Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 cod penal). Decizia 169/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU
MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR -
DECIZIA NR. 169
Ședința publică din data de 11 februarie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Georgescu
JUDECĂTORI: Cristina Georgescu, Aida Liliana Stan Gabriela
-
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de partea vătămată - prin reprezentant legal si de inculpații,fiul lui și, născut la 08 1955, domiciliat încom., Județ B,,fiul lui și, născut la 11 1949, domiciliat incom., Județ B și, domiciliat în - com., Județ B, împotriva deciziei penale nr. 242/29.10.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău și împotriva sentinței penale nr. 252/6.07.2007 pronunțată de Judecătoria Rm.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 24.01.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta când, instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului și pentru a se depune la dosar concluzii scrise din partea petentei a amânat pronunțarea la data de 4.02.2008 și ulterior când a dat următoarea sentință.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Părțile vătămate Consum Coop,( de Consum ), cu sediul in Comuna, jud. P si G, domiciliat in B, str. -.43,.B,.34, au formulat plângere împotriva rezoluției din 10.11.2005 pronunțată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. S, în dosarul nr. 346/P/2003 și a rezoluției din 09.01.2006 pronunțată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău in dosarul 1041/2005, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună desființarea acestora si reținerea cauzei spre judecare, in conformitate cu dispozițiile art. 278/1 pct.8 lit. c
C.P.P.In motivarea plângerii s-a arătat că persoana vătămată Gas esizat lucrătorii de poliție că, în mod nelegal numitul i-a ocupat suprafața de 650. moștenire de la defuncta, suprafață ce a fost trecută in titlul de proprietate nr. 15644/13.06.1996 emis pe numele.
G, a formulat si acțiune civilă in anularea titlului de prorprietate a numitului iar pe parcursul derulării precesului, la instanta de fond si căile de atac, Primăria a emis adrese cu continut contradictoriuu si nereal, privind situația juridică a terenului in cauză, adrese ce au fost comunicate la dosar si pe baza cărora instanța de control judiciar, respectiv Tribunalul Buzăua respins acțiunea persoanei vătămate G de anulare parțială a titlului de proprietate a numitului.
Se mai arată că aceste adrese, au fost semnate de, în calitate de primar și în calitate de secretar al Primăriei.
S-a apreciat de persoanele vătămate că emiterea adresei nr. 2221/2002, in sensul că terenul nu este inclus in titlul de proprietate al numitului nu corespunde realității si întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289, faptă comisă de si.
De asemenea, s-a apreciat că cei doi făptuitori se fac vinovați si de comiterea infracțiunii de abuz in serviciu faptă prev. de art. 246 constând in aceea că prin emiterea de adrese cu conținut nereal, au prejudiciar pe persoana vătămată G, prin imposibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate si, căreia i se impune demolarea construcțiilor aflate pe acest teren.
Referitor la care fost primar al comunei, in perioada anilor 1992-1996, persoanele vătămate au susținut că se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, faptă prevăzută de art. 246, reconstituindu-și dreptul de proprietate pentru suprafața de 640. deși in evidențele primăriei acest teren figura ca domeniu public.
In același timp s-a apreciat că folosirea adeverinței nr. 2221/2002, emisă de si cunoscând cp terenul in litigiu este in titlul lui constituie infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291
Judecătoria Rm. S prin sentința penală nr. 137/13.03.2006 a respins plângerea formulată de persoanele vătămate împotriva rezoluției din 11.10.2005 pronunțată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. in dosarul nr. 346/P/2003 si a rezoluției din 09.01.2006 pronunțată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.
Au fost obligate persoanele vătămate la 30 lei RON cheltuieli judiciare către stat.
Impotriva acestei sentințe au declarat recurs de Consum care a criticat sentința pentru nelegalitate si netemeinicie.
Tribunalul Buzău prin decizia penală nr. 387/29.06.2006 a admis recursul, a casat sentința Judecătoriei si a admis plângerea formulată de către de Consum si de către G si desființat rezoluția din data de 10.11.2005 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. S in dosarul nr. 346/P/2003.
