Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 48/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - menținerea măsurii arestării preventive -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA Nr. 48
Ședința publică din 01 februarie 2010
PREȘEDINTE: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 2: Acsinte Viorica
JUDECĂTOR 3: Ilieș
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din data de 28.01.2010 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă inculpatul, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales și inculpatul, în stare de arest preventiv, asistat de avocat oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
ntrebați fiind dacă doresc să dea o nouă declarație în fața instanței de recurs, inculpații arată că nu înțeleg să dea o nouă declarație, menținându-le pe cele date anterior.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, solicită admiterea recursului și punerea în libertate a inculpatului, întrucât nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri. În ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat reținută în sarcina inculpatului, conform art. 2 din Legea nr. 39/2003, aceasta presupune existența unui grup infracțional structurat, format din 3 sau mai multe persoane care acționează în mod coordonat în scopul comiterii de infracțiuni grave. Din probele existente la dosar nu se poate reține că inculpatul ar fi constituit alături de ceilalți inculpați un grup infracțional în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni. Se arată în rechizitoriu că încă din anul 1989, inculpatul, ca șef de clan, ar fi dat dovadă de o periculozitate socială deosebită și este cunoscut în această calitate în cartierul. Dacă aceste afirmații ar fi adevărate, se impunea arestarea acestuia și trimiterea sa în judecată de mai mult timp, lucru care nu s-a întâmplat însă, pentru că o asemenea infracțiune nu este dată. La aprecierea existenței unui grup infracțional organizat, trebuie avute în vedere o serie de elemente, cum ar fi faptul că inculpatul are mai mulți copii, felul lor de a trăi, iar aspectul că împreună cu unul sau mai mulți copii trăiesc în aceeași gospodărie nu înseamnă că au constituit un grup organizat în vederea săvârșirii de infracțiuni grave. Mai arată că se reține în sarcina inculpatului că ar fi constituit acest grup în vederea traficării de persoane minore. În acest sens face trimitere la declarațiile minorilor în cauză, din care reiese faptul că ei erau cei care cereau ajutorul familiei și nu au fost recrutați în scopul cerșetoriei. Față de infracțiunea de trafic de persoane arată că pentru a fi dată această infracțiune trebuiesc îndeplinite condițiile prevăzute de legiuitor și anume recrutarea, transportarea, cazarea sau primirea unei persoane să se facă prin amenințare, lovire sau alte forme de constrângere. Din declarațiile martorilor reiese că aceștia au venit de bunăvoie la familia, întrucât li se oferea cazare și nu au fost forțați sau constrânși în acest sens. Invocă prezumția de nevinovăție care pledează în favoarea inculpatului până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate întrucât temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri preventive nu mai subzistă. Arată că fapta pentru care a fost trimis în judecată nu mai are aceeași rezonanță socială ca la momentul luării măsurii arestării preventive. Mai arată că scopul procesului penal poate fi atins și dacă acesta este cercetat în stare de libertate. Mai mult, inculpatul a suferit o intervenție chirurgicală înainte de a fi arestat preventiv. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Procurorul, având cuvântul, arată că față de coinculpata s-a luat măsura obligării de a nu părăsi țara încă din cursul urmăririi penale, motivat de faptul că aceasta are 3 copii minori în întreținere. În ceea ce îi privește pe inculpații recurenți, arată că infracțiunea scop, respectiv cea prevăzută de art. 12, 13 din Legea nr. 678/2001, s-a produs prin constrângere fizică și psihică, precum și prin amenințare. În baza probatoriului administrat în cauză se conturează pericolul concret pentru ordinea publică, așa cum este prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, precum și indiciile și probele temeinice că inculpații au săvârșit cu vinovăție infracțiunile reținute în sarcina lor, așa cum prevede art. 143 Cod procedură penală. Astfel, măsura arestării preventive este justificată, legală și temeinică. Concluzionând, solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, ca nefondate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu se face vinovat de infracțiunile reținute în sarcina sa și este arestat pentru o infracțiune din 2003. Mai arată că are 9 copii, este un om gospodar și își însușește concluziile apărătorului ales.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului desemnat din oficiu.
