Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1515/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
(2409/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1515
ȘEDINȚA DE LA 21.10.2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Luciana Mera
JUDECĂTOR 2: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 3: Viorica Costiniu
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință dată în Camera de Consiliu la 13.10.2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință nepublică răspunde recurentul inculpat personal în stare de arest și asistat de avocat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință, după care;
Recurentul inculpat declară că este de acord cu asistența din oficiu la acest termen.
Constatând că nu sunt excepții de invocat, alte probe de administrat și cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul din oficiu numit pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 13.10.2009 și pe fond, rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii acestuia în libertate, motivat de faptul că a recunoscut și regretă comiterea faptei și nu este cunoscut cu antecedente penale.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază neîntemeiat recursul și pune concluzii de respingere a acestuia, deoarece încheierea de ședință este legală și temeinică, fiind îndeplinite cerințele art.143 si 148 lit. f Cod procedură penală, iar, în cauză, subzistă temeiurile avute în vedere la data arestării preventive. Având în vedere modalitatea de comitere a celor trei infracțiuni reținute în sarcina acestuia, fapte deosebit de grave, vârsta victimei, apreciază că judecarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În ultimul cuvânt, recurentul inculpat declară că dorește să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA,
Deliberând, asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu la 13.10.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția penală în dosarul nr-, în baza art.300/1 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului - fiul lui și, ns.07.02.1994 în B, domiciliat în comuna Comana, sat, jud. G, CNP - -.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul, se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută a fi fost comisă de inculpat continuă să fie mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Nu s-a putut susține că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică atâta vreme cât acesta a dat dovadă de o periculozitate sporită, periculozitate ce a rezultat din modul și mijloacele de comitere a faptei, inculpatul pătrunzând pe timp de noapte în locuința părții vătămate, știind că lăsarea întunericului face să scadă vigilența oamenilor, permite desfășurarea în siguranță a activității infracționale și totodată ștergerea urmelor acesteia, inculpatul profitând în același timp și de vârsta părții vătămate (82 de ani), vârsta acesteia fiind unul dintre criteriile avute în vedere de inculpat la comiterea faptei, vârstă ce punea partea vătămată în imposibilitate de a opune rezistență, inculpatul nu s-a rezumat doar la căutarea banilor, ci a trecut la agresarea părții vătămate, pe care a strâns-o de gât, după care a violat-o, în final, pentru a nu fi deferit organelor judiciare, partea vătămată cunoscându-l întrucât lucrase la aceasta în gospodărie, a încercat să o ucidă.
La aprecierea pericolului pentru ordinea publică s-a avut în vedere și gravitatea deosebită a faptelor comise de inculpat, fapte prin care se aduce atingere vieții, integrității corporale și sănătății persoanei, atribute esențiale ale ființei umane, dar și libertății sexuale a persoanei.
Pentru aceste considerente, constatând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul, tribunalul a apreciat că în cauză se impune în continuare menținerea arestării preventive a acestuia pentru buna desfășurare a procesului penal și în consecință în baza art. 3001Cod procedură penală a menținut arestarea preventivă a acestuia.
S-a reținut că inculpatul în noaptea de 17/18.05.2009, orele 24,00, în scopul sustragerii de bani, a pătruns în locuința părții vătămate, de 82 ani, din. Comana, sat., jud. Datorită zgomotului făcut, victima s-a trezit din somn, a aprins lumina în cameră și pentru a nu fi recunoscut, inculpatul, ce se afla ascuns după ușă, prin spate, a prins-o de gât cu brațul, a strâns-o puternic de gât, cu toată opoziția victimei, până ce aceasta a avut o pierdere de conștientă. Inculpatul a târât-o pe victimă în camera sa și apoi, în mobilierul din cameră, a căutat bani. În această perioadă, datorită faptului că victima a început "să se miște" și să-și revină din starea de inconștiență, inculpatul, cu pumnii și picioarele, i-a aplicat numeroase lovituri în zona corpului și a capului. Cu această ocazie, constatând că victima, deși aflată în comă, nu avea chiloții pe ea, inculpatul a întreținut cu ea raporturi sexuale. Inculpatul a căutat bani și în celelalte încăperi din locuință. Din locuința victimei nu a găsit, astfel că, prin escaladarea unei ferestre, a părăsit locul infracțiunii.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii acestuia în stare de libertate, motivat de faptul că a recunoscut și regretă comiterea faptei și nu este cunoscut cu antecedente penale.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856alin. final Cod procedură penală, Curtea constată recursul ca nefondat, în considerarea următoarelor argumente:
În cauză, există indicii temeinice, în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.681Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței, având în vedere probele administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv, declarațiile inculpatului, constatările rezultate în urma efectuării cercetării la fața locului, raportul de expertiză criminalistică dactiloscopică, raportul medico-legal, xerocopia foii de observație clinică întocmită de Spitalul Clinic de Urgență B, raportul medico-legal (necropsie), raportul medico-legal întocmit cu ocazia examinării inculpatului, declarațiile părții civile, precum și ale martorilor, și.
Deasemenea, Curtea constată întrunite, în cauză, și cerințele art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală. În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, Curtea are în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute în sarcina acestuia; modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptelor - pătrunzând, pe timp de noapte, în locuința victimei și profitând de vârsta înaintată a acesteia din urmă, partea vătămată aflându-se în imposibilitate de a opune rezistență; inculpatul nu s-a ocupat doar de căutarea unor sume de bani, ci a exercitat acte de violență asupra victimei, strângând-o de gât, apoi i-a aplicat numeroase lovituri în zona capului și a corpului, cu pumnii și picioarele, și, deși victima se afla în comă, a violat-o -; gradul deosebit de ridicat de pericol social al faptelor reținute în sarcina inculpatului.
Față de considerentele expuse anterior, constatând că, în mod temeinic și legal, instanța de fond a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală recurentul inculpat va fi obligat la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 13.10.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția penală - Cauze generale, în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, reprezentând onorariul avocat oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.AA-28.10.2009/Dact.EA/3.11.2009/2ex
Asupra cauzei de față / deliberând asupra apelului / recursului declarat împotriva. constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința nepublică de la 21 Octombrie 2009
Președinte,
- -
Grefier,
- -
29 Octombrie 2009
Președinte:Luciana MeraJudecători:Luciana Mera, Anca Alexandrescu, Viorica Costiniu