S-a înaintat cauza spre soluționare in fond, la Judecătoria Rm. care prin sentința penală nr. 604/30.11.2006 in baza art. 11 pct.2 lit. a rap la art. 10 lit. d s C.P.P.-a dispus achitarea inculpaților si sub aspectul săvârșirii infracțiunilot de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual si uz de fals prev. de art. 246, art. 289 si art. 291 si pe inculpatul pentru infracțiunile de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si uz de fals prevăzute de art. 246 si art. 291
In latură civilă, s-a dispus restabilirea situației anterioare si anularea inscrisului fals, respectiv adresa nr. 2221/10.11.2002 emisă de Primăria.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că in ceea ce privește inculpatul, raportat la probele de la dosar rezultă că acesta a comis infracțiunea prev. de art. 246 in condițiile in care și-a reconstituit dreptul de proprietate pentru cei 650. deși in evidențele Primăriei terenul figura ca domeniu public, iar conform raportului de expertiză parcelele 470 si 471 nu puteau fi trecute in titlul său de proprietate.
Expertul a concluzionat că avea dreptul conform registrului agricol la 2400. teren intravilan cu care a si intrat in CAP si nu 4082. teren intravilan cu care figurează in titlu.
In același timp, folosirea adresei nr. 2221/2002 emisă de făptuitorii si cunoscând că terenul în litigiu este în titlul său, constituie infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291
Impotriva acestei sentințe s-a declarat apel d e către părțile vătămate de Consum și G,criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, iar prin decizia penală nr. 40/16.02.2007 s-au admis apelurile declarate de părțile vătămate, s-a desființat această sentință si s-a trimis cauza spre rejudecare la prima instanță, in complet legal constituit, cu respectarea deciziei nr. 14/22.05.2006 a J, apreciindu-se că sentința pronunțată de instanța de fond supusă căii de atac a fost pronunțată de un judecător incompatibil.
Cauza a fost inregistrată pe rolul Judecătoriei Rm. S sub nr-, pronunțându-se sentința penală nr. 252/06.07.2007.
Prin această hotărâre, Judecătoria Rm. S, in temeiul art. 11 pct.2 lit. a cu aplic. art. 10 lit. d a C.P.P. achitat pe inculpații și, domiciliati in Com., jud. B, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246, 289 si art. 291 si pe inculpatul, domiciliat in Com., sat Al., jud. B pentru săv. infr. de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si uz de fals, prev. de art. 246 si art. 291
Aceeași instanță a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, anulând inscrisul fals respectiv adresa nr. 2221 din 10.11.2002 emisă de Primăria comunei.
Au fost obligați inculpații la cheltuieli judiciare către stat si la 1700 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată de Consum.
Pentru hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Intre părțile vătămate G si de Consum, pe de o parte si pe de altă parte, au avut loc mai multe procese pe rolul instantei, motivul fiind revendicarea suprafetei de 650. intravilan revendicată de G care a susținut că in mod nelegal acest teren a fost trecut in titlul de proprietate al lui care este vărul său si care s-a folosit de funcția de primar exercitată in perioada anilor 1992-1996 pentru a-și insuși pe nedrept acest teren.
La rândul său de Consum are amplasate pe teren două construcții metalice iar prin sentința civilă nr. 2494/2001 a Judecătoriei Rm. Saf ost obligată să le ridice.
Primăria comunei a emis adresa nr. 1686 din 30 august 2002 semnată de in care a menționat că suprafața de 650 privind pe, mama lui G, este inclusă in titlul de proprietate nr- emis pe numele inculpatului.
Având in vedere această adresă, Judecătoria Rm. Sad ispus anularea parțială a titlului de proprietate in sensul scoaterii din titlu a suprafeței de 650
In apel, Primăria a depus adresa nr. 2221 din 10.02.2002 semnată de si, alături de alți 3 membrii ai comisiei locale in care precizează că adresa nr. 1686 din 30.08.2002 este greșită că, de fapt, suprafața de 650. nu este cuprinsă in titlul a cărei anulare s-a solicitat.
In baza acestei adrese s-a admis apelul iar pe fond s-a respins acțiunea.
