nu a avut calitatea de functionar public ceruta de dispozitiile art 257 C pen, intrucat si-a depasit atributiile de serviciu, fiind angajat al altui ocol silvic.
Instanta inlatura aceasta sustinere, retinand ca partea civila avea calitatea de padurar, functionar public, in exercitiul atributiilor de serviciu la momentul faptei.
Pentru aceasta se au in vedere dispozitiile art 257 C pen conform carora este aparata autoritatea de stat, exercitata prin functionarii sai. Astfel, sunt functionari acei angajati care indeplinesc o insacinare de stat, indiferent cum s-a facut acea insarcinare,daca a existat o astfel de insarcinare, ori daca o indeplineste doar in fapt. O conditie este insa aceea ca acea unitate sa cunoasca activitatea respectiva (Explicatii teoretice ale codului penal roman, partea generala, vol II, pag 442, autori V Dongoroz, S Kahane, C B., N I.).
Se retine ca Ocolul silvic T. cunostea ca partea civila, angajat al ocolului Silvic M. mare face patrulari in teren, impreuna cu angajati ai Ocolului silvic T., cele doua zone de fond forestier fiind invecinate. (f 100, 127). S-a subliniat ca padurarul este gestionar al fondului forestier (f HG 1076/2009 – f 127), pentru prevenirea pagubelor efectuand patrulari in teren, fiind necesara colaborarea angajatilor diferitelor ocoale silvice (f 127). In acelasi sens este protocolul de colaborare, care are ca scop prevenirea, combaterea infractionalitatii in domeniul silvic (f 130).
Ca urmare, instanta retine ca partea civila avea calitate de subiect pasiv mediat la momentul faptei intrucat, desi era angajat al altui ocol silvic decat cel in perimetrul caruia s-a savarsit fapta, cu acordul ocolului silvic din care face parte, precum si cu acordul ocolului silvic in perimetrul caruia a fost comisa fapta, acesta si-a exercitat atributiile de serviciu si in acest din urma perimetru, in cadrul actiunilor de colaborare dintre padurari, pentru prevenirea infractiunilor, contraventiilor silvice. De altfel, chiar inculpatul a perceput-o pe partea civila ca fiind padurar (f 50 dos up); acelasi aspect l-au confirmat martorii audiati.(f 82, 87).
F. de aceste argumente se va respinge ca neintemeiata cererea de schimbare a incadrarii juridice in infractiunea de lovire si alte violente prev de art 193 alin 2 C pen.
In ceea ce priveste posibila retinere a cauzei justificative prevazute de art 19 C pen, conform careia este justificata fapta comisa in legitima aparare, pentru inlaturarea unui atac material, direct, imediat, injust, proportional, indreptat impotriva sa, a altuia, instanta trebuie sa stabileasca daca a existat un atac.
Inculpatul si martorul Ladar I. au aratat ca s-au aflat in padure pentru a strange lemne, pentru a le duce acasa, fara a avea actele necesare exploatarii lemnului. Ca urmare, prezenta lor in padure avea un scop ilicit, sesizat de partea civila si de martorul C. D..
In consecinta, prinderea martorului Ladar I. de catre partea civila si martorul C. D., cu incercarea de a-l duce spre drumul forestier, nu reprezinta un atac din partea acestora, in sensul art 19 alin 2 C pen, nefiind injust.
In lipsa atacului, in cauza nu poate fi retinuta nici existenta legitimei aparari, nici a circumstantei atenuante legale, prevazute de art 75 lit b C pen (urmand a fi respinsa cererea de schimbare a incadrarii juridice).
Suplimentar, prinderea martorului Ladar I. de catre partea civila si martorul C., cu incercarea de a-l duce spre drumul forestier, nu reprezinta nici o provocare in sensul art 75 lit a C pen, intrucat a fost precedata de activitatea ilicita a acestuia.
F. de starea de fapt constatata, se retine ca fapta inculpatului care in data de 02.09.2014 a lovit-o pe partea civila C. I., functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu, provocandu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile ingrijiri medicale constituie infractiunea de ultraj prev de art 257 alin 1 C pen, cu raportare la art 193 alin 2 C pen, lovire si alte violente.
Infractiunea s-a comis cu intentie, avand in vedere obiectul folosit – un obiect dur, locul loviturilor – umar, brat; de asemenea, inculpatul cunostea calitatea speciala a partii civile.
La individualizarea judiciara a pedepsei, conform art 74 C pen, instanta are in vedere imprejurarile, modul de comitere a infractiunii, mijloacele (noaptea, in padure, loc izolat, cu un obiect dur), natura infractiunii - care pune in pericol autoritatea de stat, incurajand astfel de actiuni din partea cetatenilor, vatamarea fizica suferita de partea civila, motivul infractiunii (dorinta de a scapa de raspunderea atrasa de prezenta in padure in scopul insusirii fara drept de material lemnos). Se mai are in vedere ca inculpatul s-a aflat pe parcursul procesului penal fie in stare de arest preventiv, fie in stare de arest la domiciliu fie sub control judiciar; incalcandu-si obligatia de a nu se apropia de padure si a nu transporta lemne, masura preventiva a controlului judiciar a fost inlocuita cu arestul la domiciliu. Inculpatul nu are antecedente penale, a fost partial sincer.
