Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 460/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.460
Ședința publică din 02 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Silviu Anti
JUDECĂTOR 2: Dumitru Pocovnicu
JUDECĂTOR 3: Bogdan Adrian
GREFIER: ---
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Baf ost reprezentat legal de - procuror.
*
Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii din data de 24.06.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - inculpat, în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat și recurentul - inculpat, în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat, în substituire pentru avocat C-tin.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurenții - inculpați și arată că mențin recursurile declarate.
Nemaifiind alte cereri, Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat, avocat, arată că inculpatul a declarat recurs împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Neamț prin care s-a menținut starea de arest preventiv. Precizează că această încheiere este netemeinică și nelegală, dat fiind că au apărut elemente și indicii noi ce nu au fost avute în vedere la luarea măsurii și fac inoportună menținerea acestei măsuri. Susține că s-a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice, care nu s-a realizat până în prezent. Inculpații au fost examinați, însă doar clinic, luându-li-se probe de sânge, dar nu s-a efectuat expertiza. Afirmă că se reține că telefonic s-a adus la cunoștință faptul că s-ar fi întocmit acea expertiză, dar personal nu crede că s-a realizat acea expertiză, care impunea internarea inculpaților, internare care nu s-a putut face și din punct de vedere al costului, nedispunându-se de instanță. Învederează faptul că chiar dacă s-ar efectua anumite concluzii, le va contesta, dat fiind că această expertiză nu poate fi făcută fără internare. Arată că un al doilea aspect privește faptul că a înregistrat o plângere penală pentru mărturie mincinoasă martorului cu identitate protejată, ce atestă prin declarație efectuarea unui flagrant. Precizează că acel flagrant nu a existat. Susține că s-au demonstrat contradicții flagrante pe care le-a făcut această martoră cu identitate protejată. Nu a fost în stare să-l identifice fizic pe inculpat, deși declară că îl cunoaște de 3 ani. Afirmă că a fost întrebată dacă inculpatul avea barbă și a spus că nu, lucru combătut de alte declarații din care rezultă că inculpatul avea barbă. Învederează faptul că a dat declarații contradictorii și în legătură cu locația în care s-au întâlnit. Arată că martora susține că a fost dusă la locul întâlnirii de investigatorul sub acoperire, care nu a putut fi audiat. Precizează că există contradicții flagrante între susținerile din rechizitoriu și cele declarate de martoră. Susține că la data de 22 ianuarie nu a avut loc acel incident. Afirmă că se susține în rechizitoriu că se lua legătura telefonic cu inculpatul, însă nu există probe că pentru data de 22 existat vreo convorbire telefonică. Învederează faptul că a sesizat parchetul de pe lângă judecătorie pentru mărturie mincinoasă, însă i s-a răspuns că trebuie ridicată identitatea protejată, făcând cerere în acest sens. Arată că se creează un principiu de drept - in dubio pro reo. Precizează că proba cea mai importantă a parchetului este contestată și există probleme și cu privire la modalitatea de stabilire a gramajului. Susține că singurul motiv pentru care s-a susținut de către Parchet că nu s-au administrat toate probele este audierea numitului, care însă este investigator sub acoperire. Afirmă că se poate lua altă măsură, respectiv obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea. Învederează faptul că inculpatul nu a făcut niciun act material pentru infracțiunea de trafic internațional, capăt de acuzare care dă un caracter de pericol social sporit. Singura infracțiune recunoscută de inculpat este aceea de consum de droguri, pentru care nu s-ar impune privarea de libertate. Arată că pentru aceste două elemente - internarea medicală care se impune pentru efectuarea expertizei psihiatrice și finalizarea procesului penal, nu se poate ajunge la prelungirea la nesfârșit a arestului preventiv. Precizează că inculpații nu mai pot influența ancheta penală. Solicită cel puțin înlocuirea arestului preventiv cu obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea, pentru a se da posibilitatea inculpatului să-și dovedească nevinovăția. Solicită admiterea recursului, să se constate încheierea nelegală și netemeinică. Solicită să se dea eficiență principiului detenției într-un termen rezonabil. Susține că inculpații nu prezintă pericol social.