S-a concluzionat de prima instanță că faptele există ( intrucât in faza de urmărire penală s-a efectuat o expertiză de către expert din care rezultă că in titlul de proprietate, deși nu sunt expres menționate, sunt cuprinse si parcelele 470 si 471 care includ suprafața de 650. aflată in litigiu), că într-adevăr adeverința 2221/2002 conține date false, nereale, că aceștia au înaintat-o instantei, iar și-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 650. deși in evidenșele primăriei terenul aparținea domenului public, dar toate aceste fapte nu au fost săvârșite cu intenție de către autori, având in vedere că nu rezultă din actul de confiscare nr. 60, vecinătățile terenului deținut de, tatăl lui
Prin urmare, aceștia au interpretat greșit evidențele primăriei si nu au intenționat să lezeze in vreun fel interesele părților vătămate.
Impotriva acestei hotărâri au declarat apel atât G, cît si de Consum criticând sentința pentru nelegalitate si netemeinicie, susținând în esență condamnarea inculpaților pentru faptele săvârșite si restabilirea situației anterioare.
Tribunalul Buzău, prin decizia penală nr. 242/29.10.2007 admis apelurile declarate de părțile vătămate de Consum si G, împotriva sentinței penale nr. 252/6.07.2007 pronunțată de Judecătoria Rm. S, a desființat sentința în parte, în latură penală, în sensul că:
In baza art. 246 au fost condamnați inculpații, si la câte 6 luni închisoare pentru infracțiunea de abuz in serviciu.
In baza art. 291 au fost condamnați aceeași inculpați la câte 3 luni închisoare pentru infracțiunea de uz de fals.
In baza art. 289 au fost condamnați inculpații si la câte 6 luni închisoare pentru infracțiunea de fals intelectual.
In baza art. 33-34 lit. b s-au contopit pedepsele, inculpații urmând să execute pedeapsa cea mai mare, respectiv aceea de 6 luni închisoare.
S-au aplicat disp. art. 71-64 lit. a, teza a II-a si b, art. 64 lit. c pentru inculpații si.
In baza art. 81 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani si 6 luni. Cu aplic. art. 71 al.5
S-au aplicat dispozițiile art. 359
C.P.P.Au fost obligați inculpații la câte 8 milioane lei ( 800 lei RON) cheltuieli de judecată către de Consum, înlăturând obligarea acestora in solidar la 1700 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocat.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
Au fost obligați inculpații la câte 100 lei cheltuieli de judecată in apel către apelanta de Consum.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:
La 17.02.2003 Gaf ormulat o plângere la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău împotriva numiților, și arătând următoarele:
Pe raza comunei, sat posedă suprafața de 1,70 ha teren din care 0,10 ha curți și construcții în intravilan și 1,60 ha în extravilan.
Din suprafața aflată în intravilan a donat unei rude pe nume suprafața de 350 mp. iar pe diferența de 650 mp. Coop.de Consum și-a construit două clădiri ( aceasta fiind suprafața in litigiu).
În anul 1991 formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru acest teren în calitate de moștenitor al mamei sale ( căsătorită cu ) și i se eliberează adeverința nr.820 din 20.08.1991.
În anul 1996 a solicitat punerea în posesie, însă numitul ( vărul său), primar la acel moment, i-a adus la cunoștință că nu o poate revendica întrucât este în folosința Coop. de Consum.
În acel an, era președinte al Coop.de Consum și viceprimar iar secretar.
Profitând de funcția pe care o avea, a închis cu gard terenul în cauza și l-a înscris în titlul său de proprietate nr. 15644/33 din 13 iunie 1996.
S-a adresat cu cereri primăriei, prefecturii, apoi instanței de judecată.
La Judecătoria Rm.S a câștigat procesul în care solicitase constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate având în vedere adresaa nr.l686 din 30.08.2002 eliberată de primărie ( semnată de și ), din care rezultă că suprafața de 650 mp. a fost trecută greșit în acest titlu întrucât ea a aparținut mamei lui
În apel însă, primăria a înaintat o altă adresa, nr.2221/2002 în care a arătat că adresa anterioară a fost dactilografiată greșit că terenul nu este trecut in titlul de proprietate, iar Gap ierdut procesul.
