Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 cod penal). Decizia 238/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE Nr. 238

Ședința publică de la 20 Martie 2008

PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Membri Gheorghe Vintilă

- G - - JUDECĂTOR 3: Ștefan

- - judecător

Grefier

Ministerul public reprezentat de procuror din

Cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova

Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 13 martie 2008, ce face parte integrantă din prezenta decizie privind recursurile declarate de partea responsabilă civilmente BRD - Sucursala Județeană G - Tg. J și de inculpatele și împotriva deciziei penale nr. 286 din 7 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.

CURTEA,

Asupra recursurilor de față:

Prin sentința penală nr. 232 din 6 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr-, în baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. g cod pr.penală, a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatelor - fiica lui și, născută la 8 martie 1966, studii superioare, necăsătorită, fără antecedente penale,domiciliată în comuna, județul G și - fostă - fiica lui și, născută la 7 decembrie 1970, studii superioare, casnică, căsătorit, are un copil minor, fără antecedente penale, domiciliată în Novaci,-, județul G, prin intervenirea prescripției.

Au fost obligare inculpatele, în solidar cu părțile responsabile civilmente -, administrator al SC SRL C, SC SRL Cnp rocedură de faliment prin lichidator judiciar SC Tg. J, și BRD SA Sucursala G - Tg. J, să plătească părții civile SC SRL Novaci, suma de 27.500 lei, calculată la indicele de inflație de la data pronunțării hotărârii, cu titlu de despăgubiri civile

A fost respinsă acțiunea civilă față de părțile responsabile civilmente, și -.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță, pe baza probelor administrate, respectiv: plângerea și declarațiile administratorului SC SRL Novaci -, expertiza grafoscopică, ordinul de plată al sumei de bani, declarațiile martorilor, și, a reținut următoarea stare de fapt:

Inculpatele au fost angajate la BRD SA - Sucursala G, pentru Filiala Novaci, îndeplinind funcția de administrator de cont iar funcția de operator calculator la aceeași filială, director fiind în anul 1998 numitul.

La această bancă a avut cont deschis partea civilă SC SRL Novaci, societatea figurând în anul de referință 1998 în cont cu suma de 300 milioane lei.

La sugestia directorului care a întocmit un ordin de plată la data de 29 iunie 1998, inculpata a aplicat ștampila cu administratorului de cont pe ordinul respectiv, prin care se vira din contul părții civile SC SA C suma de 275 milioane lei, deși ordinul de plată era întocmit numai de către directorul BRD Filiala Novaci, numitul, fără să poarte ștampila și semnătura plătitorului, respectiv iar ordinul de plată constând în operațiunea de transfer a banilor a fost operată în calculator de inculpata.

Administratorul a sesizat această neregulă datorită faptului că între societatea administrată de el și SC SA C, nu au existat raporturi juridice nici de natură contractuală, nici de natură comercială.

În aceste împrejurări administratorul SC SRL Novaci a solicitat părții responsabile civilmente SC SA C cât și de reprezentanții băncii BRD Filiala Novaci.

În această perioadă de timp, de la transferul banilor și până la solicitarea restituirii acestora, directorul băncii BRD Filiala Novaci, a decedat iar cele două inculpate nu au recunoscut comiterea faptei, arătând că operațiunile au fost legal întocmite fiind obligate de către directorul băncii să comită ilegalitățile cerute.

Din punct de vedere juridic, s-a constatat de prima instanță că, suma de 275 milioane lei provenea dintr-un credit acordat de BRD Filiala Novaci și se afla în contul curent al părții civile SC SRL Novaci, neaflându-se în gestiunea sau administrarea directă a directorului, de la BRD Novaci, astfel că în cauză nu au fost îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, fapta săvârșită în cauză realizând în drept, elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 246 cod penal.

Prima instanță a mai reținut că, prin decizia penală nr. 285 din 21 mai 2003, Tribunalul Gorja constatat că pedepsele aplicate inculpatelor au fost grațiate și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Judecătoria Novaci, din numeroasele rejudecări, rezultând că până la data pronunțării în cauza de față, în privința inculpatelor nu s-a pronunțat o condamnare definitivă.

Mai mult, prin ultima decizia de casare nr. 29 din 1 februarie 2007, Tribunalul Gorja admis apelurile declarate în cauză și a desființat sentința cu trimitere spre rejudecare la prima instanță, Judecătoria Novaci.

