Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 464/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 464/2009

Ședința publică de la 10 August 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Monica Farcaș

JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea

JUDECĂTOR 3: Alina

Grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de

Procuror

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- la 04 august 2009.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, aflat în stare de arest și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Inculpatul, în motivarea recursului arată că nu este vinovat de faptele reținute în sarcina sa, adevărații autori ai faptei fiind liberi. Învederează instanței că este emis pe numele său un mandat de executare a unei pedepse, neimpunându-se și arestarea preventivă în prezenta cauză.

Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii inculpatului în libertate, întrucât acesta nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în mod greșit apreciind Tribunalul menținerea măsurii arestării preventive.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii recurate ca legală și temeinică. În ce privește concurența a două mandate, unul de executare și unul de arestare preventivă nu este interzis de legea română, faptul că inculpatul este arestat preventiv fiind rezultatul faptelor sale.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea lui în stare de libertate, întrucât nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

CURTEA

Constată că prin încheierea penală din data de 4.08.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-, s-a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului, în temeiul dispozițiilor art. 160 ind. b rap. la art. 300/2 Cod pr. pen.

Prin aceeași încheiere s-a dispus respingerea cererii inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, precum și cererea de revocare a arestului preventiv.

În motivarea acestei încheieri Tribunalul a reținut următoarele:

Prin încheierea penală nr. 62/15.12.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- s-a dispus, în baza art. 1491, art. 143 și art. 148 lit. a, b și f Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând de la 15.12.2008 la 13.01.2009, reținându-se existența unor indicii temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul este autorul unei infracțiuni de omor deosebit de grav prev. de art. 176 al. 1 lit. d Cod penal și tâlhărie prev. de art. 211 al. 1 și 3 Cod penal, constând în aceea că în noaptea de 22/23.11.2008 a ucis prin sufocare pe victima, sustrăgându-i bunuri din locuință.

Prin încheierea penală nr. 2/07.01.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- măsura arestării preventive a inculpatului a fost prelungită până la 12.02.2009; prin încheierea penală nr. 6/03.02.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, măsura arestării preventive luată față de inculpatul a fost prelungită până la 14.03.2009, iar prin încheierea penală nr. 12/10.03.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- durata arestării preventive a inculpatului a fost prelungită până la 13.04.2009.

La data de 30.03.2009 Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoaraa emis rechizitoriul nr. 998/P/2008 prin care a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru infracțiunile de omor deosebit de grav, tâlhărie și furt calificat, primele două infracțiuni fiind cele avute în vedere la luarea și prelungirea măsurii arestării preventive.

La examinarea din oficiu a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive la termenul din 04.08.2009, potrivit art. 160 ind. b și art. 300 ind. 2 Cod procedură penală, s-a constatat că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin, fără să fi intervenit modificări care să impună punerea în libertate a inculpatului, inclusiv sub forma înlocuirii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara sau a obligării de a nu părăsi localitatea.

Astfel, s-a apreciat că subzistă indiciile temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul este autorul infracțiunilor ce fac obiectul dosarului, martorii audiați la termenul din 30 iunie 2009 menținându-și declarațiile făcute în cursul urmăririi penale, fără a releva detalii care să motiveze o soluție de revocare a măsurii arestării preventive ori de înlocuire cu o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate. Cu privire la starea de pericol social concret și la existența unor date că inculpatul încearcă să zădărnicească aflarea adevărului în mod direct sau indirect prin influențarea unui martor, instanța a apreciat că starea de pericol rezultată din afirmația inculpatului din data de 07.04.2009 făcută la arhiva Tribunalului Hunedoara, în sensul că va ucide pe martorul, subzistă și în condițiile în care inculpatul este în prezent acuzat și cercetat pentru o infracțiune de omor deosebit de grav, punerea sa în libertate la acest moment este exclusă, iar menținerea în stare de arest preventiv este necesară. De asemenea, în sala de judecată, la termenul din 30 iunie 2009, în prezența membrilor escortei unității din cadrul care a asigurat prezența inculpatului, acesta a avut un comportament violent verbal și a amenințat comandantul escortei cu faptul că se va automutila prin tăiere. Și acest aspect denotă că inculpatul prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.

S-a apreciat că sunt incidente temeiurile de arestare preventivă prev. de art. 148 lit. a, b, f și art. 1491Cod procedură penală.

Având în vedere și acest aspect, instanța a apreciat că subzistă în continuare temeiurile de fapt și de drept care au dus la luarea și menținerea stării de arest preventiv, că punerea în libertate a inculpatului pentru aceste motive nu este posibilă, astfel că s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului și, pentru aceleași considerente, s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara sau cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul, solicitând a fi cercetat în stare de libertate, deoarece din probele administrate până în prezent nu rezultă indicii temeinice cu privire la vinovăția sa, iar în plus, nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și în conformitate cu disp. art. 385/6 al. 3 Cod pr. pen. instanța constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Conform art. 300/2 Cod pr. pen. raportat la art. 160/b alin. 1 și 3 Cod pr. pen. în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive și când constată că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune prin încheiere menținerea arestării preventive.

Din actele dosarului rezultă că se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv fapta pentru care au fost trimis inculpatul în judecată este o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, evidențiat de presupunerea rezonabilă că acesta a săvârșit infracțiunea de omor deosebit de grav.

În cauză subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului, respectiv cazurile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. a, b, și f, iar afirmația acestuia, făcută la 07.04.2009, că-l va ucide pe martorul, urmată de amenințările cu automutilarea, evidențiază, în parte, pericolul concret pentru ordinea publică.

Curtea constată de asemenea că durata arestării preventive, raportată și la circumstanțele concrete ale cauzei și la gravitatea deosebită a acuzațiilor, confirmate de probele administrate până în acest moment, este rezonabilă, inculpatul fiind arestat la 15.12.2008.

Întrucât se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului, legal și temeinic Tribunalul Hunedoara menținut arestarea preventivă dând eficiență dispozițiilor art. 136 alin. 1 Cod pr. pen., urmărindu-se a se asigura o bună desfășurare a procesului penal. Pentru aceleași motive, este neîntemeiată solicitarea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu aceea de obligare a nu părăsi țara, formulată cu ocazia dezbaterii recursului.

Susținerile inculpatului, referitoare la existența unui mandat de executare a pedepsei, vizând o condamnare anterioară, este lipsită de relevanță sub aspectul subzistenței temeiurilor care au determinat arestarea, singurele care se verifică în procedura reglementată de art. 300 ind. 2.pr.pen.

Pentru toate considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod pr. pen. instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosarul penal nr- în ședința publică din 04.08.2009

Va fi obligat inculpatul să plătească statului suma de 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Suma de 100 lei reprezentând onorariul avocatului numit din oficiu, va fi achitată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Alba.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- la 04 august 2009.

Obligă pe inculpatul să plătească statului suma de 180 lei cu titlu de cheltuieli avansate de stat. Suma de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul d e Avocați A

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 10.08.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - -

Grefier,

Red.

Dact. /2 ex./13.08.2009

Președinte:Monica Farcaș
Judecători:Monica Farcaș, Marius Aurel Motolea, Alina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 464/2009. Curtea de Apel Alba Iulia