În același timp a formulat plângere penală și Coop.de Consum pentru mai multe nereguli, făcând referire și la situația lui
S-a arătat în plângerea formulată că a săvârșit infracțiunile de fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, trecând în titlul său de proprietate suprafața de 650 mp. ce aparțile lui G, că a împrejmuit terenul și folosește clădirile cooperativei în interes personal.
Instanța de fond a concluzionat că din toate actele existente la dosar, depuse de părțile vătămate atât în faza de urmărire penală cât și în plângerile întemeiate pe disp. art. 278/1c. precum și în căile de atac, se impune condamnarea inculpaților pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși in judecată.
Astfel, era primar la momentul eliberării titlului de proprietate nr. 15644/33 din 13 iunie 1996 și președinte al comisiei comunale de aplicare a Lg. 18/1991.
Pentru eliberarea unui titlu, comisia comunală înaintează prefecturii o întreagă documentație.
Ori, nu putea întocmi acea documentație, în condițiile in care cunoștea că nu i se cuvine acea suprafață de teren aferentă cooperativei de consum.
Cunoștea că s-a înscris în CAP cu 1000 mp.și solicită aceeași suprafața în anul 1991 dar, în anul 1996, întocmește documentație și primește titlu de proprietate pentru 2685 mp. intravilan, micșorând suprafața din extravilan, pentru ca, per total, să nu depășească 4,32 ha pe care le-a deținut anterior și care figurează atât în cererea de înscriere în CAP cât și în cererea de reconstituire.
Pe de altă parte, mama lui G figurează în fișa de înscriere în CAP cu 1000 mp. curți cu clădiri în intravilanul comunei, însă lui G i se eliberează titlul de proprietate fără a i se da vreo suprafața in intravilan, mai precis suprafața de 650 mp. rămasă după vânzarea suprafeței de 350 mp.
, pentru a acoperi această ilegalitate nu menționează în titlu, la categoria intravilan, parcelele 470 și 471 în care figurează această suprafață tocmai pentru a nu se observa acest lucru.
În acest fel săvârșește un abuz în serviciu contra intereselor lui G ( art.246 Cod penal) și uz de fals ( art. 291 Cod penal), folosind acest titlu în procesele civile.
Nu se poate reține în sarcina sa și falsul intelectual pentru că nu el a întocmit titlul de proprietate.
In ceea ce îi privește pe și concluzionează că faptele acestora întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246,289 si art. 291, in condițiile in care aceștia au emis adresa 2221/2002, arătând că a fost dactilografiată greșit, omitându-se a se trece cuvântul "nu" astfel că suprafața de 650 mp. nu a fost trecută în titlu.
Aprecierile in sensul nevinovăției acestora, se susține că sunt neargumentate din punct de vedere probator, in condițiile in care aceștia cunoșteau situația terenului in litigiu.
Prin urmare, s-a impus în baza art. 379 pct.2 lit. a cod proc.penală admiterea apelurilor formulate și condamnarea inculpaților în baza textelor de lege arătate.
Insă, având în vedere faptul că aceștia s-au aflat la prima încălcare a legii penale, dar și gravitatea faptelor comise au fost condamnați la pedepse minime, cu aplicarea art. 81 Cod penal apreciindu-se că scopul pedepselor poate fi atins fără privarea de libertate.
În apelul său, de Consum a solicitat și obligarea inculpaților la daune în sumă de 30.000 lei reprezentând prejudiciul cauzat prin faptul că a fost împiedicată să-și desfășoare activitate și chiar să le ridice construcțiile de pe teren.
Instanța a lăsat nesoluționată această acțiune nepronunțându-se în mod expres, soluție legală având în vedere dispozițiile art. 346 al.2 Cod proc.penală care permit instanței să nu o judece (textul prevăzând că poate să o soluționeze )
A apreciat tribunalul că nu se impune soluționarea acțiunii civile, de Consum putând formula ulterior o acțiune civilă după rămânerea definitivă a hotărârii penale.
Totodată, s-a apreciat cî se impune și modificarea cuantumului cheltuielilor către de Consum la care au fost obligați inculpații având în vedere toate fazele procesuale, instanța de fond calculând greșit suma acestora, în realitate ridicându-se la suma de 2400 RON potrivit chitanțelor depuse la dosar și reprezentând onorarii apărător.