Față de aspectele de mai sus, s-a reținut că în cauză sunt aplicabile dispoz. art. 122 lit. d cod penal și, întrucât grațierea nu întrerupe termenul de prescripție, în raport de pedeapsa prevăzută în textul incriminator pentru art. 246 cod penal, s-a constatat că în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale.

Cu privire la latura civilă a cauzei, s-a constatat că partea civilă SC SRL Novaci s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 27.500 lei, reprezentând banii transferați în contul SC SA C, fără consimțământul său.

Întrucât în cauză s-a dovedit că în contul părții civile nu s-a procedat la nici o restituire din această sumă și prezumându-se că deschizând un cont la BRD SA partea civilă a apreciat că este în siguranță și legalitate, banca asigurând confidențialitatea operațiunilor bancare efectuate, s-a apreciat că cererea SC SRL Novaci constituită ca parte civilă în cauză, de restituire a acestei sume a fost îndreptățită, prejudiciul fiind produs în primul rând datorită lipsei de diligență și responsabilitate a fostului director BRD Filiala Novaci, precum și a celor două inculpate care, în acea perioadă erau încadrate cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel inculpatele, și partea responsabilă civilmente BRD SA G, invocând inexistența faptelor iar prin decizia penală nr. 286 din 7 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj, s-au respins ca nefondate cu obligarea apelantelor la câte 50 lei cheltuieli judiciare statului.

Instanța de prim control judiciar, a apreciat că prima instanță, a soluționat cauza pe baza materialului probator administrat, existând dovezi temeinice cu privire la vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunilor pentru care a intervenit însă prescripția răspunderii penale.

Referitor la apărarea formulată de apelanta, în sensul că ar fi aplicat ștampila cu viza administratorului de cont, la sugestia directorului sucursalei bancare, sub amenințarea desfacerii contractului de muncă, precum și a inculpatei apelante care a efectuat operațiunea în calculator în aceleași circumstanțe, s-au apreciat că aceste apărări sunt lipsite de relevanță, deoarece, un eventual ordin nelegat dat de conducătorul unității, nu poate constitui un caz de exonerare de răspundere penală.

Mai mult, instanța de apel a apreciat că inculpatele aveau cunoștință de îndeplinirea și respectiv neîndeplinirea condițiilor de formă și de fond a actului bancar iar în această din urmă situație, aveau obligația să nu efectueze operațiuni cu consecința transferului sumei de 275 milioane ROL.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs partea responsabilă civilmente BRD-Sucursala județeană G și inculpatele, criticând-o pentru nelegalitate.

În esență, atât partea responsabilă civilmente cât și inculpatele, au reiterat motivele de apel susținând, că faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată și respectiv condamnarea, nu întrunesc elementele constitutive ale acestor infracțiuni, că nu ar exista un prejudiciu infracțional și, în consecință, s-a solicitat casarea hotărârilor și achitarea inculpatelor, invocându-se dispoz. art. 38515alin.1 pct. 2 lit. b rap. la art. 3859pct. 12 teza I-a cod pr.penală în condițiile art. 11 pct. 2 lit. a combinat cu art. 10 lit. d cod pr.penală.

Recursul părții responsabile civilmente este neîntemeiat și urmează să fie respins pentru următoarele considerente.

Primul motiv invocă nelegalitatea sentinței cu privire la reținerea eronată a situației de fapt în sarcina inculpatelor și, implicit vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii, recurenta susținând că din probatoriile existente la dosar, nu s-a făcut dovada fără echivoc a vinovăției acestora.

C de-al doilea motiv, se referă la împrejurarea că, în mod neîntemeiat, instanțele au reținut faptul că administratorul SC SRL, a solicitat părții responsabile civilmente SC SRL C cât și BRD Agenția Novaci, restituirea sumei de 275 milioane lei ROL deși materialul probator existent în cauză, subliniază faptul că nici, administratorul SC SRL și nici, persoana împuternicită de acesta cu specimen de semnătură în bancă, nu au făcut cunoscut în scris nici băncii și nici beneficiarului sumei că plata ar fi nelegală și că solicită restituirea acesteia.

Ultimul motiv de recurs, vizează împrejurarea că, o perioadă de aproximativ 5 ani și J, cuprinsă între iunie 1998 și ianuarie 2004, respectiva societate nu a înregistrat debitul în contabilitate, la capitolul prejudicii, ca fiind datorat de BRD Novaci sau SC SA C, fiind înregistrat ca o creanță comercială în contul 408 - furnizori.

În susținerea orală a recursului, s-a invocat că, în calitatea pe care au avut-o, cele două inculpate nu au produs prin activitatea desfășurată un prejudiciu și, implicit, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 246 cod penal.

