Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 507/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR.507

Ședința publică din data de 17 iulie 2009,

PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu

JUDECĂTOR 2: Mihai Viorel Tudoran

JUDECĂTOR 3: Cristina

Grefier: -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, fiul lui si, născut la 30.09.1974 și, fiul lui G și, născut la 13.01.1985, ambii deținuți în Penitenciarul Focșani, împotriva încheierii de ședință din 9 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în dosarul nr- prin care s- onstatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților, menținându-se această măsură.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat din cadrul Baroului P (împuternicire avocațială nr.3856/2009) și în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat din cadrul Baroului P (împuternicire avocațială nr.3857/2009)

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Cu permisiunea instanței s-a dat posibilitatea apărătorilor din oficiu să ia legătura cu recurenții-inculpați.

Recurenții-inculpați, personal și prin apărători, declară că nu au alte cereri de formulat.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul declară că nu are cereri de formulat.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul-inculpat critică încheierea de ședință din data de 9 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și s-a menținut starea de arest, precizând că în prezent nu se mai impune privarea de libertate a inculpatului și că acesta poate fi cercetat în stare de libertate, întrucât persoana acestuia nu constituie un pericol pentru societate.

Susține că se impune a se reține faptul că de la momentul luării măsurii arestării s-a scurs o perioadă lungă de timp și nu mai există temerea că dacă ar fi liber ar influența martorii ori părțile din proces.

În plus, precizează că măsura arestării este o măsură de excepție și că regula este judecarea inculpaților în stare de libertate.

În final, s-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 9 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și pe fond, înlocuirea măsurii arestării preventive cu o alta, respectiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul-inculpat susține că și acesta înțelege să critice încheierea pronunțată de Tribunalul Buzău pentru netemeinicie și nelegalitate întrucât, în opinia inculpatului, nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la momentul când a fost arestat susținând că de fapt, aceste motive nu au existat niciodată, instanța de fond neținând seama de faptul că nu are antecedente penale, că nu prezintă un pericol social, că are o situație familială grea, având 3 copii minori în întreținere,

Consideră că poate fi judecat în stare de libertate întrucât nu se va sustrage judecății.

Solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 9 iulie 2009, în principal revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de libertate, motivat de faptul că nu prezintă pericol pentru ordinea publică. În subsidiar, dacă se va aprecia că totuși se impune luarea unei măsuri împotriva inculpatului, solicită înlocuirea măsurii arestării cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul susține că încheierea pronunțată de Tribunalul Buzău prin care s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a celor doi inculpați este temeinică și legală.

Consideră că justificat instanța de apel a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de cei doi inculpați și a apreciat că se mențin în continuare temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri, ambii inculpați fiind trimiși în judecată și condamnați de prima instanță pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

S-a avut în vedere modalitatea de comitere a infracțiunii, respectiv faptul că inculpații au înțepat cauciucul de la autoturismului părții vătămate, determinându-l oprească în trafic pentru a schimba și profitând de acest aspect au sustras bunuri din autoturism.

Consideră că trebuie avute în vedere și circumstanțele personale ale recurenților, respectiv starea de recidivă post condamnatorie a inculpatului care a mai fost condamnat pentru săvârșirea aceluiași gen de fapte, dar și antecedentele penale ale recurentului-inculpat.

Raportat la cele susținute mai sus, pune concluzii de respingere ca nefondate a recursurilor declarate de către cei doi inculpați și de menținere ca legală și temeinică a încheierii pronunțate de Tribunalul Buzău.

Recurentul-inculpat personal având cuvântul solicită să fie judecat în stare de libertate și precizează că nu este autorul în totalitate al infracțiunii reținute în sarcina sa.

Recurentul-inculpat personal având ultimul cuvânt solicită să fie judecat în stare de libertate întrucât are 3 copii minori în întreținere, iar partea vătămată și-a retras plângerea.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față constată,

Prin încheierea de ședință din data de 9 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr. în dosarul nr- s- onstatat ca legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților, fiul lui si, născut la 30.09.1974 și, fiul lui G și, născut la 13.01.1985, ambii deținuți în Penitenciarul Focșani, fiind menținută în continuare.