Declarând închise dezbaterile care au fost înregistrate în sistem audio, conform art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 28.01.2010 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr- s-au respins, ca nefondate, cererile formulate de inculpații și, prin apărătorul lor ales, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea/țara.
În temeiul art. 3002C.P.P. rap. la art. 160/b alin. 1.C.P.P. s-a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, faptă prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003, trafic de persoane, faptă prev. și ped. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea 678/200l (cu modificările și completările ulterioare), cu aplic. art.41 alin. 2. pen. și trafic de minori, faptă prev. și ped. de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/200l (cu modificările și completările ulterioare), toate cu aplic. 33 lit. a Cod penal.
În temeiul disp. art. 3002rap. la art. 160/b alin. 3 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului .
În temeiul art. 3002C.P.P. rap. la art. 160/b alin. 1.C.P.P. s-a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului,trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: "constituirea unui grup infracțional organizat", faptă prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane, faptă prev. și ped. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/200l (cu modificările și completările ulterioare) cu aplic. art.41 alin. 2. pen. și "trafic de minori", faptă prev. și ped. de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea 678/2001 (cu modificările și completările ulterioare), cu aplic. art. 41 alin. 2. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a pen.
În temeiul disp. art. 3002rap. la art. 160/b alin. 3 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului .
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut că rin p. rechizitoriul MINISTERULUI PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Suceava nr. 97 D/P/2009 din 14.12.2009, au fost trimiși în judecată inculpații:.
1.,pentru săvârșirea infracțiunilor de:
constituirea unui grup infracțional organizat, faptă prev. și ped. deart. 7 alin. 1 din Legea 39/2003, constând în aceea că de la începutul anului 2006, acesta împreună cu fiii săi inc., inc., inc. și inc. a pus bazele unui grup infracțional organizat, acționând împreună și în mod coordonat în scopul săvârșirii infracțiunii de "trafic de persoane" și "trafic de minori".
trafic de persoane,faptă prev. și ped. deart. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea 678/200l(cu modificările și completările ulterioare),cu aplic. art.41 alin. 2. pen.constând în aceea că în perioada 2000 - 2009 acesta a recrutat, cazat sau primit mai multe persoane, prin amenințare, violență, răpire sau profitând de starea în care se afla acea persoană, în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea cerșetoriei și la comiterea de furturi, și
trafic de minori, faptă prev. și ped. de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/200l (cu modificările și completările ulterioare) constând în aceea că în cursul lunii septembrie 2008, inc., zis "" l-a recrutat, transportat și găzduit la locuința sa pe minorul G în scopul exploatării acestuia prin obligarea la practicarea cerșetoriei, toate cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.
2. -în lipsă- pentru săvârșirea infracțiunilor de:
constituirea unui grup infracțional organizat, faptă prev. și ped. deart. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003,constând în aceea că de la începutul anului 2006, acesta, împreună cu tatăl său inc., zis "" și frații săi inc., inc. și inc. a pus bazele unui grup infracțional organizat, acționând împreună și în mod coordonat în scopul săvârșirii infracțiunii de"trafic de persoane"și"trafic de minori", și
trafic de persoane, faptă prev. și ped. deart. 12 alin. 1 și 2 lit.din Legea 678/200l (cu modificările și completările ulterioare)cu aplic. art. 41 alin. 2. pen.constând în aceea că începând cu primăvara anului 2007 plecat deseori în străinătate - Polonia, pentru a cerși atât el cât și a exploata victimele recrutate în acest scop, toate cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.
3. -în lipsă- pentru săvârșirea infracțiunilor de:
-constituirea unui grup infracțional organizat,faptă prev. și ped. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, constând în aceea că de la începutul anului 2009, acesta, împreună cu tatăl său inc., zis "" și frații săi inculpații, și, a pus bazele unui grup infracțional organizat, acționând împreună și în mod coordonat în scopul săvârșirii infracțiunii de"trafic de persoane"și"trafic de minori", și
trafic de persoane, faptă prev. și ped. deart. 12 alin. 1 și 2 lit.din Legea 678/200l (cu modificările și completările ulterioare)cu aplic. art.41 alin. 2. pen.constând în aceea că începând cu primăvara anului 2005 inc. a plecat deseori în străinătate - Polonia, pentru a cerși atât el cât și a exploata victimele recrutate în acest scop, toate cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.
