Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 44/2010. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 44/
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eleni Cristina Marcu
JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure
Judecător - -
Grefier
Cu participarea Ministerului Public - prin procuror
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în arestul IPJ T, împotriva încheierii de ședință nr. 3 din 20 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
În conformitate cu disp. art. 297 cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 5/2010, emisă de Baroul Tulcea, Cabinet individual de Avocatură.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 176-181 cod pr. penală.
În conformitate cu disp. art. 301 cod pr. penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit disp. art. 302 cod pr. penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod pr. penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prev. de art. 38513cod pr. penală, făcând aplicarea disp. art. 159 alin. 4 cod pr. penală.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, depune la dosarul cauzei o scrisoare medicală eliberată de medicul său psihiatric ce vine în completarea expertizei psihiatrice efectuate în cauză, solicitând în esență admiterea recursului formulat de inculpat și să se dispună revocarea măsurii arestării preventive. Tribunalul Tulcea, cu ocazia verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luate față de inculpat, a apreciat că temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au încetat, respectiv că inculpatul este cercetat pentru o faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și
că există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică.
Totodată, referindu-se la sintagma" lăsarea sa în libertate prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică", apărătorul recurentului inculpat subliniază lipsa acestui pericol concret, ce nu poate fi prezumat de gravitatea abstractă faptelor, presupus a fi comise de către inculpat, acest pericol trebuie demonstrat pentru a ca de sine stătător să contribuie la menținerea în continuare a stării de arest preventiv, ori în cazul nu ne aflăm în prezența unui pericol concret cu atât mai mult cu cât inculpatul,prin profesia practicată, vreme de 33 ani, aceea de tehnician veterinar, era și este cunoscut de întreaga comunitate, ca fiind un om integru, nu a fost sancționat și amendat niciodată, săvârșit fapta când a aflat că fiul său era în mare pericol. Invocă în apărare, faptul că Tribunalul Tulcea, reținând în mod corect situația de fapt,a dispus prin încheierea din data de 16.11.2009 respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive a Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea și înlocuirea acesteia cu măsura constând în obligarea de a nu părăsi țara, însă Curtea de APEL CONSTANȚA, prin încheierea nr. 125/P din data de 20.1.1.2009 s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea, prin urmare s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpat.
Totodată, susține că rechizitoriul a fost tendențios întocmit cu referire la persoana inculpatului, în sensul că faptele au fost determinate de acel telefon primit de către de la prietena fiului său, prin care îi cerea urgent sprijinul, având în vedere că fiul său fusese agresat de mai mulți rromiîn comuna,
Concluziile raportului de expertiză psihiatrică efectuat în cauză, evidențiază că numitul, prezenta o tulburare organică de personalitate și un discernământul diminuat în raport cu fapta dedusă judecății.
Pentru toate aceste aspecte, solicită admiterea recursului, revocarea măsurii arestării preventive,iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului și menținerea încheierii Tribunalului Tulcea ca legală și temeinică, având în vedere gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care este cercetat inculpatul. În actualul stadiu procesual al dosarului, nu au fost administrate probe noi care să răstoarne nevinovăția inculpatului, iar cu privire la descărcarea accidentală a armei acest aspect a fost lămurit de expertiza balistică efectuată. Iar înscrisul depus astăzi la instanță nu aduce împrejurări noi de natură să conducă la necesitatea înlocuirii măsurii arestării preventive.
În replică, avocat, având în vedere iarna geroasă și faptul că animalele sunt singura sursă de venit a familiei, accentuează solicitarea de judecare a inculpatului în stare de libertate.
CURTEA
Prin încheierea nr. 3, pronunțată la data de 20 ianuarie 2010, Tribunalul Tulceaa dispus, n temeiul art.3001Cod pr.penală, menținerea măsura arestării preventive a inculpatului fiul lui și, născut 05.09.1958, în sat de Deal jud.T, -, în prezent aflat în Arestul T începând cu data de 20 ianuarie 2010.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut următoarele;
Prin rechizitoriul nr.693/P/2009 din 15 ianuarie 2010, Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea a dispus trimiterea în judecată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav, prev.de art.20-174-176 lit.b Cod penal și uz de armă letală, faptă prev.de art.136 din Lg.295/2004 cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.
Cauza s-a înregistrat pe rolul instanței sub nr- la 18 ianuarie 2010 și are termen de judecată la 09 martie 2010.
La data de 28 septembrie 2009, prin încheierea nr.57 tribunalul a admis propunerea parchetului și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 zile, începând cu 28 septembrie 2009, ora 1400și până la data de 26 octombrie 2009,inclusiv, măsură ce a fost prelungită succesiv și a cărei efecte încetează la 21 ianuarie 2010.
Curtea de APEL CONSTANȚA, prin încheierea nr.125/P din 20 noiembrie 2009 admis recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea, a casat încheierea tribunalului prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara și rejudecând, a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea și a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o durată de 30 de zile începând cu 23 noiembrie 2009 și până la 22 decembrie 2009, inclusiv.
Potrivit art.3001cod pr.penală în cauzele în care inculpatul este arestat preventiv, instanța legal sesizată este datoare să verifice, din oficiu, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpat, înainte de expirarea durate arestării preventive.
Examinând din oficiu, în temeiul art.3001cod pr.penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpat, tribunalul constată că, temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea acesteia nu au încetat, respectiv că inculpatul este cercetat pentru o faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prezența pericolului concret pentru ordinea publică este dată de circumstanțele reale în care s-au comis faptele, gravitatea acestora, de modul și
împrejurările comiterii, urmarea produsă, din atingerea adusă relațiilor sociale privind inviolabilitatea dreptului la viață al persoanei, precum și puternicul impact negativ asupra opiniei publice.
În termen legal împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul greșitei mențineri a măsurii arestări preventive dispuse prin încheierea recurată, apreciind că circumstanțele concrete ale cauzei nu impun privarea în continuare de libertate a inculpatului.
Verificând hot recurată potrivit art. 385/6 al.3 cod pr. penală, curtea apreciază recursul ca nefondat.
Se constată că în mod legal, în faza prevăzută de art. 3001cod pr. penală, instanța de fond a verificat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului la primirea dosarului, dispunând menținerea măsurii arestării preventive a acestuia.
Se constată că în raport de gravitatea acuzațiilor formulate față de inculpat, de circumstanțele concrete ale cauzei și de stadiul procedurii în cauză, se impunea privarea în continuare de libertate a inculpatului, în vederea bunei desfășurări a judecății în primă instanță, nefiind apărute elemente noi de natură să fie luate în considerare ca schimbări sau încetări a temeiurilor reținute cu ocazia dispunerii arestării preventive.
Ca atare întrucât încheierea recurată este legală și temeinică, curtea va respinge ca nefundat recursul de față cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor. art. 192 cod pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE;
În temeiul art. 38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul ( fiul lui și născut la data de.05.09.1958), împotriva încheierii de ședință nr.3 din data de 20.01.2010 a Tribunalului Tulcea, pronunțată în dosar nr-.
În temeiul art. 192 alin.2 cod procedură penală, obligă recurent la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în procesul penal, în sumă de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.01.2010.
PREȘEDINTE DE COMPLET, JUDECĂTORI,
- - - - - -
- -
Grefier,
Jud fond
Red jud rec
2ex/ 01.02.2010
Președinte:Eleni Cristina MarcuJudecători:Eleni Cristina Marcu, Marius Cristian Epure