Impotriva ambelor hotărâri au declarat recurs inculpații, si, precum si partea vătămată prin reprezentant legal, criticându-le pentru nelegalitate si netemeinicie.
Inculpatul, invocând cazul de casare prev. de art. 385/9 al.1 pct.17,18 p, a solicitat a se dispune achitarea sa întrucât în cazul în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
In subsidiar, a solicitat recalificarea faptei reținute în sarcina sa ca fiind infracțiunea de neglijență în serviciu prev. de art. 249, iar pe fond ținând seama de toate celelalte elemente ale dosarului,aplicarea unei pedepse sub forma amenzii.
S-a apreciat totodată că, in ceea ce-l privește pe inculpatul nu s-a făcut nici o dovadă că acesta a avut intenția de a săvârși infracțiunile, astfel că faptei reținute in sarcina sa i s-a dat o greșită incadrare juridică.
Mai mult decât atât, nici unul dintre martorii audiați sau ceilalti coinculpați nu au afirmat vreodată că inculpatul ar avea cunoștință despre situația reală a terenului.
In ceea ce privește adresa nr. 2221/2002 se arată că aceasta a fost redactată nu de către inculpat, ci de către Comisia Locală de Aplicare a 18/1991 care analizează dosarele privind reconstituirea dreptului de proprietate, neputându-se discuta despre o condamnare a inculpatului in lipsa condamnării tuturor celorlalți membrii ai comisiei.
Recurenta parte vătămată Consum Coop prin reprezentant legal a invederat instanței că ințelege să-și retragă recursul formulat, nefiind depuse la dosarul cauzei motive de recurs.
Inculpatul a solicitat instantei ca prin decizia ce se va pronunța să se dispună încetarea procesului penal, in condițiile in care a intervenit prescripția specială,fiind prescrisă răspunderea penală a inculpatului.
De asemenea, recurentul inculpat a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri pronunțate si pe fond încetarea procesului penal pornit impotriva acestuia in condițiile in care a intervenit o cauză care înlătură răspunderea penală a inculpatului, respectiv prescripția răspunderii penale.
Curtea, examinând hotărârile pronunțate, prin prisma criticilor formulate, a actelor si lucrărilor dosarului, a dispozițiilor art. 385/9 pct.18 incidente C.P.P. in cauză, se apreciază că se impune admiterea recursurilor inculpaților pentru considerentele ce se vor expune in continuare:
Cu privire la recursul formulat de inculpatul, in sensul incidenței dispozițiilor ce reglementează prescripția, se apreciază, raportat la dispozițiile art. 246 care se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, data comiterii faptei, respectiv 1996, textelor de lege ce reglementează prescripția răspunderii penale, că in ceea ce-l privește pe acest inculpat a intervenit prescripția răspunderii penale, context in care, in baza disp. art. 11 pct.2 lit. b rap C.P.P. la art. 10 lit. g C.P.P. va înceta procesul penal pornit impotriva acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz in serviciu prev. de art. 246, faptă din anul 1996.
In ceea ce privește infracțiunea de uz de fals, prev. de art. 291 se reține vinovăția inculpatului, in contextul in care, acesta a folosit un înscris care nu reflecta realitatea, cu consecința pronunțării unei sentințe favorabile în interesul său, in condițiile in care cunoștea că terenul in litigiu este in titlul său. Acesta și-a reconstituit dreptul de proprietate pentru cei 650. deși in evidențele primăriei terenul figura ca domeniu public, iar conform expertizei parcelele 470 si 471 nu puteau fi trecute in titlul său de proprietate.
De altfel, în recursul formulat, inculpatul nu formulează critici, în sensul de a contesta condamnarea sa pentru infracțiunea prev. de art. 291, invocând numai existența unei cauze care inlătură răspunderea penală, respectiv prescripția, insă raportat la data comiterii acestei fapte si dispozițiile ce reglementează instituția prescripției, se reține că in cazul acesteia nu s-a implinit termenul stabilit de lege.