4.- în stare de arest preventiv -pentru săvârșirea infracțiunilor de:
"constituirea unui grup infracțional organizat",faptă prev. și ped. deart. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003,constând în aceea că de la începutul anului 2006, acesta împreună cu tatăl său inc., zis "" și frații săi, inculpații, și, a pus bazele unui grup infracțional organizat, acționând împreună și în mod coordonat în scopul săvârșirii infracțiunii de "trafic de persoane" și "trafic de minori".
"trafic de persoane",faptă prev. și ped. deart. 12 alin. 1 și 2 lit.dinLegea 678/200l(cu modificările și completările ulterioare)cu aplic. art.41 alin. 2. pen.constând în aceea că începând cu anul 2008 inc. l-a recrutat, cazat și exploatat prin obligarea la practicarea cerșetoriei pe numitul, zis " ", zis " ", și
"trafic de minori",faptă prev. și ped. de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea 678/2001 (cu modificările și completările ulterioare),cu aplic. art. 41 alin. 2. pen.constând în aceea că în perioada 2006 - ianuarie 2009 inc., împreună cu soția sa inc., zisă "", a racolat mai mulți minori, orfani sau din familii destrămate, ce proveneau din centrele de minori de pe raza jud. S, pe care i-a obligat să cerșească în folosul său în diferite locații din mun. S, cu intenția de a- transporta în Polonia, toate cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.
5., fostă, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
"sprijinirea și aderarea la un grup infracțional organizat"faptăprev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003(cu modificările și completările ulterioare), constând în aceea că de la începutul anului 2006, aceasta a împărtășit și susținut ideea prin care membrii familiei soțului său inc., din care fac parte socrul său inc., zis "" și cumnații săi inc., inc. și inc., au pus bazele unui grup infracțional organizat, acționând împreună și în mod coordonat în scopul săvârșirii infracțiunii de "trafic de persoane" și "trafic de minori".
trafic de persoane, faptă prev. și ped. deart. 12 alin. 1 și 2 lit.din Legea 678/200l (cu modificările și completările ulterioare) constând în aceea că în perioada 2007 - 2009, primit, cazat și exploatat prin obligarea la practicarea cerșetoriei pe numitul, zis " ", zis " ". Astfel, în intervalele de timp în care sus-numitul nu este plecat în Polonia sau cu soțul său, inc., zisă "", îl transportă cu mijloacele de transport în comun pe acesta diferite zone din mun. S, cu predilecție în zona " ", unde îl exploatează pe acesta prin obligarea la practicarea cerșetoriei.
"trafic de minori",faptă prev. și ped. de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea 678/2001 cu modificările și completările ulterioare,cu aplic. art. 41 alin. 2. pen.constând în aceea că în perioada 2006 - ianuarie 2009, inc., zisă "", împreună cu soțul său inc. a racolat mai mulți minori, orfani sau din familii destrămate, ce proveneau din centrele de minori de pe raza jud. S, pe care i-a obligat să cerșească în folosul său în diferite locații din mun. S, cu intenția de a- transporta în Polonia,toate cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.
6., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
constituirea unui grup infracțional organizat,faptă prev. și ped. deart. 7 alin. 1 din Legea 39/2003,constând în aceea că de la începutul anului 2009, acesta împreună cu tatăl său inc., zis "" și frații săi inc., inc. și inc., a pus bazele unui grup infracțional organizat, acționând împreună și în mod coordonat în scopul săvârșirii infracțiunii de"trafic de persoane"și"trafic de minori".
trafic de persoane,faptă prev. și ped. deart. 12 alin. 1 și 2 lit.dinLegea 678/200l(cu modificările și completările ulterioare),cu aplic. art. 42 alin 2.pen., constând în aceea că:
- în perioada 2000 - 2005 și 2007 - 2008 exploatat prin obligare la practicarea cerșetoriei și comiterea de furturi pe numitul, zis "".
