Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1290/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - menținere arestare preventivă -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.1290
Ședința ne publică de la 21 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: George Ciobanu
- - JUDECĂTOR 3: Claudia
- judecător
Grefier
Ministerul public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
cc.
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul G, împotriva încheierii din 17 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru inculpat, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii, revocarea arestării preventive, având în vedere datele care caracterizează persoana inculpatului, respectiv vârsta acestuia 14 ani, faptul că nu are antecedente penale, elemente în raport de care se poate aprecia că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, procesul penal putând fi desfășurat în bune condiții și cu inculpatul în stare de libertate.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, încheierea instanței de fond fiind legală și temeinică, temeiurile pentru care s-a dispus arestarea preventivă subzistă și nu s-au modificat, având în vedere natura, gravitatea faptei pentru care este judecat inculpatul, urmările produse.
Inculpatul, având cuvântul a achiesat la concluziile apărătorului său solicitând judecarea în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin încheierea din 17 decembrie 2009, Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în baza art.3002Cod pr.penală, a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul G - fiul lui și -, născut la 14 ianuarie 1995, în, județul D, deținut în Penitenciarul d e Minori și
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj nr. 564/P/2009, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor, faptă prevăzută de art.174 Cod penal, cu aplic. art.99 și urm. Cod penal.
În fapt, s-a arătat că în seara zilei de 17.07.2009, în jurul orelor 19.00, inculpatul l-a lovit în mod repetat cu un ciomag în zona craniană, toracică, abdominală și peste membre pe.
După ce victima și-a pierdut cunoștința și nu a mai putut reacționa, inculpatul l-a călcat cu picioarele pe torace.
Leziunile suferite au cauzat decesul victimei, datorită șocului hemoragic și traumatic produs.
Pentru inculpat a fost emis mandatul de arestare preventivă nr.12/19.07.2009 de la 19.07.2009 până la 01.08.2009 inclusiv, măsura fiind prelungită de către de către Tribunalul Dolj - Secția de Minori si Familie până la data de 16.08.2009 inclusiv.
S-a solicitat prelungirea arestării preventive cu privire la inculpatul G deoarece inculpatul se află la Spitalul Penitenciar Jilava B, unde urmează să se efectueze expertiza medico-legală psihiatrică, obligatorie în cauză, cât și pentru depunerea la dosarul cauzei a raportului medico-legal de necropsie a victimei.
Prin încheierea nr.11/19.07.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, Secția pentru Minori si Familie, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 19 zile, începând cu 19.07.2009 și până la 06.08.2009, inclusiv.
Această încheiere a fost casată prin încheierea nr.113/23.07.2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-, sub aspectul duratei măsurii arestării preventive, durată care a fost stabilită la 14 zile, respectiv de la 19 iulie 2009 la 1 august 2009 inclusiv.
S-a dispus rectificarea mandatului de arestare nr. 12/19 iulie 2009, în sensul arătat mai sus.
Prin încheierea nr. 5 din 30.07.2009, măsura a fost prelungită de către de către Tribunalul Dolj - Secția de Minori și Familie până la data de 16.08.2009, inclusiv.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că, în cauză, există atât probe cât și indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpat a unei fapte prevăzute de legea penală.
Verificând din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpat, conform art. 3002Cod procedură penală, instanța a constatat că aceasta este legală și temeinică, respectiv la dispunerea acestei măsuri s-au respectat dispozițiile legale în materie, avându-se în vedere incidența dispozițiilor art. 143 Cod procedură penală și art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Sub aspectul verificării existenței temeiurilor care au determinat arestarea preventivă, instanța a constatat că în speță continuă să fie incidente dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni pedepsite cu pedeapsa de peste 4 ani închisoare, iar lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
S-a arătat că, în speță, în concret pericolul pentru ordinea publică rezultă din natura și gravitatea faptei de care este acuzat inculpatul (omor calificat) și care creează în mod cert o stare de insecuritate socială în comunitate, având în vedere și împrejurările reale, modul și mijloacele concrete de săvârșire a faptei care se rețin în sarcina sa.
În consecință, instanța de fond a reținut că toate aceste aspecte reținute, nu s-au modificat și nu au încetat, neexistând nici un argument de fapt sau de drept pentru a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Având în vedere cele de mai sus, instanța, în baza art. 3002alin. 2 Cod procedură penală, a menținut starea de arest a inculpatului
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, care a criticat încheierea pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea arestării preventive. În motivarea recursului s-a susținut că, raportat la vârsta tânără a inculpatului, lipsa antecedentelor penale, nu se impune menținerea acestuia în stare de arest, fiind suficientă luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate.
Recursul este nefondat.
În mod corect instanța de fond a menținut arestarea preventivă a inculpatului, având în vedere că în continuare din probele administrate până în acest moment rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este judecat (omor prevăzută de art.174 Cod penal), iar temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării preventive subzistă în continuare și nu s-au modificat.
Criticile formulate de inculpat referitoare la pericolul pentru ordinea publică nu sunt fondate.
Astfel, este adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii, însă aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei, întrucât existența pericolului pentru ordinea publică poate rezulta și din pericolul social al infracțiunii de care este acuzat inculpatul, de sentimentul de insecuritate creat în rândul opiniei publice și chiar de riscul comiterii unor infracțiuni similare de alte persoane în lipsa unei reacții ferme a autorităților față de persoane asupra cărora planează suspiciunea rezonabilă a săvârșirii unor infracțiuni de o asemenea gravitate, jurisprudența CEDO admițând că prin gravitatea deosebită a acuzațiilor și prin reacția publică la acestea se justifică o detenție provizorie cel puțin o perioadă de timp.
În speță, corect instanța de fond a reținut că temeiurile pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, raportat la natura, gravitatea faptei de care este acuzat inculpatul (omor), urmarea produsă, vătămarea adusă relațiilor sociale ocrotite prin lege privind viața persoanei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul.
Aspectele invocate de inculpat referitoare la lipsa antecedentelor penale, vârsta tânără, nu pot constitui temei pentru revocarea arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă, cât timp temeiurile pentru care s-a dispus arestarea subzistă și nu s-au modificat, nefiind justificată și proporțională în acest moment luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate raportat la scopul măsurilor preventive prevăzut de art.136 alin.8 Cpp.
Pentru considerentele expuse anterior, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge recursul ca nefondat.
În baza art.192 alin 2 Cod pr.penală, a fost obligat inculpatul la 110 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul G, împotriva încheierii din 17 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 110 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 decembrie 2009.
- - - - - -
Grefier,
Red.jud.CL
CC.
PS/4.01.2010
21 decembrie 2009.
- Administrația Finanțelor Publice va încasa de la inculpat suma de 110 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, George Ciobanu, Claudia