F. de aceste aspecte, instanta se va orienta spre o pedeapsa cu inchisoarea.
In privinta modalitatii de executare a pedepsei, instanta constata ca executarea in regim de detentie este singura modalitate care poate duce la indreptare si reintegrare, avand in vedere infractiunea savarsita, imprejurarile concrete ale acesteia (loc, persoana vatamata, se afla in padure pentru a sustrage lemne), atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal (a incalcat obligatiile stabilite de instanta de judecata).
In baza art 257 alin 1 C pen rap la art 193 alin 2 C pen ultraj va condamna pe inculpat la o pedeapsa de 1 an 2 luni inchisoare.
In baza art 399 alin 1 C pen, art 202 alin 1 C pr pen, art 223 alin 2 C pr pen, art 218 C pr pen, 221 C pr pen va mentine cu privire la inculpat masura preventiva a arestului la domiciliu, stabilit în com. Săvădisla, . D, jud. Cluj. Instanta constata ca temeiurile avute in vedere la luarea acestei masuri preventive se mentin (atat in ceea ce priveste infractiunea prevazuta expres de art 223 alin 2 C pen, cat si in ceea ce priveste pericolul concret reprezentat de acesta raportat la locul de savarsire a infractiunii, modul de comitere a infractiunii, partea civila, urmarile faptei, atat in privinta persoanei vatamate – vatamarile suferite, cat si in privinta rezonantei in comunitate – necesitatea asigurarii protectiei reprezentantilor statului, care contribuie la aplicarea legii penale)
Conform art 221 alin 2 C pr pen, inculpatul va avea urmatoarele obligatii: obligația de a nu părăsi imobilul situat la adresa Săvădisla, . D, jud. Cluj, fără permisiunea instantei de judecata, precum si cele prevazute de art.221 al.2 C.pr pen, anume:
a) să se prezinte în fața instantei de judecata ori de câte ori este chemat; b) să nu comunice cu persoana vătămată C. I., cu martorul C. D. I. decât prin intermediul apărătorului ales.
În baza art.221 al.4 C.p.p., va atrage atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive
Va face aplicarea art 221 alin 8 C pr pen
Conform art 72 C pen, art 399 alin 9 C pr pen va deduce durata retinerii si a arestului preventiv din 04.09.2014 la 17.09.2014. si arestul la domiciliu din 17.09.2014 pana in data de 22.10.2014 si din data de 27.02.2015 ora 17,00 la zi.
Inculpatul a fost reținut pentru 24 de ore, în data de 04.09.2014, ora 19,45. Prin incheierea penală nr. 28/05.09.2014 a Judecătoriei T., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului L. F. pentru 30 de zile începând cu data de 05.09.2014 până la data de 04.10.2014 inclusiv.(f. 59-63) .Prin incheierea penală nr 168/C/17.09.2014 a Tribunalului Cluj, s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv luată față de inculpatul L. F. cu cea a arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 17.09.2014 până la data de 16.10.2014, masura preventiva fiind mentinuta conform art 207 C pr pen.Prin incheierea penala nr 207/2014 a judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Cluj s-a dispus inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu masura controlului judiciar, aceasta fiind mentinuta prin incheierile penale din data de 12.11.2014 si 07.01.2015. In data de 18.02.2015, s-a dispus inlocuirea controlului judiciar cu arestul la domiciliu, incheiere definitiva in data de 27.02.2015
In baza art 397 C pr pen, art 25 c pr pen, art 1369 C civ va obliga pe inculpat la despagubiri morale echivalentul in lei a sumei de 1000 euro, curs BNR, data platii catre partea civila C. I. si va respinge ca neintemeiate celelalte pretentii civile. In privinta despagubirilor materiale solicitate, se constata ca partea civila nu a dovedit existenta unui prejudiciu material.
Instanta retine ca vatamarea suferita de partea civila este relativ minora, constand in echimoze la nivelul subclavicular 10 cm/2 cm), pe gamba stanga, precum si excoriatii cu marimi intre 0,1 cm/0,1 cm si 4/0,1 cm la nivelul antebratului stang, al mainii stangi si a falangelor de la aceasta. A necesitat pentru vindecare 1-2 zile ingrijiri medicale, leziunile putandu-se produce prin lovire cu corp dur, in data de 02.09.2014 (f 38 dos up). Aceasta a fost produsa prin actiunea de lovire, de catre inculpat, care a actionat cu intentie, fata de locul loviturilor si a obiectului folosit (corp metalic). F. de acestea, instanta constata ca sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, fapta ilicita, prevazuta de legea penala, fiind comisa cu vinovatie si producand un prejudiciu. In privinta intinderii acestui prejudiciu, instanta retine ca, fara indoiala, o agresiune fizica este de natura a produce atat durere, cat si suferinte psihice. In stabilirea acestui prejudiciu, instanta nu poate decat sa aiba in vedere urmarile evidentiate anterior, mentionate in certificatul medico-legal. De asemenea, e necesar sa se tina seama de calitatea avuta de partea civila, functionar public cu atributii in asigurarea pazei, integritatii fondului forestier, care tocmai isi exercita aceste atributii la momentul in care inculpatul l-a agresat. Prin fapta sa, inculpatul a adus o atingere si imaginii de reprezentant al statului avuta de catre partea civila, in virtutea careia necesita respect. Ca urmare, imaginea partii civila in comunitate a avut de suferit, intrucat inculpatul i-a nesocotit calitatea oficiala, agresandu-l.