Materialul probator administrat în cauză, evidențiază că inculpatele au fost angajate la Filiala Novaci din cadrul BRD SA - Sucursala G, îndeplinind funcția de administrator de cont iar pe cea de operator calculator.

Directorul Filialei a fost numitul care a decedat la 5 februarie 1999, așa cum rezultă din certificatul de deces seria - nr. -, eliberat de Primăria Mun. Tg. J, județul

La Filiala menționată anterior a avut cont deschis partea civilă SC SRL administrată de numitul, societatea figurând în anul 1998 în cont suma de 300 milioane lei

La stăruința directorului, care a și întocmit un ordin de plată din 29 iunie 1998, a aplicat ștampila cu viza administratorului de cont pe ordinul întocmit de director, în baza căruia s-ar fi dat din contul SC SA C suma de 275 milioane lei. Aceasta, în condițiile în care ordinul era întocmit nelegal de către directorul filialei, fără ștampila și semnătura plătitorului ( ) iar ordinul de plată, constând în operațiunea de transfer a banilor a fost operată în calculator de inculpata.

Cum între societatea al cărei administrator era și SC SA C nu au existat raporturi juridice și nici comerciale, administratorul a sesizat această neregulă, situație în care SC SRL Novaci a solicitat părții responsabile civilmente SC SA C, restituirea sumei respective.

Starea de fapt este pe deplin dovedită cu plângerea și declarațiile administratorului, cu expertiza grafoscopică efectuată în cauză precum și cu proba testimonială administrată prin martorii, pi.

Instanțele au reținut în mod legal, că în cauză sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 246 cod penal în sarcina celor două inculpate, constând în aceea că, suma de 275 milioane lei aflată în contul unei societăți și nu în gestiunea sau administrarea directă a fostului director, a fost virată într-un alt cont, cu încălcarea atribuțiunilor de serviciu consemnate în fișa postului pentru cele două inculpate.

Susținerea recurentei, în sensul că nu există prejudiciu, este infirmată de concluziile raportului de expertiză tehnică-contabilă, întocmit în cauză.

În același sens, inculpatele au susținut că au îndeplinit o dispoziție a fostului director, cu privire la operațiunea bancară de transfer a sumei de bani în ziua de 29 iunie 1998, astfel că nu au încălcat atribuțiunile de serviciu și, implicit nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246 cod penal.

Din atribuțiunile de serviciu ale recurentelor, consemnate în fișa postului, rezultă că acestea aveau obligația de a verifica legalitatea operațiunii bancare, existența raporturilor juridice între societățile respective și numai după îndeplinirea acestor condiții prealabile se întocmea ordinul de plată, se aplica ștampila cu viza administratorului de cont precum și semnătura plătitorului, după care se efectua operațiunea de transfer bancar.

Neprocedând în acest mod, susținând că și-au încălcat atribuțiunile de serviciu la solicitarea expresă a fostului director, inculpatele și-au îndeplinit în mod necorespunzător atribuțiunile de serviciu, fiind incidente dispoz. art. 246 cod penal.

Instanțele au reținut în mod corespunzător prev. art. 122 lit. d cod penal raportat la faptele comise și la pedeapsa prevăzută, constatând intervenită prescripția răspunderii penale și dispunând încetarea procesului penal.

Referitor la latura civilă, prejudiciul este cert stabilit prin raportul de expertiză tehnică contabilă, acesta concluzionând că partea civilă SC SRL Novaci a înregistrat un prejudiciu în sumă de 275 milioane lei, reprezentând banii transferați în contul SC SA C, fără consimțământul său.

Se constată că instanțele au reținut o situație de fapt corespunzătoare materialului probator administrat în cauză, urmând ca în baza art. 38515pct. 1 lit. b cod pr.penală, să se dispună respingerea recursurilor ca nefondat.

Văzând și dispoz. art. 192 alin.3 cod pr.penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de partea responsabilă civilmente BRD - Sucursala Județeană G - Tg. J și de inculpatele și împotriva deciziei penale nr. 286 din 7 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-ca nefondate

Obligă recurenții la câte 40 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 martie 2008.

- - G - -

Grefier,

Red.jud.CM

Gh.

IB/ 26.05.2008.

Președinte:Constantin Mereanu
Judecători:Constantin Mereanu, Membri Gheorghe Vintilă, Ștefan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 cod penal). Decizia 238/2008. Curtea de Apel Craiova