Apărătorul recurentului - inculpat, avocat, în substituire pentru avocat C-tin, achiesează la concluziile domnului avocat. Solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii prin care s-a menținut starea de arest preventiv. Solicită să se aibă în vedere faptul că scopul măsurii preventive este buna desfășurare a procesului penal și împiedicarea sustragerii inculpatului de la cercetarea penală. Arată că în această fază procesuală cercetarea fondului este aproape de final, singura probă neefectuată fiind acea expertiză psihiatrică, care se poate face doar dacă inculpatul este pus sub supraveghere medicală. Precizează că pentru a se putea lua măsura arestării preventive trebuie îndeplinite cerințele art.148 coroborat cu 143 CPP, or aceste condiții nu sunt îndeplinite. Susține că perioada de arest este una excesivă - 7-8 luni, scopul acestei măsuri fiind îndeplinit. Afirmă că inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală și cu instanța, lucru care i-a făcut rău, fiind agresat în penitenciar, spunându-i-se că este turnător. Învederează faptul că inculpatul suferă de o boală psihică gravă. Această faptă nu a fost săvârșită cu discernământ, de aceea a fost admisă expertiza. Arată că într-o încheiere anterioară Curtea de APEL BACĂUa sugerat că în timp măsura ar putea fi înlocuită. Solicită admiterea recursului și în baza art.1403pct.7 al.7 CPP, revocarea acestei măsuri și punerea în libertate a inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art.38515pct.1 lit.b CPP, pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate și menținerea încheierii din 24.06.2009 ca fiind legală și temeinică. Arată că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă, față de gravitatea faptelor, valorile sociale ocrotite, atitudinea inculpaților. Precizează că față de gravitatea faptelor, prin cele 5 luni de arest preventiv nu s-a depășit termenul rezonabil. Susține că inculpații nu au făcut dovada unor afecțiuni psihice și expertiza psihiatrică nu impietează asupra arestului preventiv.
Apărătorul recurentului - inculpat, avocat, în substituire pentru avocat C-tin, arată că la dosarul de fond există acte medicale din care rezultă acele afecțiuni psihice.
Având ultimul cuvânt, recurentul - inculpat solicită judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul - inculpat, în ultimul cuvânt, arată că este consumator și a cumpărat fără să-și dea seama de gravitatea situației.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin încheierea de ședință din data de 24.06.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamț, s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpaților și, trimși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:- vânzare si oferireade droguri de risc,prev. de art. 2 al.1din Legea 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2.penal, constând în aceea că a comercializat droguri de risc consumatori de pe raza municipiului P N, în cursul 2008 - 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale;-deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. 1 din legea 143/2000, modificată, constând în aceea că a deținut droguri de risc în vederea consumului propriu iar la data prinderii în flagrant în autoturism o doză de hașiș;-introducere în țară de droguri de risc, prevăzutăalin. 1 Legea 143/2000, modificată,constând în aceea că în luna ianuarie 2009 finanțat deplasarea în Spania a coinculpatului în vederea achiziționării cantității de 2,70 kg de, cunoscând faptul că nu are dreptul legal de a introduce în țară droguri de risc;-deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept,prevăzută de art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. 2. pen. constând în aceea deținut droguri de risc în vederea consumului propriu; -introducere în țară de droguri derisc, prevăzută de art. 3 alin.1 din Legea 143/2000, modificată,constând în acea că în luna ianuarie 2009, la deplasarea în Spania, având asupra sa suma de 1.800 euro primită de la coinculpatului în vederea achiziționării cantității de 2,70 kg de, pe care a introdus-o în țară, cunoscând faptul că nu are dreptul legal de a introduce în țară droguri de risc.
În motivarea încheierii se arată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților, impun în continuare privarea de libertate a acestora, față de periculozitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina lor și de pericolul concret pentru ordinea publică pe care-l prezintă aceștia pentru societate.
Pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă inculpații ca persoane, rezultă evident din comportamentul lor infracțional, manifestat de-a lungul unei perioade mari de timp, din caracterul premeditat al faptelor și mai ales din atragerea tinerilor din anturajul pe care îl frecventau, spre consumul de droguri.
Pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și în starea de neliniște și în sentimentul de insecuritate creat în rândul societății, că persoane învinuite de săvârșirea unor astfel de infracțiuni, sunt judecate în stare de libertate.
Consumul de droguri pune în pericol grav sănătatea și viața persoanelor care le ingerează, indiferent sub ce formă, întrucât drogurile sunt substanțe psihotrope, care produc dependență, labilitate psihică și degradarea persoanei implicate în această activitate destructivă, iar în final produc chiar moartea.
La fel de periculoase sunt și faptele de introducere în țară de droguri de risc și comercializarea lor, întrucât această activitate vizează persoane tinere, ușor influențabile,tentate să încerce senzații tari, iar efectul acestei activități conduce la extinderea fenomenului nociv în societate.