- în perioada iunie 2008 - iulie 2008 exploatat în Polonia - Varșovia împreună cu alți membrii ai grupării infracționale, prin obligarea la practicarea cerșetoriei în folosul lor, pe numiții și.
- în perioada 04 iunie - 15 iulie 2008, transportat în Varșovia - Polonia și exploatat prin obligarea la practicarea cerșetoriei pe numitul, sumele de bani astfel obținute fiind însușite de către inculpat;
- în cursul anului 2006, l-a recrutat și transportat la domiciliul familiei sale pe numitul, căruia i-a aplicat o corecție fizică, în scopul exploatării ulterioare a acestuia, prin obligarea la practicarea cerșetoriei.
complicitate la trafic de minori,faptă prev. și ped. de art. 26. pen. rap. laart. 13 alin. 1și2dinLegea 678/200l(cu modificările și completările ulterioare), constând în aceea la sfârșitul anului 2006, aplicat o corecție fizică minorului, zis "", în vârstă de 17 ani (care a fost racolat de alți membrii ai grupării infracționale și obligat să practice cerșetoria în folosul traficanților), în prezența victimelor minore - și -, astfel creându-se presiuni fizice și psihice asupra acestora, în scopul de a înlesni astfel exploatarea acestora prin obligarea la practicarea cerșetoriei sau comiterea de furturi de către ceilalți traficanți, toate cu aplic. art. 37 lit. a C. pen. și art. 33 lit. a C. pen.
În cursul urmăririi penale, față de inculpatul s-au luat următoarele măsuri preventive:
Prin ordonanța de reținere nr. 97D/P/2009 din data de 01 octombrie 2009, ora 10:20, s-a dispus reținerea inculpatului, pe o perioadă de 24 de ore, până la ora 10:20 din data de 02 octombrie 2009.
La data de 01.10.2009, - Serviciul Teritorial Suceavas -a adresat Tribunalului Suceava cu o propunere de arestare preventivă a inculpatului, pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 01 octombrie 2009. Tribunalul Suceava - Secția Penală, admițând propunerea, a emis mandatul de arestare nr. 64A/01.10.2009, dispunând arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 01 octombrie 2009.
La data de 26.10.2009, - Serviciul Teritorial Suceavas -a adresat Tribunalului Suceava cu propunerea de prelungire a duratei arestării preventive a inculpatului, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 30 octombrie 2009. Tribunalul Suceava - Secția Penală, a prelungit durata arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 30 octombrie 2009, conform încheierii nr. 240PA/27.10.2009.
Ulterior, la data de 24.11.2009, - Serviciul Teritorial Suceavas -a adresat Tribunalului Suceava cu o nouă propunere de prelungire a duratei arestării preventive a inculpatului, pe o durată de 20 de zile, începând cu data de 29 noiembrie 2009. Tribunalul Suceava - Secția Penală, a prelungit durata arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 29 noiembrie 2009, conform încheierii nr. 261PA/24.11.2009.
Față de inculpatul, s-au luat următoarele măsuri preventive:
Prin ordonanța de reținere nr. 97D/P/2009 din data de 01 octombrie 2009, ora 10:00, s-a dispus reținerea inculpatului, pe o perioadă de 24 de ore, până la ora 10:00 din data de 02 octombrie 2009.
La data de 01.10.2009, - Serviciul Teritorial Suceavas -a adresat Tribunalului Suceava cu o propunere de arestare preventivă a inculpatului, pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 01 octombrie 2009. Tribunalul Suceava - Secția Penală, admițând propunerea, a emis mandatul de arestare nr. 65A/01.10.2009, dispunând arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 01 octombrie 2009.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Suceavaa reținut că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143, 146 și art. 148 lit. f Cod proc. penală.
La data de 26.10.2009, - Serviciul Teritorial Suceavas -a adresat Tribunalului Suceava cu propunerea de prelungire a duratei arestării preventive a inculpatului, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 30 octombrie 2009. Tribunalul Suceava - Secția Penală, a prelungit durata arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 30 octombrie 2009, conform încheierii nr. 241PA/27.10.2009.
