Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 392/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR- (483/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 392/

Ședința publică de la 10 MARTIE 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Niculina Alexandru

JUDECĂTOR 2: Francisca Maria Vasile

JUDECĂTOR 3: Daniel

GREFIER -

* * * * * *

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror.

Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 16 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat din oficiu împuternicire avocațială nr.-/05.03.2009.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.

Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din16 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.

Apreciază că la acest moment procesual nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive și nu se mai impune menținerea acestuia în stare de arest, în continuare.

Solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat comiterea faptei, este necunoscut cu antecedente penale, iar lăsarea acestuia în libertate nu ar impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal.

Precizează că măsura arestului preventiv este prea, avându-se în vedere starea de sănătate precară inculpatului și arată că acesta se va prezenta la toate solicitările instanței

Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat.

Apreciază că în cauză nu au intervenit temeiuri noi, iar cele ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, art.148 lit.f cod procedură penală, se mențin în raport de natura infracțiunii de trafic de droguri, de mare risc, pentru care este cercetat, precum și față de modalitatea de săvârșire a acesteia.

Totodată solicită a se avea în vedere efectele dezastruoase, pe care acest gen de infracțiuni îl au asupra sănătății consumatorilor de droguri.

Mai mult arată că pentru inculpat comiterea inculpat a infracțiunii de trafic de droguri constituia o adevărată ocupație și lăsat în libertate există temerea că acesta și-ar putea relua activitatea infracțională.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că lasă soluționarea recursului la aprecierea Curții.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din 16.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală, în dosarul nr-, în baza art.3002Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților și.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că sunt întrunite cumulativ exigențele art.148 lit.f Cod procedură penală.

Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs inculpatul, pe motiv că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Curtea, analizând încheierea sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază calea de atac ca fiind nefondată pentru următoarele considerente:

Inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de art. 2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 și art.4 alin.1 și 2 din aceeași lege.

În mod corect prima instanță a reținut că se mențin temeiurile care au dus la luarea măsurii inițiale, fiind întrunite cumulativ exigențele art.148 lit.f Cod procedură penală astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului creează pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul pentru ordinea publică rezultă din modul de operare, circumstanțele reale, natura drogului traficat și circumstanțele personale. În plus, la luarea măsurii preventive au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art.136 alin.8 Cod procedură penală, măsura fiind judicios aleasă.

În consecință, Curtea, conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat și în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 16.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.

Obligă inculpatul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, onorariu avocat oficiu se avansează din fondurile Ministerul Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 10 martie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER

Red.

Dact. 2 ex./11.03.; 23.03.09

Președinte:Niculina Alexandru
Judecători:Niculina Alexandru, Francisca Maria Vasile, Daniel

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 392/2009. Curtea de Apel Bucuresti