Pentru a dispune astfel s-a reținut de tribunal că lăsarea in libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publica, pericol ce rezulta din pregătirea activității infracționale, modul in care au acționat, scopul urmărit si totodată de ecoul avut in colectivitate fapta acestora creându-se temerea prin punerea in libertate, ca organele chemate sa asigure ordinea de drept si sa garanteze dreptul de proprietate al cetățenilor nu i-au masuri ferme contra celor ce nesocotesc ordinea de drept.

S-a avut în vedere faptul că în cea ce-l privește pe inculpatul, acesta a mai fost condamnat la 1 an si 6 luni închisoare pentru tentativa de furt calificat folosind aceleași metode, pedeapsa din care a fost liberat condiționat cu un rest de 174 zile închisoare, trecut infracțional care îndreptățește instanța să aprecieze că pus in libertate va comite noi infracțiuni, iar referitor la inculpatul că nu are ocupație si pentru a-si asigura existenta risca sa comită noi infracțiuni.

S-a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii nu s-au schimbat.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și învederând că nu se mai impune cercetarea lor în stare de arest preventiv mai ales în condițiile în care de la luarea măsurii respective împotriva lor s-a scurs o perioadă mare de timp.

Curtea, examinând încheierea recurată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856alin.3 Cod pr.penală, constată că recursurile sunt nefondate.

Se constată că inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat nr. 2228/P/2008 din 02.02.2009 pentru infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a,e,g, și alin.2 Cod pen. cu aplicare art. 37 lit.b Cod pen. pentru inculpatul, iar prin sentința penală nr.161/28.04.2009, Judecătoria Râmnicu Săratl -a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu reținerea stării de recidivă postcondamnatorie iar pe inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare

Se mai constată de tribunal că arestarea preventivă a inculpaților a fost dispusă la 9 ian.2009 de Judecătoria Râmnicu Sărat, în temeiul art. 148 alin.1 lit.f Cod proc.pen. măsura fiind prelungită pe parcursul urmăririi penale și menținută în cursul judecății la prima instanță.

Pentru a pronunța hotărârea de condamnare prima instanță a reținut că inculpații au înțepat cauciucul de la autoturismului părții vătămate în dimineața de 20 dec.2007, ora 4, în timp ce partea vătămată se afla în stația Râmnicu S pentru a alimenta mașina cu carburant.

Ulterior, în timp ce partea vătămată și soția au oprit autoturismul pentru a schimba cauciucul, inculpatul, profitând de neatenția acestora, a sustras din mașină o geantă de damă în care se aflau 1800 lei, bijuterii din aur și actele de identitate ale soților.

Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Râmnicu Sărat au declarat apel inculpații, acestea fiind înregistrate la ribunalul Buzău la data de 15.05.2009, socială a inculpaților rezultă din modalitatea în care s-a reținut comiterea infracțiunii de furt calificat: pe timp de noapte, după o prealabilă înțelegere și aplicarea metodei "pneului înțepat", pentru a putea sustrage mai ușor bunuri din autoturisme.

Se apreciază că infracțiunea pentru care au fost condamnați cei doi inculpați prezintă un grad concret ridicat de pericol social, existând date că au acționat după o prealabilă înțelegere și că pentru buna desfășurare a procesului penal, în conformitate cu art.136 Cod proc.pen. pentru a se împiedica sustragerea inculpaților de la judecarea cauzei, reținând că lăsarea în libertate prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică, în temeiul art. 3002rap. la art. 160 Cod proc.pen. se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpaților și.

Drept urmare, se mențin nealterate considerentele pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive împotriva acestora, în timpul scurs de la încarcerarea acestor persoane nu este nicidecum unul rezonabil în viziunea jurisprudenței CEDO, cu atât mai mult cu cât între timp a survenit și o hotărâre de condamnare a acestor persoane în primă instanță.

Văzând și disp. art.192 alin.2 pr.penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la 30 septembrie 1974 și, fiul lui G și, născut la 13 ianuarie 1985 ambii aflați în Penitenciarul Focșani împotriva încheierii de ședință din data de 09.07. 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr-.

Obligă fiecare recurent la câte 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, în contul Baroului de Avocați

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iulie 2009.

Președinte, Judecători,

- - - - - -

Grefier,

6 ex./21.07.2009

f-

Judecătoria Rm.

,

Tribunalul Buzău

Operator de date cu caracter persona

Număr notificare 3113/2004

Președinte:Gabriela Diaconu
Judecători:Gabriela Diaconu, Mihai Viorel Tudoran, Cristina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 507/2009. Curtea de Apel Ploiesti