Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1159/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR.7692/2/2009
1934/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1159/
Ședința publică din data de 10 august 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Dumitrița Piciarcă
JUDECĂTOR 2: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiectrecursuldeclarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 04 august 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, avocat, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul inculpat depune la dosar un memoriu.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii atacate și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și punerea acestuia în libertate, întrucât nu se mai mențin temeiurile care au stat la baza dispunerii măsurii respective, sens în care învederează că inculpatul se declară nevinovat și, în plus, în speță, nu este dovedit un pericol concret pe care el l-ar reprezenta pentru ordinea publică. De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpatul are trei copii minori în întreținere și nu este cunoscut cu antecedente penale.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat, susținând că, dimpotrivă, temeiurile care au stat la baza arestării preventive a acestuia se mențin și impun în continuare privarea lui de libertate, întrucât, în raport cu gravitatea faptelor de tâlhărie săvârșite, cu împrejurările în care au fost comise și cu consecințele acestora, el continuă să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul inculpat, personal, în ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate, fiind de acord cu concluziile formulate de apărător.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prinîncheierea din data de 04 august 2009, pronunțată în Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția I-a Penală (ca instanță de apel), în baza art.3002din Codul d e procedură penală,a menținut starea de arest preventiv a inculpatului(fiul lui și, născut la data de 15 iulie 1979, arestat în baza nr.268/UP din data de 21 iulie 2006 emis de Tribunalul București - Secția I-a Penală).
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că, prin Sentința penală nr.146/F din data de 30 aprilie 2009 Judecătoriei Buftea, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea unor infracțiuni de tâlhărie și a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a acestuia (prevăzute de art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală) nu au încetat, impunând în continuare privarea lui de libertate.
Împotriva încheierii Tribunalului,a declarat recursîn termenul legal (la data de 05 august 2009)inculpatul, fără a-l motiva în scris.
Recursul inculpatului a fost înregistrat pe rolul acestei Curți la data de 07 august 2009.
În dezbaterile asupra recursului, inculpatul, care a beneficiat de asistența juridică a unui apărător desemnat din oficiu, a solicitat revocarea măsurii arestării preventive și punerea sa în libertate, susținând că este nevinovat și că nu prezintă niciun pericol pentru ordinea publică.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele cauzei, Curtea constată cărecursulcu care a fost sesizatăeste nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Tribunalul a apreciat în mod corect asupra menținerii temeiurilor de fapt și de drept, prevăzute deart.143șiart.148 lit.din Codul d e procedură penală, care au determinat arestarea inițială a inculpatului, precum și asupra necesității privării în continuare de libertate a acestuia.
Astfel, probatoriul cauzei - pe baza căruia s-a pronunțat deja în primă instanță o hotărâre de condamnare a inculpatului la pedeapsa rezultantă de10 ani închisoare, pentru trei infracțiuni de tâlhărie, conform Sentinței penale nr.146/F din data de 30 aprilie 2009 Judecătoriei Buftea - justifică și în prezent presupunerea rezonabilă că acesta a săvârșit infracțiunile respective, cu atât mai mult cu cât, în apel, până la actualul moment procesual, nu s-au administrat probe noi.
Deși inculpatul contestă în prezent faptele de care este acuzat, după ce, la un moment dat, le-a recunoscut (inclusiv cu ocazia audierii lui nemijlocite de către judecătorul care a dispus arestarea sa preventivă), există suficiente motive verosimile de a crede contrariul, acesta fiind recunoscut ca autor al acelor fapte de către două dintre părțile vătămate ( și G), precum și de către un martor ocular la comiterea celei de-a treia fapte ( ), la locul comiterii ultimei fapte fiind depistat, de altfel, și telefonul său mobil, pierdut în acele împrejurări.
Totodată, reținând că infracțiunile de care este acuzat inculpatul sunt pedepsite de lege cu închisoare de până la 20 de ani, Curtea constată că lăsarea în libertate a acestuia continuă să prezinte un pericol concret pentru comunitatea în care se presupune că au fost săvârșite.
În acest sens, Curtea are în vedere împrejurarea comiterii în interval de numai aproximativ o săptămână (în perioada 13/14 - 21/22 iunie 2006) atrei infracțiuni de tâlhărie, săvârșite în scopul obținerii de importante bunuri materiale, pe timp de noapte, împreună cu alte persoane, prin acte grave de agresiune fizică, exercitate fie asupra părților vătămate (persoane înaintate în vârstă, care au fost lovite cu violență și imobilizate prin legarea mâinilor și picioarelor), fie asupra unui martor care a încercat să intervină, aceste fapte determinând puternice sentimente de neliniște și insecuritate în rândul membrilor comunității, care și în prezent ar fi alertați de lăsarea în libertate a inculpatului, în pofida condamnării sale în primă instanță la o pedeapsă severă.
În același timp, nivelul scăzut de școlarizare, situația materială precară și lipsa de-a lungul vieții a oricărei ocupații care să-i permită a se întreține singur îl expun pe inculpat unui risc major de săvârșire a unor fapte similare cu cele ce fac obiectul judecății, ordinea publică fiind astfel în mod serios amenințată.
În privința duratei arestării preventive a inculpatului, Curtea apreciază că, deși măsura a fost dispusă în urmă cu aproximativ 3 ani, aceasta se încadrează încă în limitele unui termen rezonabil, în raport cu gravitatea acuzațiilor, dar și cu împrejurarea că, între timp, în rejudecarea cauzei de către instanța stabilită a fi competentă material conform Deciziei penale nr.151/R din data de 10 iunie 2008 Curții de Apel București - Secția I-a Penală, a fost deja pronunțată în fond o hotărâre de condamnare a inculpatului, iar judecarea apelului declarat de acesta se află și ea într-un stadiu avansat.
Față de aceste considerente și având în vedere că, din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu, desemnat pentru a asigura asistența juridică obligatorie a acestuia, fiind avansat din fondul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 04 august 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondul.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 august 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.jud.
Ex.2 / 13.08.2009
/ -
Președinte:Dumitrița PiciarcăJudecători:Dumitrița Piciarcă, Carmen Veronica Găină, Ioana
