Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 339/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ nr. 339
Ședința nepublică din data de 21 mai 2008
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu JUDECĂTOR 2: Ștefan Nimineț
- - - JUDECĂTOR 3: Valerica Niculina
- - - judecător
- grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Misterul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU - reprezentat legal prin procuror:
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 14 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință nepublică a răspuns recurentul inculpat - în stare de arest - asistat de apărător ales av..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Recurentul inculpat arată că își însușește recursul formulat de apărătorul ales.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Av. - având cuvântul pentru recurentul inculpat - solicită admiterea recursului în ceea ce privește starea de arest a inculpatului.
Instanța de fond a menținut starea de arest motivat de faptul că există indicii și probe temeinice că a săvârșit faptele și că ar avea un grad ridicat de pericol social, făcând referire la pericolul social al faptei și nu la pericolul concret al inculpatului.
Trebuie studiat pericolul social al faptei, pericolul concret al inculpatului și evoluția cercetărilor.
Pericolul social al infracțiunii există, nu l-a negat nimeni, dar pentru art.148 lit.f trebuie să existe și un pericol concret (care s-a disipat prin faptul că s-a pronunțat o hotărâre judecătorească) și nu doar generic, iar probatoriul administrat într-o cauză face să ridice dubii și este de natură a schimba pericolul social al infracțiunii.
De asemeni, din 13 părți vătămate s-au prezentat doar două, care nu fac trimitere clară la inculpat.
Mai mult, instanța de fond a pus în discuție o schimbare de încadrare juridică, care a fost cerută și de apărare, ceea ce arată că actul de sesizare este sub semnul îndoielii.
Inculpatul este arestat de 1 an și l lună, timp în care nu s-au administrat niciun fel de probe și nu se poate susține că pericolul social mai subzistă. Consideră că s-a depășit termenul rezonabil despre care se face vorbire în paragraful 3 al art.5 CEDO, deși ca timp nu este definit nicăieri.
De asemeni, profesorul arată - în lumina practicii CEDO - că menținerea arestului preventiv doar pe pericolul social, contravine grav acestei practici. Inculpatul nu mai poate lua legătura cu părțile vătămate întrucât sunt plecate din țară, s-a pronunțat o hotărâre la instanța de fond, iar menținerea stării de arest nu se mai justifică și nu mai profită nimănui.
Consideră că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii s-au modificat, lit.f de la art.148 nu C.P.P. mai este suficientă, iar în baza art.5 paragraful 3 al CEDO, coroborat cu dispozițiile art.139, 145.C.P.P. instanța poate înlocui măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Neamț și, pe fond, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara (pentru că locuiește în alt oraș), cu luarea tuturor măsurilor care se impun.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că pericolul social al unei fapte nu poate fi ținut de desfășurarea procesului penal, că s-a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, Curtea de APEL BACĂUs -a mai pronunțat și de atunci nu au mai apărut elemente noi. Solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat.
Recurentul inculpat - având cuvântul - precizează că se raliază concluziilor apărătorului său.
CURTEA
- DELIBERÂND -
Asupra recursului penal declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 14 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, constată următoarele:
Prin încheierea mai sus arătată, în temeiul art.3002raportat la art. 160/b alin.1 și 3 din Codul d e procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților și.
Pentru a pronunța această soluție s-au reținut următoarele:
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților și, constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea inculpaților de libertate.
Astfel, există probe sau indicii temeinice, în sensul art. 143 alin.1 Cod procedură penală și a art. 5 paragr.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului că inculpații ar putea fi autorii infracțiunilor de care sunt învinuiți. În cauză, subzistă în continuare cazul de luare a măsurii arestării preventive prevăzut de art. 148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, în sensul că pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Acesta din urmă se desprinde atât din împrejurările în care au fost comise faptele, din gravitatea lor, natura valorilor sociale lezate, dar și din rezonanța acestora în rândul comunității.
Împotriva încheierii pronunțate inculpatul a declarat recurs în termen legal, fără a-l motiva în scris.
Cu ocazia dezbaterilor a solicitat judecarea în stare de libertate întrucât nu mai subzistă temeiurile, care au fost avute în vedere la arestarea inițială și, în plus, s-a depășit termenul rezonabil al arestării preventive.
Instanța de control judiciar, examinând - în temeiul art.38514C.P.P.- încheierea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele, conform art.3856al.3 C.P.P. constată că aceasta este legală și temeinică.
Prima instanță a procedat în mod corect atunci când a menținut arestarea preventivă a inculpatului, întrucât în cauză sunt îndeplinite prevăd art.3002cu 160 .
C.P.P.Până în acest stadiu al procesului există date și elemente că inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și probe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică în raport de natura faptelor săvârșite.
În cauză nu s-a depășit termenul rezonabil al arestării preventive în raport de complexitatea cauzei și dificultatea administrării probelor.
Constatându-se că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la arestarea inițială și că acestea impun în continuare privarea de libertate, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, menținându-se ca fiind legală și temeinică încheierea pronunțată de prima instanță.
Se va constata că inculpatul a avut apărător ales.
Văzând și prevederile art.192 al.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul,împotriva încheierii din 14 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Constată că inculpatul a avut apărător ales.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală obligă inculpatul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.05.2008, în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.înch. -
Red. - Șt.
Tehnored. - - 2 ex.
22/22.05.2008
Președinte:Dumitru PocovnicuJudecători:Dumitru Pocovnicu, Ștefan Nimineț, Valerica Niculina
