Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 232/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 232/R-MF

Ședința publică din 11 Aprilie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu judecător

JUDECĂTOR 2: Corina Voicu

JUDECĂTOR 3: Marioara

Grefier:

Parchetul de lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin:

- procuror

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 09 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -secția penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, personal în stare de arest, asistat de avocat ales escu, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei nr.38/2008, emisă de Baroul V - Cabinet individual.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

S-a permis apărătorului ales escu să ia legătura cu recurentul inculpat.

Avocat escu și reprezentanta parchetului având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat acordării cuvântului.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat acordării cuvântului, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Avocat escu pentru recurentul inculpat având cuvântul solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 09 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond punerea în libertate a inculpatului și continuarea judecării cauzei cu inculpatul în stare de libertate, apreciind că nu se mai justifică menținerea măsurii arestării preventive având în vedere stadiul procesual, nu mai subzisată temeiurile avute în vedree la luarea măsurii.

Precizează de asemenea că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică în opinia sa și nu există pericolul că inculpatul dacă ar fi lăsat în libertate ar putea influența cu ceva părțile.

În situația în care se va trece peste susținerile arătate mai sus solicită admiterea recursului, pe fond înlocuirea măsurii cu o altă măsură, respectiv aceea de a nu părăsi localitatea.

Reprezentanta parchetului având cuvântul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii de ședință din data de 09 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -secția penală, în dosarul nr- ca fiind legală și temeinică, apreciind că nu au încetat temeurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, iar pericolul pentru ordinea publică rezultă din infracțiunea săvârșită în concret, respectiv o infracțiune comisă pe fondul consumului de alcool, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală ayrată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al recursului.

CURTEA

Asupra recursului penal de față, deliberând, constată:

Prin încheierea din 9.04.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, în baza art.3002rap.la art.160 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului -, fiul lui și, născut la 06.06.1983, în municipiul D, județul V, domiciliat în comuna, județul V, posesor la seria - nr.-, eliberată de Poliția D, CNP--, aflat în stare de deținere în Penitenciarul Colibași, județul

Pentru a dispune astfel, tribunalul a apreciat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului - nu sau modificat.

Împotriva încheierii a formulat recurs inculpatul -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, acesta neprezentând pericol pentru ordinea publică.

În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea de a nu părăsi localitatea.

Examinând încheierea recurată în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, se constată că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse, având în vedere următoarele argumente:

Potrivit art.3002Cod procedură penală, în cazurile în care inculpații sunt arestați, instanța legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.1601Cod procedură penală și când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, prin încheiere motivată se menține arestarea preventivă.

În speță, inculpatul - este trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunii prev.și ped. de art.20 rap.la art.174 alin.1 și art.175 alin.1 lit.i Cod penal față de partea vătămată -.

În esență, din actul de inculpare se reține că, inculpatul, în seara zilei de 23.06.2007, l-a lovit pe partea vătămată - cu un corp dur din lemn, producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 70-80 zile de îngrijiri medicale, ce i-au pus viața în primejdie pentru salvarea căreia a fost necesară o intervenție neurochirurgicală.

În prezent, cauza se află pe rolul Tribunalului Vâlcea, instanță competentă a se pronunța, după administrarea nemijlocită a probatoriului, cu privire la vinovăția sau nevinovăția inculpatului.

În ceea ce privește măsura preventivă ce a fost supusă verificării, tribunalul s-a conformat acestui text și a constatat că există indicii temeinice care conduc la presupunerea că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Pericolul concret pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a inculpatului, rezultă, în primul rând, din modalitatea și persistența cu care se presupune că a săvârșit fapta penală sub aspectul căreia a fost trimis în judecată.

Or, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art.143 Cod procedură penală, respectiv dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și există vreunul din cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală. În cauză, inculpatul este bănuit că a săvârșit infracțiunea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, fiind deci îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală.

Cum temeiurile care au determinat arestarea prevenită a inculpatului impun în continuare privarea de libertate, în mod corect tribunalul a menținut starea de arest a acestuia, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.3002și art.160 Cod procedură penală.

Pe cale de consecință, recursul fiind nefondat, urmează ca, în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, să fie respins.

În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 06.06.1983 în D, județul V, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, CNP--, împotriva încheierii de ședință din data de 09 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.

Obligă pe recurent la 100 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Grefier,

Red.

Dact

2 ex./29.04.2008

Jud.fond:

Președinte:Marius Gabriel Săndulescu
Judecători:Marius Gabriel Săndulescu, Corina Voicu, Marioara

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 232/2008. Curtea de Apel Pitesti