Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1859/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 11809/2/2009
2930/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 1859
Ședința publică de la 18 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Popescu
JUDECĂTOR 2: Florică Duță
JUDECĂTOR 3: Leontina Cișmașiu
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva încheierii de ședință din data de 27.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat, personal în stare de arest și asistat de avocați aleși, și, în baza împuternicirii avocațiale nr. 58, emisă de Baroul București - Cabinet individual.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se prezintă apărătorul desemnat din oficiu, care solicită să se ia act că delegația acestuia a încetat.
Constatând că, nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod Procedură Penală, trece la dezbateri.
Avocat având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință, punerea în libertate a inculpatului și înlocuirea măsurii arestării preventive, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, având în vedere că, inculpatul este arestat de peste 18 luni, din circumstanțele personale nu reiese că acesta ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică și nici nu sunt probe că acesta ar fi participat la comiterea infracțiunii.
Avocat având cuvântul, consideră nelegală încheierea de ședință atacată cu recurs, deoarece aceasta nu este motivată, temeiurile inițiale nu mai subzistă la acest termen, din probele administrate nu rezultă participarea inculpatului la comiterea infracțiunii, iar lăsarea acestuia în libertate nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului, ca nefondat, solicitând menținerea soluției instanței de fond, pe care, o consideră legală și temeinică, a fost motivată pe larg și în raport de natura și gravitatea faptei săvârșită de inculpat, de instrumentele folosite la comiterea acesteia, la pericolul concret pentru ordinea publică și circumstanțele personale ale inculpatului, apreciază că se impune menținerea acestei măsuri restrictive. Mai solicită obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul - inculpat având cuvântul, regretă cele întâmplate și solicită să fie pus în libertate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 27.11.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II a penală în dosarul nr-, în baza art.300/2 raportat la art.160/b alin.3 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că sunt întrunite cumulativ exigențele art.148 lit.b și f Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs inculpatul,.
Curtea, analizând încheierea sub aspectele de fapt și de drept, apreciază calea de atac ca fiind nefondată pentru următoarele considerente:
Inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de art.174-175 lit.i Cod penal și art.321 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cp, constând în aceea că în noaptea de 14.06.2008 între fiul victimei și inculpații a avut loc o ceartă care a degenerat când victima a fost lovită de inculpat cu diferite corpuri contondente, acțiune violentă care a dus la decesul acestuia.
În mod corect prima instanță a reținut că se mențin temeiurile care au dus la luarea măsurii inițiale, fiind întrunite cumulativ exigențele art.148 lit.f Cod procedură penală astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite este mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului creează pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul pentru ordinea publică rezultă din modul de operare, circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor și circumstanțele personale ale inculpatului. În plus, la luarea măsurii preventive au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art.136 alin.8 Cod procedură penală, măsura fiind judicios aleasă în raport cu persoana acestuia.
În consecință, Curtea, conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat și în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat,recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din data de 27.11.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II a penală, în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la 125 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 25 lei onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerul Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.PP-04.01.2010/Dact.EA-08.01.2010/2ex
Președinte:Petre PopescuJudecători:Petre Popescu, Florică Duță, Leontina Cișmașiu
