Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 491/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.491/R/2009
Ședința publică din data de 11 august 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Maria Boer Iuliana Moldovan
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.311/2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev.de art.257 penal rap.la art.5 alin.1 și 6 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.37 lit.b penal.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul afflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, din oficiu, invocă excepția tardivității recursului declarat de inculpat raportat la data pronunțării hotărârii și data declarării recursului, excepție pusă în discuția părților.
Inculpatul menținează că a declarat recurs în data de 3 august 2009 deoarece în acea zi i-a fost înmânată comunicarea. Lasă la aprecierea instanței asupra excepției invocate.
Apărătorul inculpatului, se opune excepției invocate în măsura în care inculpatul poate face dovada celor afirmate. Cu onorar din.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca tardiv având în vedere că hotărârea instanței de fond s-a pronunțat la data de 23 iulie 2009, această hotărâre, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare, a fost comunicată inculpatului la data de 30 iulie 2009 iar acesta a declarat recurs abia la data de 3 august 2009. Cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul, solicită admiterea recursului în raport de ceea ce s-a întâmplat.
CURTEA
Prin sentința penală nr.311 din 23 iulie 2009 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată în baza art.160 ind.1, art.160 ind.2 pr.pen. de, fiul lui și, născut la data de 04.03.1958, arestat preventiv în Penitenciarul Gherla.
In temeiul art.189 pr.pen, s-a stabilit în favoarea C suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, ce s-a achitat din fondurile -av. a.
In temeiul art.192 al.2 pr.pen. inculpatul a fost obligat să plătească in favoarea statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că inculpatul a fost arestat preventiv prin Încheierea penală nr.22/C/2009 din 12 martie 2009, Judecătoriei Cluj N pentru o perioadă de 29 de zile cu începere din data de 13 martie 2009 și până la data de 10 aprilie 2009, arătându-se în motivare că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acestei măsuri procesuale preventive față de acest inculpat, iar arestarea lui este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, reținându-se în esență, că în perioada noiembrie-decembrie 2007, pretins și primit de la denunțătorul, suma de 1000 Euro, în condițiile în care inculpatul i-a promis că va interveni pe lângă un ofițer de poliție cu numele de, pentru a-i facilita obținerea permisului de conducere, inculpatul căzând de mai multe ori la examen.
Propunerea de arestare preventivă a fost motivată prin aceea că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.143 pr.pen. și art.148 alin.1 lit. c și f pr.pen. respectiv acelea că există probe sau indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunea reținută în sarcina sa, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există totodată indicii că pregătește săvârșirea unei noi infracțiunea iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin rechizitoriul parchetului, inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de trafic de influență, prev. de art.257 pen. raportat la art. 5 al 1 și 6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.37 lit.b pen. instanța verificând temeinicia și legalitatea măsurii arestului preventiv așa cum prevede legea penală română și Convenția Europeană.
După cum rezultă din lucrările dosarului, în cauză există indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către acest inculpat a faptei pentru care a fost trimis în judecată, în speță găsindu-și incidență dispozițiile art.68/1, art.143 și 148 lit.c și f pr.pen. aceste indicii fiind reliefate de declarația denunțătorului, a coinculpatului și din celelalte mijloace de probă existente la dosar și cum nu au apărut temeiuri care să impună revocarea sau înlocuirea măsurii arestului preventiv, cercetarea judecătorească se face cu inculpatul aflat în stare de arest, anterior inculpatul suferind foarte multe condamnări (50-51 dos.urm.pen.),obiectul infracțiunilor pentru care a fost condamnat, așa cum rezultă din fișa de cazier, este foarte diversificat.
Conform dispozițiilor art.5 paragraful 1 lit."c" din Convenția uropeană a drepturilor omului, care face parte integranta din dreptul intern în urma ratificării sale prin Legea nr.30/1994 si prin prisma prevederilor art.20 raportat la art.11 din Constituția României, este permisă restrângerea libertății persoanei, când există motive verosimile pentru a bănui că persoana față de care s-a luat această măsură extremă, a săvârșit o infracțiune și fără a aduce atingere prin această apreciere prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpatul, întrucât doar prin hotărârea care se va pronunța în urma administrării tuturor probelor necesare pentru o justă soluționare a cauzei se va stabili nevinovăția sau vinovăția inculpatului în această cauză, motiv pentru care, raportat la probele administrate până în acest moment al procesului penal, există motive serioase de bănuială în sensul convenției.
În acest sens este și punctul de vedere exprimat în recomandarea nr.R (80) 11 Comitetului de miniștrii ai Consiliului Europei potrivit căruia existența unor motive verosimile care să legitimeze bănuiala că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este urmărit este privită ca o condiție generală independentă de temeiurile detenției provizorii, Curtea statuând că aceste motive verosimile presupun existența unor fapte sau informații de natură a convinge obiectiv că persoana în cauză a comis o infracțiune, ori în speța de față acestea există indubitabil.
Nimic nu îndreptățește instanța să concluzioneze că ajuns în libertate, inculpatul va pune capăt activității infracțională, iar conduita anterioară a inculpatului duce la concluzia că menținerea arestului preventiv se impune și pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, că cererea liberare provizorie sub control judiciar nu poate fi admisă, nefiind îndeplinite condițiile prev. de art.160 ind.2 al.2 pr.pen.
