Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 510/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 510/2009
Ședința publică de la 07 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 3: Monica
Grefier
- Serviciul Teritorial Alba Iulia reprezentat prin
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii penale din 2 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat inculpații recurenți și în stare de arest din Penitenciarul Aiud, asistați de avocat - cu delegație din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care nefiind cereri de formulat instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpaților solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii pronunțate de Tribunalul Sibiu la 2 2009 în dosarul nr-, cu consecința punerii lor în libertate, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
În subsidiar, solicită admiterea recursurilor în sensul înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi țara.
Reprezentanta DIICOT solicită respingerea recursurilor formulate de cei doi inculpați ca nefondate și menținerea încheierii recurate ca temeinică și legală. Tribunalul Sibiu în mod corect a constatat verificând din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive că aceasta subzistă, fiind întrunite toate cerințele art. 148 lit. a,b și f Cod pr. penală.
Având ultimul cuvânt, inculpatul solicită admiterea recursului și punerea sa în libertate susținând că nu a comis nici o faptă. Solicită a se avea în vedere că are 8 copii.
Având ultimul cuvânt, inculpata solicită a fi pusă în libertate avându-se în vedere că nu s-a sustras urmăririi penale, acuzațiile fiindu-i aduse în lipsă.
APEL
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea penală pronunțată la data de 02.09.2009 în dosarul nr- Tribunalul Sibiu Secția penală a dispus, în temeiul art. 300 ind. 2 rap. la art. 160 ind. b pr.pen. menținerea stării de arest a inculpaților și, trimiși în judecată prin rechizitoriul DIICOT - Serviciul Teritorial Alba pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 al. 1, 2 lit. a, b din Legea nr. 678/2001 cu apl. art. 37 lit. b pen. respectiv de art. 12 al. 1, 2 lit. a, b din Legea nr. 678/2001 cu apl. art. 37 lit. a pen.
A fost respinsă cererea inculpaților de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Pentru a adopta această soluție, instanța de fond a reținut în esență că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă, existând indicii temeinice cu privire la săvârșirea unor fapte penale de către inculpați.
Referitor la temeiul prev. de art. 148 lit. f pr.pen. s-a constatat că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani, iar raportat la natura și gravitatea faptelor(trafic de persoane), la modalitatea și împrejurările în care se prezumă că s-au comis faptele(prin recrutarea, pretinderea și primirea de bani urmare a exploatării unei persoane cu handicap, bolnavă), la urmările bănuite a fi fost cauzate(încasarea de venituri ilicite obținute din exploatarea unei persoane), s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
S-a reținut totodată că sunt îndeplinite și cerințele prev. de art. 148 lit. a și b pr.pen. având în vedere că inculpații s-au sustras urmăririi penale și judecății, au fost arestați în lipsă și prinși ulterior, iar prin intermediul membrilor familiei au cerut martorilor audiați în cauză să își schimbe depozițiile.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termenul legal, inculpații și, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând lăsarea în libertate, deoarece nu prezintă pericol pentru ordine publică.
În susținerea recursului au fost invocate motive de natură familială.
Examinând încheierea atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 385 ind. 6 al. 3.pr.pen. Curtea constată că recursurile inculpaților sunt nefondate.
În mod corect instanța de fond a constatat că temeiurile care au fundamentat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați subzistă și justifică în continuarea privarea de libertate a acestora.
Pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta continuarea procedurilor cu inculpații în stare de libertate, cerință prevăzută de art. 148 lit. f pr.pen. decurge din gravitatea acuzațiilor aduse acestora, respectiv racolarea și exploatarea unei persoane cu handicap, în scopul obținerii unor venituri ilicite.
Nu se poate ignora nici atitudinea inculpaților, care s-au sustras urmăririi penale și judecății, fiind depistați la data de 22.05.2009 la Varșovia, când a fost pus în executare mandatul de arestare preventivă emis în lipsă.
În acest sens se reține că inculpații au avut cunoștință de existența procesului penal, optând însă pentru evitarea rigorilor legii penale.
Mai mult, prin intermediul membrilor familiei, au încercat influențarea martorilor audiați în cursul cercetării judecătorești.
Față de aceste aspecte, relevate de altfel, în mod corect, de instanța de fond, Curtea constată că și temeiurile prev. de art. 148 lit. a și b pr.pen. subzistă în cauză.
Raportat la temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților și față de scopul reglementat de art. 136.pr.pen. Curtea reține că măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara este insuficientă pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, solicitarea formulată de inculpați în sensul înlocuirii arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate fiind neîntemeiată.
De asemenea, circumstanțele personale invocate de inculpați în apărare sunt împrejurări care, în această fază procesuală, nu reprezintă, în opinia Curții, motive suficiente pentru a determina lăsarea lor în libertate, necesitatea protejării unui interes de ordin public general al societății primând celui personal al inculpaților.
Pentru considerentele expuse, apreciind nefondate criticile aduse de inculpați încheierii atacate, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b pr.pen. Curtea va respinge recursurile formulate în cauză și va obliga inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs, conform prevederilor art. 192 al. 2.pr.pen.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații și împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Sibiu - Secția penală la data de 02.09.2009 în dosarul nr-.
Obligă fiecare recurent să plătească suma de 180 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs, din care suma de 100 lei pentru fiecare, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 07.09.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.LS/2ex/9.09.2009
Jud.fond:
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Ștefan Făt, Monica
