Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 495/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.495/R/2009

Ședința publică din data de 11 august 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Maria Boer Iuliana Moldovan

JUDECĂTORI: - -

: - -

GREFIER: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul G, împotriva încheierii penale pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș la data de 4 august 2009, prin care s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat și ultraj contra bunelor moravuri, prev.și ped.de art.175 alin.1 lit.i penal și art.321 alin.1 penal cu apl.art.33 lit.a și art.37 lit.b penal.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul G aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că își menține recursul declarat.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale pronunțate de instanța de fond și rejudedcând cauza, să se dispună în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea conform art.145 pr.pen. sau țara conform art.145/1 pr.pen. Astfel, apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 pr.pen. și art.148 lit.f pr.pen. nu există probe certe din care să reiasă că inculpatul s-ar sustrage, ar influența părțile din dosar sau ar prezenta pericol pentru ordinea publică dacă ar fi cercetat în stare de libertate. Starea de libertate este cea firească, normală, măsura arestării fiind excepția. Acesta a recunoscut, s-a prezentat la organele de cercetare penală, are patru copii minori iar din declarațiile martorilor rezultă că și alte persoane au lovit și agresat victima. Cu onorar din.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat. Apreciază că prima instanță în mod corect constatat temeinicia și legalitatea măsurii arestării preventive, în speță fiind îndeplinite condițiile prev.de art.148 lit.d și f pr.pen. Există probe care atestă că inculpatul este autorul celor două infracțiuni reținute în sarcina lui.

Inculpatul G, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului menționând că nu el este autorul omorului iar declarațiile sale nu au fost luate în considerare.

CURTEA

Prin încheierea penală din 4 august 2009 a Tribunalului Maramureș, în temeiul art. 160 Cod procedură penală raportat la art. 3002Cod procedură penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului G, fiul lui și, născut la data de 02.10.1981 în B M, județul M, cetățean român, fără studii și ocupație, CNP -, recidivist, domiciliat în, nr. 35, județul M, arestat preventiv și aflat în Penitenciarul Gherla ) trimis în judecată prin rechizitoriul din 24 aprilie 2009 întocmit în dosarul nr. 67/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș pentru infracțiunea de omor calificat și ultraj contra bunelor moravuri prevăzută de art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal și art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a și respectiv 37 lit. b Cod penal și în consecință s-a menținut arestarea preventivă a acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul întocmit la data de 24 aprilie.2009 în dosarul nr. 67/P/2009 Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului G pentru comiterea infracțiunii de omor calificat și ultraj contra bunelor moravuri prevăzută de art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal și art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a și respectiv 37 lit. b Cod penal.

Procedând din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului G, în temeiul art. 3002.pr.pen. și art. 160 ind. b pr.pen. tribunalul a constatat următoarele:

Prin încheierea penală nr. 109 din 02.03.2009 a Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului G pe timp de 29 zile, cu începere de la 02.03.2009 până la 30.03.2009 inclusiv în temeiul art. 148 lit. d și f pr.pen. pentru comiterea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal și de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 Cod penal.

În considerentele încheierii s-a reținut faptul că, în speță, din ansamblul probator administrat în cauză până la acel moment rezulta existența unor indicii care să justifice presupunerea că în data de 20.02.2009, în timp ce se afla în barul "" de pe str. - din BMa provocat un scandal, agresând mai multe persoane. În cadrul aceluiași incident, după ce a ieșit din local, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele victimei, în zona capului și în corp, lovituri în urma cărora, inițial, acesta a prezentat leziuni traumatice ce necesitau pentru vindecare un număr de 75-80 de zile de îngrijiri medicale și care ulterior însă, au condus la decesul său, survenit la data de 01.03.2009. Instanța reține că martorii audiați au susținut că agresiunea exercitată de inculpat asupra victimei a constat în aplicarea unor lovituri cu pumnii și picioarele în zona capului și în corp, pe durata a 5-6 minute, iar în urma acestora victima a fost transportată de urgență la spital, actele medico-legale depuse la dosar confirmând în primă fază că leziunile provocate i-au pus în primejdie viața.

Inculpatul a recunoscut exercitarea unor acte de violență asupra victimei, însă de o intensitate mult mai redusă și a susținut că aceasta l-a agresat la rândul său.

Potrivit certificatului de cazier judiciar, inculpatul a fost condamnat anterior pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, fiind arestat la data de 05.02.2004 și liberat condiționat la data de 05.10.2004, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 122 zile închisoare.

În raport de aceste aspecte, instanța a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 148 alin.1 lit.d și f pr.pen. respectiv inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

La aprecierea pericolului pentru ordinea publică, instanța a avut în vedere împrejurările concrete în care se presupune că au fost săvârșite faptele, gradul ridicat de agresivitate manifestată de inculpat, circumstanțiată prin intensitatea și durata loviturilor aplicate victimei, zonele în care se susține că a aplicat aceste lovituri, respectiv în cap și torace, aspecte care conturează atât latura subiectivă cu care acesta a acționat, cât și periculozitatea sa în general. Instanța a avut în vedere și faptul că inculpatul a manifestat acest comportament agresiv în mod spontan, iar pe lângă actele de violență exercitate asupra victimei, acesta este acuzat și că a provocat însemnate distrugeri în localul în fața căruia a avut loc incidentul și că a încercat să lovească și o altă persoană cu o sticlă de bere în zona capului. Or, în condițiile în care inculpatul, în mod spontan, fără a avea o motivație aparentă, exercită acte de o violență extremă asupra mai multor persoane, dintre care una decedează ulterior, instanța a reținut ca fiind cert faptul că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și este de natură să creeze un sentiment de insecuritate în rândul membrilor societății.