In aceste condiții, păstrându-se condamnarea inculpatului sub aspectul săvârșirii acestei infracțiuni si reținându-se prescripția sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 se vor inlătura disp. art. 33 si 34
Cu privire la activitatea infracțională desfășurată de către inculpatul si, in sensul emiterii adresei nr. 2221/2002, in calitate de funcționari in exercițiul atribuțiilor de serviciu a unui inscris conținând date nereale, care ulterior a produs consecințe juridice, se apreciază că, în cazul acestora lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv latura subiectivă, existând nelămuriri cu privire la poziționarea suprafeței de teren în litigiu.
Astfel, in raportul de expertiză intocmit in cauză, se reține că nu se stipulează amplasamentul sau vecinătățile terenului in litigiu, explicându-se faptul că acesta se află in parcelele 470 si 471 care totalizează suprafața de 1308. si care face parte din titlul inculpatului .
In aceste condiții, se consideră că cei doi inculpați au fost in eroare la momentul emiterii adeverinței, neexistând intenția de a vătăma interesele părților vătămate, realizând numai o interpretare eronată a evidențelor de la nivelul Primăriei.
In considerarea celor expuse anterior și ținând seama de soluțiile pronunțate in cauză, urmează a se inlătura obligarea acestor inculpați in solidar cu inculpatul de la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă de Consum si a cheltuielilor judiciare către stat in apel.
Dat fiind cele expuse anterior, curtea in baza art. 385/15 pct.2 lit. b va C.P.P. admite recursulrile inculpaților, si, va casa in parte decizia penală nr. 342/29.10.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău si in consecință, în baza art. 11 pct.2 lit. b rap C.P.P. la art. 10 lit. g C.P.P. va înceta procesul penal pornit impotriva inculpatului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz in serviciu prev. de art. 246, faptă din anul 1996.
Se va menține pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 291 si suspendarea condiționată a acesteia, cu reducerea termenului de incercare la 2 ani si 3 luni si se vor înlătura disp. art. 33 si 34
Cu privire la inculpații si se va menține soluția achitării acestora, în baza art. 11 pct.2 lit. a rap la art. 10 lit. d pentru C.P.P. săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246, 289 si 291
Pe cale de consecință, se va înlătura obligarea acestor inculpați in solidar cu inculpatul de la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă de Consum si a cheltuielilor judiciare către stat - in apel.
Se va lua act de retragerea recursului declarat de partea civilă DE CONSUM și va fi obligată aceasta la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Se vor menține restul dispozițiilor deciziei.
Văzând si disp. art. 192
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile inculpaților,domiciliat in, jud. B, fiul lui si, născut la data de 11.11.1949, cu același domiciliu si, fiul lui si, născut la 8.11.1955, domiciliat in, jud. B, casează in parte decizia nr. 342/29.10.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău si in consecință:
1. Cu privire la inculpatul:
In baza art. 11 pct.2 lit. b rap C.P.P. la art. 10 lit. g incetează C.P.P. procesul penal pornit impotriva acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz in serviciu prev. de art. 246, faptă din anul 1996.
Menține pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 291 si suspendarea condiționată a acesteia, cu reducerea termenului de incercare la 2 ani si 3 luni.
Inlătură disp. art. 33 si 34
2. Cu privire la inculpații si:
Menține sentința penală nr. 604/30.11.2006 pronunțată de Judecătoria Rm. S, in sensul achitării acestora in baza art. 11 pct.2 lit. a rap la art. 10 lit. d pentru C.P.P. săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246, 289 si 291
Inlătură obligarea acestor inculpați in solidar cu inculpatul de la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă de Consum si a cheltuielilor judiciare către stat - in apel.
3. Ia act de retragerea recursului declarat de partea civilă DE CONSUM și o obligă pe aceasta la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Menține restul dispozițiilor deciziei.
Dispune plata onorariului apărătorului din oficiu, al inculpatului, in cuantum de 100 lei din fondurile Ministerului Justitiei in contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată in sedință publică astăzi, 11.02.2008.
Presedinte, JUDECĂTORI: Cristina Georgescu, Aida Liliana Stan Gabriela
- - - - - -
Grefier,
Red. /
4ex/3.03.2008
f-
jud. fond
dosar apel -
jud. apel -
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Cristina GeorgescuJudecători:Cristina Georgescu, Aida Liliana Stan Gabriela