În cauză, nu s-a epuizat administrarea probelor, iar pentru desfășurarea corespunzătoare a procesului penal, se impune menținerea stării de arest a inculpaților, mai ales că nu s-au schimbat și nici nu au încetat temeiurile care au impus privarea de libertate a acestora.
Împotriva încheierii menționate,în termen legal au declarat recurs inculpații, susținând în instanță prin apărătorii aleși, care au solicitat revocarea măsurii raportat la probele administrate până în prezent și la situația personală a inculpaților.
Instanța de control judiciar, examinând încheierea atacată în baza art.385/14 pr.pen. pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de motivele de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art.385/6, alin.3 pr.pen. constată următoarele:
Inculpații și, au fost arestați preventiv în cursul urmăririi penale prin încheierea nr. 4/U pronunțată de judecător la data de 01.02.2009, în dosarul nr- al Tribunalul Neamț.
S-a reținut că sunt suficiente probe și indicii temeinice în sensul dispozițiilor art.143 și 68/1 pr.pen. că ar fi săvârșit infracțiunile prevăzute de art.2 alin.1, art.3, alin.1 și art.4 alin.1 din Legea nr. 143/2000, modificată.
De asemenea, judecătorul a considerat că luarea măsurii preventive este întemeiată pe incidența temeiului de arestare prevăzut de art.148, alin.1, lit. pr.pen. reținând că:
În cursul anului 2009, inculpatul i-a convins pe învinuitul și inculpatul să colaboreze pentru a efectua trafic de droguri de risc în scopul comercializării pe raza municipiului P În baza acestei rezoluți infracționale, inculpatul procura droguri de risc ( hașiș ) de la o persoană din Spania, cunoscută doar sub apelativul " ".
De asemenea, inculpatul s-a înțeles cu inculpatul ca acesta să meargă în Spania, în localitatea, pentru a efectua un transport de hașiș pe care să-l aducă în țară. Astfel, la data de 22.01.2009, inculpatul i-a data inculpatului suma de 1.800 Euro, i-a cumpărat acestuia un bilet de transport pe ruta B- și retur și i-a încredințat și un telefon mobil cu cartelă " ", pentru a putea comunica între ei pe timpul deplasării. În același timp, inculpatul a comunicat prin telefon cu persoana de contact căruia i-a comunicat numărul de telefon folosit de inculpatul.
Inculpatul a fost preluat la destinație de către " ", a mers împreună cu acesta într-un cartier al orașului, unde a mers singur în scara unui bloc, având asupra sa suma de 1.800 Euro, încredințată de inculpatul inculpatului la plecarea din țară. Conform declarației lui, persoana necunoscută a revenit după aproximativ J de oră, cu o sacoșă din plastic de culoare în care se aflau 11 batoane de hașiș, ambalate în folie incoloră, precizându-i că drogurile din sacoșă cântăreau 2, 700 Kg.
După realizarea acestei tranzacții prin intermediul lui, inculpatul a comunicat cu inculpatul prin internet și i-a solicitat acestuia să-i mai trimită suma de 500 Euro, din care a justificat în declarația sa că suma de 150 era necesară pentru cheltuieli de întoarcere în țară și diferența de 350 Euro, pentru a completa prețul drogurilor achiziționate, astfel cum i-a pretins.
Inculpatul a fost de acord să-i trimită lui această sumă, motiv pentru care acesta din urmă a trebuit să mai rămână o zi în Spania pentru a aștepta expedierea sumei de 500 Euro. La întoarcerea în țară, inculpatul comunicat prin telefon cu inculpatul în dimineața zilei de 30.01.2009, și s-au înțeles ca inculpatul să vină să-l preia pe stabilind ca loc de întâlnire stația din municipiul C la ieșirea spre B
Ambele comunicări între cei doi inculpați, privind expedierea sumei de 500 Euro și stabilirea locului de întâlnire în stația din municipiul C, rezultă din declarațiile ambilor inculpați.
