Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 493/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIE Nr. 493
Ședința publică de la 23 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Bogdan Adrian
JUDECĂTORI: Bogdan Adrian, Dumitru Pocovnicu Ecaterina Ene
- - -
GREFIER- - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
MINISTERUL PUBLIC - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- a fost legal reprezentată de - procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de inculpatul, împotriva încheierii din 15 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de av., apărător ales.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Apărătorul inculpatului și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru inculpat, arată că încheierea pronunțată de Tribunalul Neamț este nelegală și netemeinică, precizând că în motivarea acesteia se reține că pedeapsa pentru una din cele două infracțiuni,pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, este mai mare de 4 ani și că lăsarea în libertate a inculpatului ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică. Ori art. 148 lit.f Cod pr.penală prevede clar că măsura arestării preventive se poate lua dacă: " inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică".
Inculpatul a recunoscut că a cumpărat droguri pentru consum propriu, însă această faptă este pedepsită cu închisoare de la 2 la 5 ani. Pentru fapta de comercializare de droguri, arată că din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul se face vinovat, mai mult, acesta a fost surprins în flagrant când cumpăra droguri pentru consum propriu.
În consecință, apreciază că în cauză nu se mai mențin temeiurile arestării, fapt pentru care solicită admiterea recursului și revocarea măsurii arestării preventive.
Reprezentantul parchetului, în temeiul art. 38315al.1 pct.b Cod pr.penală, solicită respingerea recursului formulat de inculpat și să se mențină încheierea pronunțată de Tribunalul Neamț, ca legală și temeinică. De asemenea, solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul solicită admiterea recursului și să se dispună judecarea sa în stare de libertate pentru a avea posibilitatea să-și continue studiile.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea din 15.07.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în temeiul art.3002raportat la art.160 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Instanța, din oficiu, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului a constatat că, în cauză temeiurile care au determinat luarea și menținerea până în prezent a acestei măsuri nu s-au modificat și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea nr.11/U/18.03.2009 a Tribunalului Neamț, menținută de instanța de control judiciar, analizându-se temeinicia și legalitatea acestei măsuri și constatându-se a fi incident cazul de arestare prevăzut de art. 148 lit. Cod procedură penală.
Pericolul social concret al lăsării în libertate a inculpatului rezultă, în egală măsură, atât din gravitatea faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată, cât și din pretinsa activitate desfășurată în perioada infracțională.
Măsura arestării preventive, în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr.143/2000 se impune și prin prisma faptului că asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.
Pedepsele prevăzute de lege pentru una dintre faptele pretins a fi comise (art. 2 alin.1 din Legea nr.143/2000) sunt mai mari de 4 ani închisoare, astfel că lăsarea inculpatului în libertate ar putea prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție, ținându-se seama tocmai de modul de concepere a activității infracționale, de împrejurările comiterii infracțiunilor și de importanța relațiilor sociale încălcate de inculpat, astfel cum sunt reținute în actul de sesizare.
Având în vedere că de la data arestării inculpatului a trecut o perioadă de 4 luni de zile, nu se pune problema estompării rezonanței sociale a infracțiunilor și nici problema înlocuirii arestului preventiv cu o altă măsură mai blândă sau a depășirii termenului rezonabil al duratei arestării.
Față de modul de concepere și organizare a activității infracționale de către inculpat, descris în rechizitoriu, înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă ar induce un puternic sentiment de insecuritate socială, de nesiguranță în opinia publică, fapt ce în final s-ar repercuta negativ asupra finalității actului de justiție.
Instanța a apreciat că, în baza dispozițiilor art. 136 Cod procedură penală, pentru desfășurarea în condiții corespunzătoare a procesului penal și pentru administrarea, în continuare a probatoriului, inclusiv audierea a doi martori cu identitate protejată este necesară momentan măsura arestării preventive, subzistând temeiurile inițiale care au impus-
Măsura arestării preventive a inculpatului este conformă scopului instituit prin art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, existând în cauză factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie, respectiv suspiciunea rezonabilă că s-a comis o infracțiune.
Împotriva încheierii a declarat recurs în termen legal inculpatul.
Oral, cu ocazia dezbaterilor a invocat motivele menționate în partea introductivă a prezentei hotărâri.
Verificând încheierea pe baza motivelor invocate, a lucrărilor dosarului, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că recursul nu este fondat pentru considerentele ce se vor expune.
Prin încheierea nr.11/U/18.03.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, reținându-se în esență că, în cauză există indicii temeinice că acesta a comercializat droguri de risc și a deținut pentru consum propriu.
În hotărârea prin care s-a dispus arestarea s-a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 și art.148 al.1 lit. f Cod procedură penală.
Prin rechizitoriul din 08.04.2009 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.2 al.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și art.4 al.1 din Legea nr.143/2000, iar în cursul judecății s-a verificat periodic legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, aceasta fiind menținută, ultima dată fiind menținută prin încheierea recurată.
În mod corect prima instanță a apreciat că se mențin temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri și că buna desfășurare a procesului penal impune în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Față de temeiul de arestare reținut -art.148 al.1 lit. f Cod procedură penală- și de apărările formulate de recurentul inculpat, se impun următoarele precizări:
Infracțiunea de trafic de droguri prezintă un grad sporit de pericol social prin prisma obiectului juridic și anume relațiile sociale referitoare la sănătatea publică, dar și amploarea deosebită, în continuă creștere, ceea ce impune o reacție fermă din partea autorităților implicate în combaterea acestui fenomen.
Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că prin gravitatea deosebită și reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita "o tulburare a societății " de natură să justifice o detenție preventivă, însă doar pe un termen limitat (Letellier contra Franței).
În cauză probele administrate până în prezent cu privire la existența faptelor relevă însă și împrejurări pe baza cărora se poate conchide că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Din conținutul proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate autorizat, rezultă că inculpatul era contactat de multe persoane care îl rugau să facă rost de droguri și că și el contacta alte persoane în același scop, inclusiv o persoană aflată în străinătate ( 43,47).
telefonice relevă în același timp și o altă preocupare a celor ce le-au purtat și anume nevoia de bani sau insuficiența acestora pentru procurarea drogurilor, într-unul din procesele verbale consemnându-se că inculpatul l-a îndemnat pe interlocutor să practice furtul de buzunare(47,48) ceea ce denotă că infracțiunile de acest gen pot alimenta criminalitatea societății, punând în pericol și un complex de relații sociale ocrotite de lege.
Din considerentele enunțate, în temeiul art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat derecurentul-inculpatîmpotriva încheierii din data de 15.07.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț.
Constată că recurentul - inculpat a fost asistat de apărător ales.
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală obligă recurentul - inculpat să plătească statului suma de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23.07.2009, în prezența recurentului - inculpat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Bogdan Adrian, Dumitru Pocovnicu Ecaterina Ene
GREFIER,
red.înch.
red. dec. recurs
tehnored.; 2 ex.; 24.07.2009
Președinte:Bogdan AdrianJudecători:Bogdan Adrian, Dumitru Pocovnicu Ecaterina Ene
