Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 139/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 139/
Ședința publică din 07 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Bogdan
JUDECĂTOR 2: Ion Dincă
JUDECĂTOR 3: Anca Nacu
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul recurent împotriva încheierii penale de ședință din data de 28.01.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul-recurent, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat din oficiu, â, pentru inculpatul recurent, solicită admiterea recursului declarat de inculpatul și punerea acestuia în libertate.
Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, arată că nu a introdus droguri în țară, cia fost doar consumator de droguri. Solicită admiterea recursului și punerea sa în libertate.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele: prin încheierea penală de ședință din 28 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, s-a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la 21.05.1976 în B, CNP - -, deținut în Penitenciarul Arad.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Arad, având în vedere faptul că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării inculpatului, respectiv dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, a apreciat că se impune menținerea în continuare a măsurii arestării preventive a acestuia.
Împotriva încheierii penale din 28.01.2008 pronunțată de Tribunalul Arad a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea recursului, casare încheierii penale și revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii sale în libertate întrucât nu prezintă pericol social pentru ordinea publică în situația în care ar fi lăsat în libertate deoarece nu a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 pr.pen. instanța de recurs apreciază că în mod judicios prima instanță a menținut măsura arestării preventive a inculpatului raportat la art.300/2 și 160/b pr.pen, iar revocarea măsurii arestării preventive se poate dispune în condițiile art.139 al.2 pr.pen. respectiv dacă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri au dispărut.
Aceste temeiuri reprezentate de art.143 și 148.pr.pen subzistă în continuare, în sensul că împotriva inculpatului există la dosarul cauzei probe și indicii care conduc la presupunerea rezonabilă că a săvârșit infracțiunile pentru care este trimis în judecată, mijloace de probă care nu au fost înlăturate până în această fază procesuală de către inculpați.
Pericolul concret pe care îl prezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului nu este înlăturat, susceptibilitatea încălcării de către inculpat a ordinii juridice relative la libera circulație a bunurilor subzistă în continuare.
Sub aspectul cuantumului pedepsei cu privire la care există indicii ca fiind comise de către inculpat acesta nu a suferit modificări de la luarea măsurii arestării preventive și până în prezent.
În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului, este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate". Prin prisma dispozițiilor art. 6 și 5 paragraf 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale termenul rezonabil de soluționare a unei cauze trebuie apreciat nu doar prin prisma perioadei petrecute de inculpat în arest preventiv și prin prisma principiului conform căruia, până la pronunțarea unei hotărâri de condamnare cu caracter definitiv, o persoană este prezumată nevinovată, dar și prin prisma criteriilor cum sunt natura cauzei deduse judecății, complexitatea acesteia, numărul părților implicate în cauză, natura probelor ce se impun a fi administrate Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului și din consecințele acesteia. În condițiile speței, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatului de a fi pus în stare de libertate.
Astfel, în temeiul prevederilor art. 38515, alin. 1, pct. 1, lit. b C.P.P. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 28.01.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga inculpatul recurent la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs și va dDispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 40 lei, onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul prevederilor art. 38515, alin. 1, pct. 1, lit. b C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 28.01.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul recurent la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 40 lei, onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Prima instanță -
Red.
Tehnored.CU -14.02.2008
Președinte:Laura BogdanJudecători:Laura Bogdan, Ion Dincă, Anca Nacu