Ulterior, la data de 24.11.2009, - Serviciul Teritorial Suceavas -a adresat Tribunalului Suceava cu o nouă propunere de prelungire a duratei arestării preventive a inculpatului, pe o durată de 20 de zile, începând cu data de 29 noiembrie 2009. Tribunalul Suceava - Secția Penală, a prelungit durata arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 29 noiembrie 2009, conform încheierii nr. 262PA/24.11.2009.
La termenul de judecată din data de 15.12.2009, s-a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpați, iar Tribunalul Suceava, în baza art.300/1 alin.1 Cod procedură penală, constatând legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpații și, a menținut-o în temeiul art.300/1 alin.3 Cod procedură penală.
Verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive luată față de inculpați, potrivit art. 3002Cod procedură penală, Tribunalul a constatat prin încheierea atacată că aceasta este legală și temeinică.
În cauză, s-a constatat că sunt îndeplinite atât condițiile prev. de art.143, întrucât din datele existente rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, dar și cazul prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv că pentru faptele comise legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
În ceea ce privește condiția prevăzută de art. 143. Cod procedură penală, Tribunalul a reținut că în cauză există probe (directe) și indicii temeinice (probe indirecte), în sensul art. 681Cod procedură penală din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, relevante în acest sens fiind: declarațiile părților vătămate din care rezultă modul în care acestea au fost racolate, cazate și obligate la practicarea cerșetoriei, declarațiile martorilor, procesele verbale de prezentare după recunoașterea după planșe fotografice, coroborate cu declarațiile inculpaților.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, sunt edificatoare declarațiile fraților, care se coroborează cu procesele verbale de recunoaștere după planșa foto și cu rapoartele de evaluare psihologică ale acestora. De asemenea, susținerile fraților sunt susținute și de cele constatate cu ocazia supravegherilor efectuate, consemnate în procese - verbale însoțite de planșa foto (vol. 4). În același sens sunt și declarațiile părții vătămate, toate mijloacele de probă enumerate fiind susținute și de conținutul interceptărilor telefonice efectuate.
Privitor la obligarea victimelor și să cerșească în Polonia, indiciile rezultă din însăși declarația părții vătămate, coroborată cu procesele - verbale privind intrările și ieșirile din țară ale celor implicați. De altfel, inculpatul a recunoscut deplasarea în Polonia și nu a putut indica în mod verosimil scopul în care cei doi ( și ) i-au însoțit.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, a reținut prima instanță ca fiind edificatoare declarația persoanei traficate, G ( 144 vol. 2), coroborată cu raportul de evaluare psihologică a acestuia ( 147 vol. 2), precum și cu recunoașterile după planșa foto - atât a inculpatului și a coinculpaților și, cât și a persoanelor ce s-a susținut că ar fi traficate de către aceștia. Din declarațiile părților vătămate și, coroborate cu procesele - verbale de recunoaștere după planșa foto, rezultă că numitul, poreclit "" chiar de către inculpat, cerșea pentru zis.
De asemenea, s-au avut în vedere și indiciile referitoare la contribuția inculpatului la activitatea infracțională a celorlalți membrii ai familiei sale: inculpatul a fost recunoscut atât de (tatăl persoanei traficate ) cât și de către ca fiind printre cei care i-au agresat în momentul în care au încercat să recupereze copiii "cazați" la fam..
Susținerea inculpaților că din probele administrate în cauză nu rezultă vinovăția acestora este contrazisă de probele administrate în cursul urmăririi penale, din care reiese presupunerea rezonabilă că aceștia se fac vinovați de săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată. Însă, conturarea exactă a vinovăției sau nevinovății inculpaților urmează a se realiza după administrarea probelor în cursul cercetării judecătorești, fapt pentru care în această fază instanța nu poate și nu trebuie să se pronunțe asupra vinovăției acestora, ci numai să verifice dacă sunt probe sau indicii temeinice că inculpații au săvârșit o faptă penală, așa cum prevede art. 143 Cod procedură penală.
În ceea ce privește limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, acestea sunt mai mari de 4 ani, astfel că este îndeplinită prima condiție prevăzută de art. 148 al.1 lit. f) teza a I-a Cod procedură penală.
Totodată, prima instanță a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, condiție prev. de art. 148 alin. 1 lit. teza a II a Cod de procedură penală.
