Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 348/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 1549/2/2010
438/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 348
Ședința publică din data de 24 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Găgescu Risantea
JUDECĂTOR 2: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 3: Cîrstoiu Veronica
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 11.02.2010 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspuns recurentul-inculpat personal, în stare de arest asistat juridic de apărător din oficiu cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul din oficiu pentru recurentul-inculpat solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheierii de ședință din data de 11.02.2010 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în dosarul nr-și judecarea inculpatului în stare de libertate având în vedere că din actele dosarului nu rezultă pericolul concret pentru ordinea publică.
Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea hotărârii Tribunalului București ca fiind legală și temeinică, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestări preventive nu s-au schimbat, subzistă și impun în continuare menținerea stării de arest a inculpatului, față de faptul că inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă postcondamnatorie.
Având în vedere natura și gravitatea faptei pentru care este cercetat, precum și persistența infracțională rezultă pericolul concret pentru ordinea publică fiind îndeplinite condițiile prev de art. 148 lit. f Cod de Procedură penală.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea stării de arest a inculpatului.
Recurentul-inculpat în ultimul cuvânt arată că este de acord cu concluziile apărătorului din oficiu și solicită judecarea în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din data de 11.02.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în baza art. 160 alin. 3 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților, și.
Au fost respinse ca nefondate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulate de inculpații, și.
A fost respinsă ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi localitatea formulată de inculpatul.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Din rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost trimis în judecată alături de ceilalți inculpați mai sus menționați și inculpatul zis "" pentru săvârșire a infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal și deținere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu prev. de art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, s-a reținut că inculpatul, în perioada iulie - septembrie 2008, desfășurat activități ilicite de comercializare de droguri de mare risc, respectiv heroină.
În baza aceleiași rezoluții infracționale, în datele de 08.07.2008, 10.07.2008 și 17.07.2008, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea totală de 0,09 gr. de heroină cu suma de 450 lei.
Tribunalul a constatat că temeiurile legale care au determinat arestarea preventivă a inculpatului se menține în continuare, acesta prezentând pericol pentru ordinea publică ce rezultă atât din natura și gravitatea infracțiunilor pentru care este cercetat penal, cât și din circumstanțele sale personale, existând temerea că odată pus în libertate va comite și alte fapte similare.
Având în vedere că se mențin în continuare temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, instanța de fond față de inculpatul a constatat a nu fi îndeplinite prevederile art. 139 alin. 1 Cod procedură penală, privind înlocuirea acestei măsuri.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri a stării de arest, în condițiile în care nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că în mod corect instanța de fond în raport de dispozițiile art. 160 alin. 3 Cod procedură penală a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
pe care inculpatul o prezintă pentru ordinea publică rezultă în primul rând din natura faptei de trafic de droguri de mare risc săvârșită în concurs real cu cea de consum de droguri de mare risc, ca urmare a existenței indiciilor temeinice la care se referă dispozițiile art. 143 Cod procedură penală.
De asemenea, Curtea constată ca și instanța de fond că inculpatul este în permanent conflict cu legea penală, ca urmare a existenței dispozițiilor art. 37 lit. a Cod penal, ceea ce face ca ordinea publică să fie realmente amenințată prin punerea sa în libertate.
În atare situație, nefondată este și critica apărării prin care solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, atâta timp cât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, astfel cum prevăd dispozițiile art. 139 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 145 Cod procedură penală.
Așa fiind, Curtea în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 11.02.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
G -
Red.
Dact./29.03.2010
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Găgescu RisanteaJudecători:Găgescu Risantea, Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica
