Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 110/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 110
Ședința publică de la 12 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Dumitrescu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 3: Ciubotariu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului declarat deinculpatul, fiul lui și, născut la 28.12.1981 - deținut in Penitenciarul Iași, împotriva încheierii de ședință din data de din 04 februarie 2010 pronunțata de Tribunalul Iași, in dosarul nr-, având ca obiect "menținere măsura de arestare preventiva",
La apelul nominal făcut in ședința publica, se prezintă inculpatul recurent asistat de avocat, apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța procedează la identificarea inculpatului după datele de stare civilă.
Interpelat de către instanță, inculpatul recurent precizează că își menține recursul declarat și că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța apreciază cauza in stare de judecata si acorda cuvântul in susținerea recursului.
Avocat solicita admiterea recursului și continuarea judecății cu inculpatul în stare de libertate având în vedere că durata rezonabilă măsurii de arest preventiv a fost depășită, inculpatul fiind arestat de un an și două luni, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 5 pct. 3 din CEDO. Solicită a se avea în vedere poziția procesuală a inculpatului care a recunoscut fapta și a colaborat cu organele de anchetă. Este adevărat că inculpatul are antecedente penale, dar pentru fapta anterior săvârșită și-a ispășit pedeapsa. Nu s-a dovedit pericolul pe care l-ar prezenta lăsarea inculpatului în stare de libertate, iar probele au fost administrate astfel încât nu poate existat suspiciunea că inculpatul ar putea influența cursul procesului penal. Pentru toate aceste motive solicită admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, încheierea prin care s-a menținut măsura de arest preventiv a inculpatului fiind legală și temeinică. În mod corect s-a apreciat că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri și că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Pericolul pentru ordinea publică rezultă și din perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate până la rămânerea definitivă a sentinței de condamnare.
Declarând închise dezbaterile, instanța lasă cauza in pronunțare.
Ulterior deliberării:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului penal de față;
Tribunalul Iași, prin încheierea de ședință din 4 februarie 2010, pronunțată în dosarul nr-, în conformitate cu dispozițiile art. 300 ind. 2 raportat la art. 160 ind. b alin. 1 și 3 Cod procedură penală a verificat și a constatat legalitatea și temeinicia măsurii de arest preventiv luată în cauză față de inculpații apelanți -, și -, măsură ce a fost menținută.
În pronunțarea acestei încheieri Tribunalul a reținut următoarele:
Văzând concluziile părților și ale reprezentantului parchetului cu privire la legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații -, -, - și cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpatul -, prin apărător, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 139 Cod procedură penală măsura de arest preventiv poate fi înlocuită cu altă măsură preventivă mai blândă atunci când temeiurile care au determinat- s-au modificat.
În speța de față, temeiurile care au stat la baza luării măsurii de arest preventiv față de inculpații -, -, -, sunt cele înscrise la art. 143 și 148 lit. f Cod procedură penală.
Examinând toate actele și lucrările dosarului, instanța constată că de la data arestării preventive a celor trei inculpați și până în prezent nu au apărut elemente noi din care să rezulte că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii de arest preventiv față de inculpații -, -, - au încetat ori s-au modificat, după cum nici nu au apărut temeiuri noi care să ducă la concluzia că se justifică privarea de libertate a acestora.
Având în vedere că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului -, subzistă și în momentul de față, nefiind schimbate, cererea de înlocuire a măsurii de arest preventiv este neîntemeiată și a fost respinsă ca atare.
Față de acestea, având în vedere gravitatea faptelor presupus că au fost comise de cei trei inculpați, modalitatea concretă în care se bănuiește că au acționat inculpații, urmarea produsă, se apreciază că aceleași temeiuri impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, ceea ce face să fie îndeplinită condiția înscrisă la art. 160 ind. b al. 3 Cod procedură penală, motiv pentru care s-a dispus menținerea măsurii de arest preventiv luată față de inculpații -, -, -.
În termen legal, încheierea astfel pronunțată a fost recurată de inculpatul -, care solicitat - prin apărător - revocarea măsurii motivat de împrejurarea că durata rezonabilă a arestului a fost depășită, fiind arestat de 1 an și 2 luni, fiind încălcate dispozițiile art. 5 pct. 3 din CEDO.
Solicită a se avea în vedere poziția procesuală a inculpatului care a recunoscut fapta, nefiind dovedit pericolul pentru ordinea publică dacă ar fi lăsat în libertate.
Probele au fost administrate iar în cauză nu există suspiciuni că ar influența cursul procesului penal.
Examinând actele și lucrările dosarului raportat criticilor formulate, cât și din oficiu, Curtea constată că recursul de față este nefondat.
Potrivit art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul a fost arestat în vederea aducerii în fața autorității judiciare competente, existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit infracțiune.
Măsura a fost menținută pe baza condamnării pronunțate de instanța competentă la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea în concurs real și în stare de recidivă postexecutorie a infracțiunilor prevăzute de art. 208, 209, lit. a, e, g, i, art. 86 alin. 1, art. 89 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 și a trei infracțiuni prevăzute de art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal.
Chiar dacă sentința nu a rămas încă definitivă, menținerea arestării preventive a inculpatului - recurent este justificată, acesta fiind trimis în judecată pentru o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și există probe că lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Motivele de casare invocate de inculpatul - recurent (faza procesuală, durata arestării, conduita procesuală) nu pot determina admiterea recursului și punerea ui în libertate prin revocarea măsurii, deoarece nici faza procesuală (cauza se află în apel) și nici durata arestării preventive nu constituie cauze legale de revocare a măsurii conform dispozițiilor art. 139 alin. 2 Cod procedură penală.
Totodată, trecerea unei perioade de aproximativ 1 an și 2 luni de arest preventiv nu este de natură a înlătura pericolul social concret pe care îl prezintă inculpatul pentru ordinea publică.
Constatând că sunt întrunite cerințele art. 300 ind. 2 și al art. 160 ind. b alin. 3 Cod procedură penală cât și prevederile art. 5 paragraf 1 lit. a și c din CEDO, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul conform dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva încheierii de ședință din 04 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, încheiere pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex
19.02.2010
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Daniela DumitrescuJudecători:Daniela Dumitrescu, Tatiana Juverdeanu, Ciubotariu