Pentru repararea acestui prejudiciu, instanta apreciaza ca o despagubire de 1000 euro, platita in lei, la cursul BNR din ziua platii, este suficienta, celelalte pretentii ale partii civile nefiind intemeiate.
In baza art 274 alin 1 C pr pen va obliga pe inculpat la 1500 lei cheltuieli judiciare catre stat.
In baza art 276 alin 1 C pr pen, art 387 alin 1 C pr pen va respinge ca neintemeiata cererea de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare catre partea civila. Este adevarat ca in privinta inculpatului s-a dispus o solutie de condamnare, iar actiunea civila a fost admisa in parte.
Se observa insa ca partea civila, prin reprezentant, a solicitat obligarea cheltuielilor de judiciare in sedinta publica din data de 18.02.2015, nefiind precizate in constituirea de parte civila. Asa cum reiese din incheierea penala din data de 18.02.2015, partea civila prin avocat ales a aratat ca solicita o suma, neprecizata, reprezentand onorar avocat, cheltuieli de transport. Depunerea inscrisurilor doveditoare s-a facut dupa declararea inchisa a cercetarii judecatoresti, reprezentanta partii civile fiind in masura sa le depuna abia dupa ultimul cuvant al inculpatului si parasirea salii de judecata de catre acesta.
Intrucat cheltuielile judiciare ale partilor se dovedesc prin inscrisuri (in principal) care constituie mijloace de proba in sensul art 97 alin 2 lit e C pr pen, iar acestea se depun pana la inchiderea cercetarii judecatoresti – moment la care reprezentanta partii civile a aratat ca nu mai are probe de propus, de solicitat – conform art 387 alin 1 C pr pen, instanta va retine ca intinderea acestora nu a fost dovedita, neputand a tine seama de inscrisurile depuse dupa momentul inchiderii cercetarii judecatoresti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
In baza art 386 C pr pen respinge cererile de schimbare a incadrarii juridice ca neintemeiate.
In baza art 257 alin 1 C pen rap la art 193 alin 2 C pen ultraj condamna pe inculpatul L. F. - fiul lui I. și M., născut la data de 20.06.1984 în ., CNP_, cetățean rămân, studii scoala profesională, căsătorit, 2 copii minori, stagiu militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără loc de muncă, dom. în com. Băișoara, .. 114, jud. Cluj; în com. Săvădisla, . D, jud. Cluj - la o pedeapsa de 1 an 2 luni inchisoare.
In baza art 399 alin 1 C pen, art 202 alin 1 C pr pen, art 223 alin 2 C pr pen, art 218 C pr pen, 221 C pr pen mentine cu privire la inculpat masura preventiva a arestului la domiciliu, stabilit în com. Săvădisla, . D, jud. Cluj.
Conform art 221 alin 2 C pr pen, inculpatul are urmatoarele obligatii: obligația de a nu părăsi imobilul situat la adresa de mai sus, fără permisiunea instantei de judecata, precum si cele prevazute de art.221 al.2 C.pr pen, anume:
a) să se prezinte în fața instantei de judecata ori de câte ori este chemat; b) să nu comunice cu persoana vătămată C. I., cu martorul C. D. I. decât prin intermediul apărătorului ales.
În baza art.221 al.4 C.p.p., atrage atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive
Face aplicarea art 221 alin 8 C pr pen
Conform art 72 C pen, art 399 alin 9 C pr pen deduce durata retinerii si a arestului preventiv din 04.09.2014 la 17.09.2014. si arestul la domiciliu din 17.09.2014 pana in data de 22.10.2014 si din data de 27.02.2015 ora 17,00 la zi.
In baza art 397 C pr pen, art 25 c pr pen, art 1369 C civ obliga pe inculpat la despagubiri morale echivalentul in lei a sumei de 1000 euro, curs BNR, data platii catre partea civila C. I. – Valea Ierii, nr 135, Cluj si respinge ca neintemeiate celelalte pretentii civile.
In baza art 274 alin 1 C pr pen obliga pe inculpat la 1500 lei cheltuieli judiciare catre stat.
In baza art 276 alin 1 C pr pen, art 387 alin 1 C pr pen respinge ca neintemeiata cererea de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare catre partea civila.
Cu apel in 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 04.03.2015.
PresedinteGrefier
C. PopIoana A.
| ← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 187/2015.... | Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Sentința nr. 66/2015.... → |
|---|