Instanța, având în vedere infracțiunea de corupție pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, modalitatea de comitere și rezonanța unor fapte de acest gen, pedeapsa prevăzute de legiuitor pentru fapta respectiva, precum și persoana inculpatului, apreciază că se impune menținerea măsurii arestului preventiv al inculpatului, că cererea acestuia de liberare provizorie sub control judiciar nu poate fi acceptată chiar dacă din punct de vedere formal, cererea îndeplinește condițiile prevăzute de lege în această materie, însă din punct de vedere al problemelor de fond privitoare la măsura arestului preventiv luată față de inculpat, acesta nu poate fi cercetat în stare de libertate, inculpatul putând influența chiar buna desfășurare a procesului penal.
nu numai că are la dosar declarații contradictorii, fapt ce a determinat instanța de fond să-l reaudieze, la termenul fixat în cauză fiind citat cu mandat de aducere sub escortă, ci acesta s-a transformat intr-un veritabil apărător al inculpatului, corespondând nu numai cu inculpatul ci expediind și instanței de fond diverse scripte prin care încearcă să demonstreze nevinovăția inculpatului și să convingă instanța că vinovat ar fi doar inculpatul.
Din depoziția martorului rezultă că inculpatul ar fi fost folosit de către anumiți reprezentanți ai poliției, pentru obținerea anumitor informații, fapt, probabil, care l-a determinat se pare pe inculpatul să încerce să profite de pe urma serviciului prestat.
Ajuns în libertate, inculpatul ar putea să-l influențeze nu numai pe ci și pe ceilalți martori ce se impun a fi audiați.
Din scriptele de la dosar și din scrisorile expediate inculpatului de către, se pare că toate demersurile în scopul dovedirii nevinovăției inc. aparțin lui, însă cum acesta prin scriptele depuse în această perioadă se contrazice cu declarațiile date anterior, urmează să fie reaudiat, mai ales că în dos.nr.776/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, după cum rezultă din declarațiile date de și înaintate instanței de fond 78-84, acesta declară că a fost nesincer în declarația din 16.06.2009, dată în instanță, că toate scrisorile și scriptele de la dosar, ce figurează ca emanând de la el, i-au fost dictate de, că pentru a declara în favoarea inculpatului a primit 400 lei de la fiul ( ) inculpatului și i-a promis că o să-i mai dea 500 euro, tot în scopul ajutării inculpatului pentru a fi eliberat mai arată că s-a implicat și numitul, mai susține că ar fi primit o mașină unde vânzător apare, mașină pe care a vândut-o numitului.
Art.160 ind.2 al.2 pr.pen. prev. că liberare provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, sau prin alte asemenea fapte.
arată că inculpatul i-a cerut să încheie contractul de împrumut din care rezultă că l-a împrumutat pe inculpat cu 1000 euro și să susțină că respectiva sumă nu a fost dată pentru obținerea permisului, iar scrisorile care susține inculpatul că le-a primit de la, acesta susține că i-au fost dictate de către soția inculpatului, aspect de care ne îndoim că inculpatul ar fi străin, dacă afirmațiile lui sunt veridice.
Din considerentele de mai sus, rezultă că există riscul ca ajuns în libertate, inculpatul să săvârșească alte infracțiuni sau să încerce să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, sau prin alte asemenea fapte, aspecte care îndreptățesc instanța de fond să respingă cererea de liberare provizorie sub control judiciar conform dispozitivului încheierii, cu obligarea la cheltuieli judiciare statului, ce cuprind și onorariul apărătorului din oficiu.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs inculpatul criticând soluția pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ședința publică din 11 iulie 2009 instanța din oficiu a invocat excepția tardivității recursului declarat de inculpat raportat la data pronunțării hotărârii și data declarării recursului.
Examinând hotărârea atacată, curtea reține următoarele:
Prin sentința penală nr.311/23 iulie 2009 a fost respinsă ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul. Inculpatului i-a fost comunicată o copie a sentinței penale menționate la data de 28.07.2009, acesta semnând dovada de comunicare a sentinței penale la data de 30.07.2009.
Recursul declarat de inculpat împotriva acestei sentințe a fost înregistrat la Administrația Penitenciarelor la data de 3 august 2009 cu depășirea termenului legal de 24 de ore prevăzut de dispozițiile legale în materie.
De asemenea, în cauză nu au fost identificate cauze temeinice de împiedicare a declarării recursului în termen legal, cauze care să justifice repunerea în termenul de recurs.
Pentru aceste considerente, având în vedere dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.a proc.pen.recursul declarat în cauză de inculpat cu depășirea termenului prevăzut de lege va fi respins ca fiind tardiv formulat.
În temeiul art.189 și 192 alin.2 proc.pen.se va stabili onorar avocațial și va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv recursul declarat de inculpatul, născut la data de 04.03.1958, aflat în Penitenciarul Gherla împotriva sentinței penale nr. 311 din 23 iulie 2009 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 11 august 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.MB/MB
18.08.09/4 EX.
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Maria Boer Iuliana Moldovan