În cele din urmă, inculpații s-au întâlnit în stația din municipiul C, la ieșirea spre municipiul B, inculpatul sosind cu autoturismul său marca " Mareea Weekend" și fiind însoțit de o tânără, respectiv martora. Inculpatul a pus în portbagajul mașinii sale geanta de voiaj de culoare gri - maro, pe care o avea inculpatul și imediat după ce au urcat în mașină au fost opriți de lucrători de poliție care au procedat la percheziția mașinii.
a identificat în portbagajul mașinii inculpatului geanta de voiaj în care a fost găsită sacoșa din plastic de culoare în care se aflau 11 batoane de hașiș, substanță solidă de culoare - oliv, ambalate în folie incoloră, în greutate totală de 2,700 Kg. inculpatul precizând în declarația sa că aceasta era aceiași sacoșă pe care a primit-o de la numitul.
respectivă a fost înaintată Laboratorului de analize fizico- chimice și droguri din cadrul I pentru expertizare și conform Raportului de constatare tehnico- științifică nr. - din 31.01.2009 întocmit de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor din cadrul CO. I, rezultă că în probă s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol ( ), substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis. Rezine de cannabis face parte Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000.
De asemenea, percheziția a identificat pe consola autoturismului inculpatului o bucată de hașiș care a fost înaintată Laboratorului de analize fizico- chimice și droguri din cadrul I pentru expertizare, cu privire la care inculpatul a recunoscut că îi aparține și că pe timpul deplasării cu mașina și-a confecționat un " joint" din care a fumat atât el cât și martora.
În torpedo - ul autoturismului percheziția a mai identificat și un carnet cu coperți de culoare în care sunt notate mai multe nume și sume de bani. Cu privire la acest carnet, inculpatul a arătat în declarațiile sale că aceste note se referă la numele consumatorilor de droguri care achiziționau de la inculpatul și sumele de bani pe care aceștia le datorau.
Există probe administrate în urmărirea penală din care rezultă că în cursul lunii ianuarie 2009, inculpatul a comercializat droguri de risc unui colaborator sub acoperire și din raportul de constatare tehnico științifică rezultă că în substanțele comercializate de inculpat s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol ( ), substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis. Rezine de cannabis face parte Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000.
Sunt relevante ca mijloace de probă și convorbirile telefonice interceptate în baza autorizării Tribunalului Neamț, care cuprind elemente de comunicare între inculpați în activitățile lor de trafic de droguri, prin coroborare și cu celelalte probe administrate în cauză.
Prin ordonanțele nr. 4/D/P/2009 din 30.01.2009, emise de Biroul Teritorial Neamț din cadrul. s-a luat față de învinuiții și măsura reținerii preventive pe durata a 24 de ore, de la data de 31.01.2009, ora 12,25 și până la data de 1.02.2009, ora 12,25, pentru inculpatul și de la data de 31.01.2009, ora 11,15 și până la data de 1.02.2009, ora 11,15, pentru inculpatul.
Nu este întemeiată excepția de nelegalitate a măsurii reținerii susținută de apărătorii inculpaților, motivată pe depășirea perioadei legale de 24 de ore, deoarece din momentul efectuării percheziției asupra autoturismului inculpatului și până la emiterea efectivă a ordonanțelor de reținere, inculpații s-au aflat sub puterea mandatelor de aducere.
Prin ordonanțele nr. 4/D/P/2009 din 30.01.2009, emise de Biroul Teritorial Neamț din cadrul, s-a dispus față de inculpații și punerea în mișcare a acțiunii penale pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, introducere în țară de droguri de risc și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fapte prev. de art. 2 alin. 1, art. 3 alin. 1 și art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, modificată, totul cu aplicarea art. 33 lit. a penal.
Faptele și împrejurările analizate anterior, sunt probate în acest stadiu al procesului penal, prin procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit la data de 30.01.2009 în municipiul C N, procesul verbal de percheziție, rapoartele de constatare tehnico- științifică, procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice efectuate de inculpați, declarația martorului dată sub altă identitate, coroborate cu declarațiile inculpaților.
Inculpatul a recunoscut în declarațiile sale comiterea faptelor astfel cum au fost reținute anterior, arătând că regretă comportamentul său infracțional și justificând că au fost comise sub imperiul dependenței sale de droguri și a situației sale materiale critice.
Inculpatul, nu a recunoscut că ar fi cunoscut ce anume marfă a adus inculpatul din Spania, deși a recunoscut că a finanțat deplasarea acestuia din urmă în Spania, a comunicat cu acesta pe tot timpul deplasării, a stabilit legătura de contact cu numitul la destinație, precum și întâlnirea cu inculpatul la întoarcerea acestuia în țară, în stația din municipiul C
Nu este plauzibilă susținerea acestui inculpat că - deși ar fi dat instrucțiuni lui să achiziționeze în Spania haine și ceasuri cu suma de 1.800 Euro și că aceasta i-ar fi comunicat când a mai solicitat să-i trimită încă 500 Euro, că a cumpărat altceva și " că e bine" - nu a fost curios să-l întrebe ce anume altfel de marfă i-a cumpărat. Inculpatul a fost nevoit să recunoască sub evidența unor probe cu valoare obiectivă că este consumator de droguri și că a mai comercializat unele cantități doar în favoarea nor prieteni și doar din dozele cumpărate pentru consumul propriu.