În concret, instanța de fond a avut în vedere că inculpații, împreună și cu ceilalți coinculpați, au acționat cu precădere asupra unor persoane minore sau chiar cu consimțământ ce pare a fi viciat, lipsite de sprijinul familiei și al societății, incapabile de a-și da seama de semnificația faptelor lor și care astfel prezentau o vulnerabilitate deosebită față de acțiunile ilicite, o rezistență redusă la formele de constrângere (fizică sau morală), iar eventualitatea ca familia să se intereseze de soarta lor era de asemenea redusă. În concluzie, acțiunile inculpaților s-au îndreptat tocmai împotriva unor categorii sociale defavorizate și față de care un elementar simț umanitar impune acordarea de sprijin sau chiar compasiune. De aceea, s-a apreciat că în situația lăsării inculpaților în libertate aceștia ar putea fi tentați ca exploatând starea de nevoie și vulnerabilitatea altor persoane, în special minori fără adăpost sau ocrotire din partea familiei, să săvârșească alte asemenea infracțiunii. Această concluzie reiese și din aceea că inculpații nu au o activitate legală din care să realizeze veniturile necesare traiului. Totodată, din comportamentul inculpaților se poate trage presupunerea rezonabilă că dacă aceștia ar fi lăsați în acest moment în libertate ar putea săvârși și alte fapte penale.
S-a mai avut în vedere de prima instanță că în aprecierea existenței pericolului concret pentru ordinea publică a lăsării în stare de libertate a inculpaților nu are nici o relevanță interesul mass-mediei pentru cauza penală în care inculpații sunt părți, iar reacția colectivității cu privire la faptele de care sunt învinuiți inculpații nu trebuie probată prin luarea unor declarații tuturor sau unei mari părți din persoanele care formează o colectivitate pentru a-și exprima dezacordul, indignarea temerea sau dimpotrivă aprobarea faptelor de care este învinuit, ceea ce ar impune în sarcina organelor de urmărire penală, în fiecare caz în parte, o sarcină imposibilă.
Ca urmare, pericolul concret pentru ordinea publică nu trebuie confundat cu posibilitatea ca inculpații să comită o nouă infracțiune, în sensul că nu este necesar a se dovedi că inculpații pregătesc săvârșirea unei noi infracțiuni, care constituie un temei al luării măsurii arestării preventive distinct, deci probele la care se referă art. 148 lit. f nu trebuie să vizeze acțiuni viitoare ale acestora, în eventualitatea cercetării sale în stare de libertate. Tribunalul a apreciat, că probele din care rezultă pericolul concret pentru ordinea publică sunt cele administrate până în prezent, pe baza cărora s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor menționate. Din interpretarea acestor probe s-a dedus reacția declanșată de faptele care i se impută inculpaților, de indignare, de dezaprobare, de insecuritate publică. În situația în care astfel de persoane ar fi cercetate și judecate în stare de libertate, lipsa unei reacții ferme a autorităților judiciare poate fi o încurajare a altor persoane să comită fapte de același gen.
În condițiile în care probele sau indiciile temeinice sunt în sensul că inculpații împreună și cu coinculpații, și au pus bazele unui grup infracțional organizat, acționând împreună și în mod coordonat în scopul săvârșirii infracțiunii de "trafic de persoane" și "trafic de minori", este imposibil de susținut că toate aceste activități nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, arestarea inculpaților a fost modalitatea prin care s-a pus punct activității infracționale. Lăsarea în libertate a inculpaților, în condițiile în care faptele săvârșite de ei au produs o rezonanță socială negativă, creând temerea în rândul comunității în general și în special a persoanelor care au întreținere copii minori, că ar putea fi victime ale unor asemenea fapte, ar fi de natură să sporească sentimentul de insecuritate al cetățenilor.
Având în vedere consecințele produse (recrutarea, transportarea, cazarea sau primirea de persoane prin diferite forme de constrângere sau profitând de situația în care se află, în scopul exploatării victimelor prin obligarea acestora la practicarea cerșetoriei sau comiterii de furturi), a modului organizat de operare și a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, a reținut tribunalul că activitatea infracțională a inculpaților prezintă un pericol concret deosebit de ridicat la adresa ordinii publice.
