Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1732/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II - A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(2689/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1732/
Ședința publică de la 25 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Luciana Mera
JUDECĂTOR 2: Viorica Costiniu
JUDECĂTOR 3: Cristina Rotaru
GREFIER - - -
* * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 26.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/25.11.2009 emisă de Baroul București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul-inculpat învederează că nu are nevoie de interpret de limbă, întrucât cunoaște bine limba română, iar apărătorul său este vorbitor și de limbă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat solicită judecarea în stare de libertate a inculpatului, întrucât acesta nu este vinovat de infracțiunea reținută în sarcina sa, nu are antecedente penale, a avut un comportament foarte civilizat pe parcursul urmăririi penale, beneficiază de prezumția de nevinovăție, fapta nu întrunește elementele prevăzute de art.215 alin.1, 2 și 3. pen. are un loc de muncă și are familie.
Solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, considerând încheierea recurată ca fiind legală și temeinică. Solicită să se aibă în vedere cele două fapte reținute în concurs încadrate în dispozițiile art. 215 alin.3 pen. așa cum rezultă din materialul probator administrat în cauză.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, considerând că nu este vinovat de infracțiunea reținută în sarcina sa. Arată că nu i s-a dat șansa de a dovedi autorul faptei și de a colabora cu organele de poliție.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 26.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în temeiul art.3002pr. pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților, și.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, arătând că fapta nu întrunește elementele prevăzute de art.215 alin.1, 2 și 3. pen. nu este vinovat de infracțiunea reținută în sarcina sa, nu are antecedente penale, a avut un comportament civilizat, are un loc de muncă și are familie. A solicitat judecarea în stare de libertate sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Examinând cauza în conformitate cu disp. art. 141 cu referire la art. 3856alin. 3. pr. pen. Curtea apreciază că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea din 17.01.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, reținându-se incidența art.148 lit.f pr. pen.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni prev. de art.215 alin.1, 2, 3, cu aplicarea art.33 lit.a pen.
S-a reținut în sarcina acestuia că în luna decembrie 2006 participat împreună cu inculpatul la inducerea în eroare a reprezentantului SC Production SRL din orașul H, însușindu-și un folos material injust, cu ocazia încheierii unui contract de vânzare cumpărare a 40 de tone de beton, marfă pentru care a fost emis un bilet la ordin fals, inculpatul ocupându-se de preluarea mărfii și transportarea acesteia într-un loc necunoscut, partea vătămată fiind prejudiciată cu circa 80.000 lei.
De asemenea, s-a reținut că în luna decembrie 2007, împreună cu, inculpatul a încercat să inducă în eroare pe reprezentantul SC Com SRL, intenționând să achiziționeze o cantitate de țevi de cupru prin emiterea unui bilet la ordin fals, în scopul însușirii unui folos material injust în valoare de circa 150.000 lei.
Prin sentința penală nr.650/14.04.2009, s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru fapta din decembrie 2007 în infracțiunea de tentativă la înșelăciune, inculpatul fiind condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare cu executare în regim de detenție, prima instanță menținând starea de arest preventiv în temeiul art.350 pr. pen.
Sentința a fost atacată cu apel d e către parchet și inculpat, cauza aflându-se în prezent pe rolul Tribunalului București.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că încheierea recurată este legală și temeinică, instanța de apel apreciind în mod corect că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Astfel, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 681. pr. pen. din probele administrate rezultând indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată, relevante sub acest aspect fiind declarațiile martorilor, procesele verbale de recunoaștere a inculpatului de către martori, procesul verbal de verificare a -ului telefoanelor mobile găsite asupra inculpatului, procesele verbale de redare a convorbirilor interceptate, procesul verbal de prindere în flagrant și procesul verbal de percheziție.
Sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art.148 alin.1 lit.f pr. pen. întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat este închisoarea mai mare de 4 ani și în raport de natura infracțiunii, dar și de gravitatea faptei (comisă împreună cu alte persoane, prin folosirea unor instrumente de plată falsificate), instanța de apel a apreciat în mod corect că, în ciuda circumstanțelor personale favorabile, nu se impune lăsarea în libertate a inculpatului, apreciere susținută și în temeiul art.136 pr. pen. având în vedere că împotriva acestuia s-a pronunțat o hotărâre de condamnare, impunându-se asigurarea executării pedepsei.
Față de cele reținute, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art.139 alin.1 pr. pen. pentru a se putea dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Drept urmare, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. b pr. pen. va respinge recursul ca nefondat și conform art. 192 alin. 2. pr. pen. va obliga recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 26.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. /Dact./2 ex.
Președinte:Luciana MeraJudecători:Luciana Mera, Viorica Costiniu, Cristina Rotaru