Nu este întemeiată excepția de înlăturare a declarației inculpatului, susținută prin apărător, pentru motivul bolii psihice de care suferă inculpatul și pentru motivul că este suspect de amănunțită și sinceră, în lipsa documentelor medicale dar și pentru că declarația inculpatului se coroborează deplin cu celelalte probe care s-au administrat și care au valoare probatorie obiectivă.
Nu sunt întemeiate excepțiile de nelegalitate a procesului verbal de percheziție, a proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, excepția de încălcare a art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil și excepția de prematuritate a propunerii de arestare preventivă, susținute prin apărătorul inculpatului, deoarece probele respective au fost legal administrate în baza autorizărilor prealabile; de asemenea nu există motive încălcare a dreptului la un proces echitabil, instanța fiind legal sesizată cu propunerea de arestare preventivă și drepturile inculpaților fiind respectate în cadrul procedurilor speciale prev. de art. 149/1 Cod procedură penal; excepția de prematuritate a propunerii de arestare preventivă, pentru motivul unui probatoriu insuficient administrat până în acest moment, nu poate fi reținută ca întemeiată, având în vedere tocmai probatoriul care s-a administrat, astfel cum a fost analizat anterior.
Analizând cerințele prev. de art. 148 al. 1 lit. f Cod procedură penală, s-a constatat că existe probe și indicii puternice pentru a se reține în sarcina inculpaților comiterea faptelor de trafic de droguri de risc, introducere în țară de droguri de risc și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, cu o încadrare juridică pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani. În același timp, pericolul public concret rezultă cu evidență din rezonanța puternică pentru comunitate și prin obiectul juridic căruia i se aduce atingere, starea de pericol care se creează pentru sănătatea umană, mai ales în cadrul unui segment de populație constituit în majoritate din tineri, precum și prin cantitatea considerabilă de drog care s-a găsit asupra inculpaților, ceea ce implică o arie largă de potențiali consumatori.
Prin încheierea din data din 04.02.2009,pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL BACĂU, ca instanță de recurs, a confirmat cu efecte definitive luarea arestului preventiv, constatând-o ca legală și temeinică pentru aceleași motive arătate de prima instanță.
În completare arată că: inculpații își făcuse o îndeletnicire din procurarea de la diferiți traficanți de droguri de droguri, chiar din rețele cu conexiuni transfrontaliere și de comercializare a acestora către foarte multe persoane și aceste aspecte justificând pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpații prin lăsarea sa în libertate.
Recurenții-inculpați constituie o verigă a unei rețele internaționale de trafic de droguri, furnizorul fiind din Marea Britanie.
În aprecierea pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a recurentului-inculpat trebuie pornit de la regulile de principiu stabilite sub acest aspect prin jurisprudența, care, în câteva cauze împotriva Franței (de exemplu cauza Letellier, hotărârea din 26 iunie 2001) a statuat că în măsura în care dreptul național o recunoaște-prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita o"tulburare a societății"de natură să justifice o detenție preventivă.
În cadrul criteriilor complementare, pericolul concret pentru ordinea publică trebuie privit și prin prisma unor circumstanțe concrete ale cauzei, cum ar fi: consecințele dramatice pe care le are consumul de droguri, care determină tulburări de ordin neuropsihic și duc la degradarea psihică și morală a individului, sentimentul de insecuritate pe care îl trăiesc cetățenii care își văd copii expuși influenței traficanților de droguri, de frecvența infracțiunilor de același gen săvârșite în municipiul P N și în general pe plan mondial și de necesitatea unei prevenții generale.
La primirea dosarului de la procuror și în tot cursul judecății până la acest moment, în baza art.160 pr.pen. raportat la art.3001pr.pen. și art.160 pr.pen. instanța a verificat periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive, de fiecare dată dispunând, prin încheieri confirmate de instanța de recurs, menținerea măsurii, întrucât temeiul prevăzut de art.148, alin.1, lit. pr.pen. impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.
În același mod a procedat Tribunalul Neamț și prin încheierea atacată prin prezentul recurs, pronunțată la data de 24.06.2009, când a constatat că motivele arestării sunt legale, păstrându-și valabilitatea de la ultima verificare din 27.05.2009.