Motivele care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă și în prezent, întrucât raportat la faptele presupuse a fi săvârșite de inculpați starea de pericol se menține o perioadă mai lungă de timp, mai ales datorită impactului acestora asupra opiniei publice, ce nu poate dispărea la numai câteva luni de la săvârșirea acestora. În plus, pentru persoanele traficate, în special pentru minorii în cauză, starea de temere că ar putea fi iar subiecți ai unor asemenea infracțiuni subzistă. De asemenea, din probele administrate în cauză se poate trage presupunerea rezonabilă că și în prezent persistă pericolul social pentru ordinea publică, adică riscul ca inculpații odată lăsați în libertate să continue presupusa activitate infracțională.
De aceea, Tribunalul a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților este legală și temeinică, iar temeiurile care au stat la baza luării acesteia subzistă și în prezent.
Privitor la cererea inculpaților și, prin apărătorul lor, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea/țara, prima instanță a considerat că aplicarea unor măsuri mai puțin restrictive nu poate fi eficientă și nu este în măsură de a înlătura pericolul social concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a acestora, întrucât presupusa lor activitatea infracțională s-a desfășurat chiar în localitatea de domiciliu a acestora, loc unde s-au produs consecințele sociale ale infracțiunilor de care sunt acuzați aceștia, ceea ce înseamnă nu doar că inculpații ar putea fi tentați să săvârșească alte infracțiuni, ci și faptul că lăsarea lor în libertate ar avea o rezonanță socială negativă chiar la locul săvârșirii infracțiunilor.
De asemenea, nici exercitarea controlului judiciar prin interzicerea legăturilor cu ceilalți inculpați nu poate fi aplicată în speță întrucât aceștia fac parte din aceeași familie și au același domiciliu.
Înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura prevăzută de art. 145 Cod procedură penală, presupune ca o asemenea măsură, față de pericolul social concret al lăsării în libertate a inculpaților, să fie suficientă pentru a crea presupunerea rezonabilă că poate fi înlăturat un asemenea pericol. Prin urmare, limitarea dreptului de circulație prin aplicarea măsurii prevăzute de art. 145 Cod procedură penală nu poate fi apreciată ca eficientă pentru buna desfășurare a procesului penal și eliminarea pericolului social concret pentru ordinea publică pe care îl va reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, motiv pentru care tribunalul a procedat în consecință.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursurilor, inculpații au susținut că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, cu referire expresă la pericolul concret pe care lăsarea lor în libertate l-ar prezenta pentru ordinea publică, nu mai subzistă în cauză.
Astfel, pericolul social concret pentru ordinea publică este distinct de cel concret, și care nu a fost în vreun fel dovedit în cauză, astfel cum prevăd disp.art.148 alin.1 lit.f Odată C.P.P. cu trecerea timpului, rezonanța socială a faptelor a dispărut, astfel că în lipsa unor probe concrete că lăsarea lor în libertate ar avea consecințe negative asupra bunei desfășurări a procesului penal nu se mai justifică menținerea stării de arest preventiv.
Au mai arătat că din probele administrate nu se poate desprinde concluzia că activitatea desfășurată s-ar circumscrie conținutului constitutiv al infracțiunilor reținute în sarcina lor, în sensul că ar fi constituit un grup infracțional, având în vedere modul lor de viață, și nu s-a făcut dovada că victimele ar fi fost în vreun fel constrânse să practice cerșetoria.
În subsidiar, inculpații au solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea/țara.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3856al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul - Serviciul Teritorial Suceava din data de 14.12.2009 au fost trimiși în judecată, printre alții, inculpații și, pentru săvârșirea infracțiunilor de: "constituirea unui grup infracțional organizat", faptă prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane, faptă prev. și ped. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/200l (cu modificările și completările ulterioare) cu aplic. art.41 alin. 2. pen. și "trafic de minori", faptă prev. și ped. de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea 678/2001 (cu modificările și completările ulterioare).
Măsura arestării preventive a fost luată față de inculpații și la data de 01.10.2009, fiind ulterior prelungită și menținută de instanță.