Coroborând aspectele menționate mai sus cu antecedentele penale ale inculpatului, instanța a reținut că acesta manifestă în mod constant o lipsă de respect față de normele de conviețuire socială și valorile generale care fundamentează ordinea de drept, ocrotite de legea penală, iar măsura arestării preventive se impune și în vederea asigurării unei bune desfășurări a procesului penal, ținând seama și de susținerile persoanelor care au asistat la incident privind comportarea ulterioară a acestuia.

Or, având în vedere gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor de care este acuzat inculpatul și totodată gradul de agresivitate manifestat de acesta, instanța apreciază că există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să comită fapte similare și în viitor, sub acest aspect măsura privării sale de libertate fiind conformă cu principiul instituit prin art. 5 paragraful 1 lit.a din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Întrucât măsura arestării preventive s-a luat cu respectarea prevederilor legale și temeiurile care au stat la baza luării măsurii ei se mențin, se constată că cerințele prev. de art. 139 alin. 2. pr. pen. nu sunt îndeplinite.

Având în vedere că în acest moment subzistă temeiurile de fapt și de drept ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, neintervenind nici un element care să schimbe motivele avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive și pe parcursul verificării lor anteriore a legalității și temeiniciei acestei măsuri, tribunalul a apreciat că se justifică menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen legal inculpatul ctiticând soluția pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie.

În susținerea motivelor de recurs inculpatul, prin apărătorul său a solicitat să se dispună în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea conform art.145 pr.pen. sau țara conform art.145/1 pr.pen. apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 pr.pen. și art.148 lit.f pr.pen. nu există probe certe din care să rezulte că inculpatul s-ar sustrage, ar influența părțile din dosar sau ar prezenta pericol pentru ordinea publică dacă ar fi cercetat în stare de libertate.

Recursul declarat în cauză de inculpat este nefondat pentru următoarele considerente.

Din ansamblul probator administrat în cauză rezultă existența unor indicii care justifică presupunerea că în data de 20.02.2009, în timp ce se afla în barul "" de pe str. - din BMi nculpatul a provocat un scandal, agresând mai multe persoane. În cadrul aceluiași incident, după ce a ieșit din local, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele victimei, în zona capului și pe corp, lovituri în urma cărora, inițial, acesta a prezentat leziuni traumatice ce necesitau pentru vindecare un număr de 75-80 de zile de îngrijiri medicale și care ulterior însă, au condus la decesul său, survenit la data de 01.03.2009.

In cauză există indicii ale săvârșirii de către inculpat a infracțiunilor de omor calificat și ultraj contra bunelor moravuri prevăzută de art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal și art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a și respectiv 37 lit. b Cod penal.

S-a reținut în mod corect că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă și în prezent și nu au intervenit modificări care să justifice continuarea judecății cu inculpatul în stare de libertate. Astfel, instanța a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 148 alin.1 lit.d și f pr.pen. respectiv inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În privința apărării ordinii publice Curtea Europeană a arătat că anumite infracțiuni, prin gravitatea deosebită și reacția publicului pot crea o stare de neliniște capabilă să justifice temporar detenția preventivă însă acest factor poate fi pertinent și suficient numai dacă se bazează pe fapte capabile să demonstreze că eliberarea acuzatului tulbură în mod real ordinea publică. În cauză este evident că pericolul concret pentru ordinea publică subzistă inculpatul fiind trimis în judecată pentru două infracțini grave, acesta a avut un comportament agresiv în mod spontan și pe lângă actele de violență exercitate asupra victimei, acesta este acuzat și că a provocat însemnate distrugeri în localul în fața căruia a avut loc incidentul și că a încercat să lovească și o altă persoană cu o sticlă de bere în zona capului. Toate aceste aspecte au condus instanța la adoptarea unei soluții corecte apreciind că există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să comită fapte similare și în viitor, sub acest aspect măsura privării sale de libertate fiind conformă cu principiul instituit prin art. 5 paragraful 1 lit.a din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Pentru toate aceste considerente, curtea apreciază că soluția pronunțată în cauză este legală și temeinică astfel că, având în vedere și dispozițiile art.385/15 pct. 1 lit. b recursul C.P.P. declarat în cauză va fi respins ca nefondat.

În temeiul art. 189 și 192 alin. 2.C.P.P. va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat și a onorariului avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G, născut la data de 02.10.1981, aflat în Penitenciarul Gherla împotriva încheierii penale din 4 august.2009 a Tribunalului Maramureș.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 11.08.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

RED.MB/MB

17.08.09/4 ex.

Președinte:Livia Mango
Judecători:Livia Mango, Maria Boer Iuliana Moldovan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 495/2009. Curtea de Apel Cluj