În acord cu prima instanță, Curtea de APEL BACĂU apreciază că nu s-a modificat temeiul avut în vedere la luarea măsurii arestului preventiv și nu se impune înlocuirea acesteia cu altă măsură preventivă, motivarea cuprinsă în încheierea recurată fiind corespunzătoare, astfel încât aceasta va fi însușită de instanța de control judiciar, cu următoarele completări.
Libertatea individuală este expresia constituțională a stării naturale umane. Societatea are obligația de a respecta și proteja libertatea omului și de a lua măsuri de restrângere a libertății individuale doar în condițiile strict prevăzute de lege.
ăsurile preventive își găsesc temeiul în nevoile create de interesul superior al realizării procesului penal, interes evidențiat în legea procesual penală prin dispozițiile art.136 pr.pen. în care se arată că acestea se iau pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei.
Alegerea și, evident, menținerea măsurii preventive se face ținându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele penale și alte situații privind persoana inculpatului.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, raportat la prevederile și jurisprudența, rezultă că menținerea măsurii arestului preventiv a inculpaților este conformă cu aceste dispoziții, aceasta neînsemnând că prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpații nu funcționează până la soluționarea definitivă a cauzei penale.
Curtea consideră că, prin gravitatea lor particulară, prin reacția publicului la săvârșirea infracțiunilor pentru care sunt judecați inculpații și pentru care există indicii grave de culpabilitate, precum și prin gravitatea sancțiunii pe care o riscă persoanele deținute, s-a provocat o tulburare socială de natură a justifica o detenție provizorie, acest factor fiind pertinent și suficient și la acest moment, ordinea publică continuând să fie efectiv amenințată, chiar și la 5 luni de la data arestării.
Infracțiunile pentru care sunt judecați inculpații sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar modalitățile de săvârșire a acestora, prin introducerea în țară a unei mari cantități de droguri risc,adusă din Spania, denotă în sine o periculozitate sporită pentru societate, la care se adaugă modurile distructive ale potențialului consum a acesteia.
Pe de altă parte, ersoana p. arestată preventiv are dreptul la o durată rezonabilă a procedurii, în conformitate cu dispozițiile art.293 pr.pen. și cu garanțiile oferite de art.5, paragraful 3 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, nivelul de protecție asigurat fiind unul ridicat în raport de cauzele penale în care inculpatul nu este arestat preventiv, cu atât mai puțin în cazul dosarelor civile, tocmai datorită efectelor importante pe care le presupune o astfel de stare.
Analizând modul în care prima instanță a instrumentat dosarul, se constată că aceasta a depus diligențele necesare pentru a asigura desfășurarea procesului cu celeritate, neîntâlnindu-se perioade de inactivitate nejustificată, durata procedurii încadrându-se în termenul rezonabil impus de exigențele sporite în asemenea cazuri, mai stricte decât cele prevăzute în art.6, paragraful 1 din CEDO. Astfel, după primirea dosarului la 23.02.2009 a procedat la audierea inculpaților la data de 01.04.2009, s-a efectuat o expertiză medico-legală psihiatrică, au fost audiați 7 martori, luându-se măsurile corespunzătoare pentru audierea investigatorului sub acoperire și pentru alte 2 expertize psihiatrice privind pe inculpați, la solicitarea apărătorilor lor.
Prin urmare, având în vedere și că din ansamblul probator administrat în cursul judecății rezultă în continuare probe și indicii temeinice în sensul dispozițiilor art.143 și 68/1 pr.pen. în baza art.385/15, pct.1, lit.b pr.pen. constată că încheierea atacată este legală și temeinică și va respinge recursurile formulate de recurenții-inculpați și, ca nefondate.
În baza art.192, alin.2,3,4 pr.pen. va obliga fiecare recurent la plata a 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
-DISPUNE -
În baza art.385/15, pct.1, lit.b pr.penală, respinge recursurile formulate de recurenții-inculpați și, împotriva încheierii din 24.06.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamț, ca nefondate.
În baza art.192 alin.2 și 4.pr.penală, obligă fiecare recurent la plata a 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.07.2009, în prezența inculpaților în stare de arest.
Președinte, Judecători,
GREFIER
- -
Red.înch.
Red.
Tehnored.
03.07.2009
2 ex.
Președinte:Silviu AntiJudecători:Silviu Anti, Dumitru Pocovnicu, Bogdan Adrian