La termenul din data de 28.01.2010 s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților și.
Potrivit art. 300/2 Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160/b Cod procedură penală.
În cazul în care instanța constată că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate - prevăd dispozițiile art.160/b alin.3 teza I Cod procedură penală - dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
În speță, din probatoriul administrat până în prezent și pe larg analizat de prima instanță, curtea constată că în cauză există probe și indicii temeinice, astfel cum sunt acestea definite de dispozițiile art.68/1 Cod procedură penală, că inculpații recurenți au comis faptele pentru care au fost cercetați și ulterior trimiși în judecată, îndeplinite fiind cerințele prev. de art. 143 Cod procedură penală.
Forța acestor indicii nu trebuie să fie identică cu cea impusă la pronunțarea unei hotărâri pe fondul cauzei și prin care se statuează asupra vinovăției inculpaților.
În ceea ce privește condițiile prev. de art. 148 alin.1 lit. f Cod procedură penală, reținute de instanță la luarea și ulterior menținerii măsurii arestării preventive a inculpaților recurenți, Curtea constată că acestea sunt date în cauză, atât sub aspectul cuantumului pedepselor, cât și sub aspectul existenței pericolului concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă recurenții prin lăsarea lor în libertate este dat de natura și gravitatea faptelor care se circumscriu criminalității organizate, întinderea lor în timp, modul de inițiere și desfășurare a activității infracționale, implicarea unui număr mare de persoane, printre care și minori, dar și scopul și consecințele desfășurării activității ilicite, respectiv obținerea de foloase materiale prin exploatarea unor persoane defavorizate.
Multitudinea actelor materiale săvârșite de inculpați și grupul infracțional pe care l-au creat, perseverența infracțională, urmările produse, constituie și la acest moment probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Timpul scurs de la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților recurenți nu s-a prelungit dincolo de limitele rezonabile, așa cum sunt acestea apreciate jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și nu este de natură a diminua sau stinge rezonanța socială negativă a acestor fapte în rândul opiniei publice, așa cum aceștia au susținut.
Aspectul că inculpații au probleme de sănătate nu poate conduce la revocarea măsurii arestării preventive, existând posibilitatea aplicării în cauză a dispozițiilor art.139/1 Cod procedură penală referitoare la tratamentul medical sub pază permanentă.
Pentru aceleași considerente, curtea constată că nu se justifică înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara/localitatea.
Subzistând astfel cumulativ cerințele prev. de art. 143, 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, curtea constată că în mod corect prima instanță a menținut măsura arestării preventive a inculpaților.
Pentru considerentele arătate, Curtea, constatând că încheierea primei instanțe este legală și temeinică, în conformitate cu disp. art.38515pct. 1 lit. b rap. la art.3002și 160 alin.4 Cod procedură penală, va respinge recursurile declarate de inculpații și, ca nefondate.
Văzând și disp. art. 192 alin.2 Cod procedură penală, art.2 alin.1 lit.d, art.3 din Protocolul privind stabilirea onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică în materie penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de inculpații, zis "", cetățean român,fiul lui și, născut la data de 14.11.1950, în com. D, jud. S, domiciliat în S, str. slt. Erou, nr. 39, posesor al seria - nr. -, CNP. -, aflat în prezent în stare de arest preventiv în Penitenciarul Botoșani și, cetățean român, fiul lui și, născut la data de 31.10.1974, în mun. S, domiciliat în mun. S, str. slt. Erou, nr. 39, posesor al seria - nr. -, CNP:-, aflat în prezent în stare de arest preventiv în Penitenciarul Botoșani, împotriva încheierii de ședință din data de 28.01.2010 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, ca nefondate.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu se va avansa din fondurile MJ către Baroul Suceava.
Dispune plata din fondurile MJ către Baroul Suceavaa sumei de 25 lei reprezentând onorariu parțial avocat oficiu inculpat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 01.02.2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red..
Dact. BC
Jud. fond - C:Gh.
2ex/01.02.2010
Președinte:Andronic Tatiana LuisaJudecători:Andronic Tatiana Luisa, Acsinte Viorica, Ilieș
