Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 551/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 551
Ședința publică din data de 25 septembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Ene
JUDECĂTORI: Ecaterina Ene, Silviu Anti Dumitru Pocovnicu
- -
GREFIER: - -
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din data de 22 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat - în stare de arest - asistat de apărător desemnat din oficiu av..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Recurentul inculpat precizează că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistat de apărător desemnat din oficiu.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Av. - având cuvântul pentru recurentul inculpat - critică motivările menținerii stării de arest a inculpatului, care s-au făcut pe două planuri, poziția oscilantă de recunoaștere a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, ori acesta nu este un motiv care să conducă la convingerea că într-adevăr inculpatul prezintă pericol public. În al doilea plan, atunci când s-a pus în discuție durata rezonabilă a arestului preventiv, instanța a considerat că nu este depășit. Susținând că nu are importanță numărul de inculpați care au participat la săvârșirea infracțiunilor, ci doar situația inculpatului, solicită admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, încheierea pronunțată fiind legală, temeinică și necesară având în vedere natura și numărul faptelor săvârșite. De asemeni, solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul inculpat - având cuvântul - solicită judecarea în stare de libertate întrucât nu este vinovat de săvârșirea faptelor pentru care este judecat, nu înțelege ce pericol concret pentru ordinea publică reprezintă, au trecut 2 ani și 2 luni de când este arestat, are o situație familială deosebită, tatăl său fiind bolnav, soția a divorțat, iar fetița sa este în grija bunicii, care este bolnavă.
CURTEA
- DELIBERÂND -
Asupra recursului de față,
Prin încheierea din 22 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în temeiul art.3002p Cod Penal coroborat cu art.160 s C.P.P.-a dispus menținerea stării de arest a inculpatului.
Totodată, în temeiul art.1602s C.P.P.-a respins ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin cererea înregistrată la instanță inculpatul u solicitat liberarea provizorie pe control judiciar, arătând că în urma probatoriului administrat situația de fapt s-a schimbat în sens favorabil, pentru el, apreciind că nu prezintă pericol pentru societate și că are cunoștință de consecințele nerespectării eventualelor măsuri ce ar putea fi impuse de către instanța de fond, respectiv a dispozițiilor art.160 indice 1.pr.pen.
Instanța a procedat, potrivit art. 160 indice 6 și 7 pr.pen, la audierea acestuia.
Astfel a dispus admiterea în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciare pentru inculpat. Având în vedere limitele de pedeapsă ale infracțiunilor deduse judecății, cererea de liberare provizorie sub control judiciar este admisibilă în principiu.
Cererea inculpatului, a fost respinsă pe fond pentru următoarele considerente:
Fiecare inculpat aflat în stare de arest preventiv, are dreptul constituțional prevăzut de Constituție și Codul d e procedură penală să formuleze o cerere de liberare provizorie sub control judiciare (art.23 pct.10 din Constituție și respectiv, art.5 alin.5 pr.pen.).
De asemenea, art.160 indice 2.pr.pen. arată că " Liberarea provizorie sub control judiciare se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani," iar alin. 2 precizează că " liberarea provizorie sub control judiciare nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte"
Dacă în ceea ce privește aliniatul 1, cererile sunt ușor de examinat, și în consecință de admis în principiu, problema temeiniciei, sau nu, a admiterii cererii de liberare provizorie sub control judiciar așa cum arată alin.2, este mai greu de cercetat, întrucât formularea cererii și îndeplinirea condițiilor de la alin. 1 nu atrage automat, obligatoriu admiterea cererii pe fond, o astfel de cerere are un caracter facultativ pentru magistrat, nu acționează "ope legis", prin cercetarea tuturor împrejurărilor de fapt, a persoanelor inculpaților a conduitei lor, a aprecierii se poate admite sau nu cererea formulată.
S-a invocat de către apărătorul inculpatului, că temeiurile ce au dus la luarea și menținerea măsurii arestării preventive,. nu mai subzistă la această dată, urmărirea penală fiind finalizată prin întocmirea rechizitoriului, și de ultimele probatorii ce s-au administrat (respectiv audierea martorilor din lucrări și a martorilor în circumstanțiere)
Instanța a apreciat că din analiza celor două art.160 indice 2 și 148.pr.pen. nu se poate discuta despre subzistența sau nu a temeiurilor care au dus la luarea măsurii arestării preventive. invocarea acestei apărări poate fi avută în vedere la soluționarea de cereri formulate, sub imperiul dispozițiilor art.139 pr.pen.
S-a apreciat că temeinicia unei astfel de cereri trebuie privită numai prin prisma condițiilor arătate la alin 2 al ar.160 indice 2, dacă există date că inculpatul ar săvârși alte infracțiuni, în cazul în care i s-ar admite cererea, dacă ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, să altereze ori să distrugă mijloacele de probă sau alte fapte de aceeași natură și care ar influența negativ cursul cercetării judecătorești.
Prin activitatea lor infracțională, privită individual cât și în ansamblu, prin colaborarea lor la presupusa comitere a infracțiunilor, infracțională desfășurată, inculpatul a cărui cerere o avem de analizat la termenul de astăzi, apreciem că există date care să susțină temerea că lăsat în liberate, în această formă, ar putea comite alte infracțiuni, are suficiente cunoștințe tehnice pentru a altera sau modifica mijlocele de probă, ar putea încerca zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea celorlalți inculpați. Cercetarea judecătorească este în plină desfășurare.
Pentru motivele arătate mai sus, s-a considerat necesară menținerea măsurii arestării preventive, pentru a împiedica pe inculpat să încerce să comită și să reușească săvârșirea de alte infracțiuni sau să săvârșească vreuna din faptele indicate anterior.
Este adevărat că inculpatul a prezentat, spre apărare martori în circumstanțiere care au reliefat comportamentul lui bun și foarte bun în societate, însă aceste depoziții nu susțin întru-totul convingerea instanței de a acorda liberarea condiționată sub control judiciar, tocmai datorită poziției sale nesincere, sau parțial sincere manifestate la urmărirea penală și în fața instanței.
S-a mai invocat să motivarea cererii, de către apărător, faptul că inculpatul a petrecut timp îndelungat în arest preventiv, vreme de doi ani și că astfel se încalcă termenul rezonabil de care se vorbește în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și pentru care România a fost de multe ori sancționată fiindu-i încălcate în această materie dispozițiile și jurisprudența.
Aprecierea caracterului rezonabil al duratei unei cauze se face în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei, în raport de criterii precum: complexitatea cauzei (în cauza de față avem în vedere natura infracțiunilor, respectiv de fals material în înscrisuri oficiale, fals în declarații, fals privind identitatea, uz de fals, înșelăciune,), de comportamentul inculpatului (care nu au dovedit o conduită liniară sinceră pe tot parcursul urmăririi penale, ba dimpotrivă una oscilantă de recunoaștere parțială și numai după aprofundarea probatoriilor) și în ultimul rând de comportamentul autorităților în soluționarea cu celeritate a cauzei (cercetările începând în cursul anului 2007 și finalizate prin rechizitoriul din 1531/17.08.2007). Pentru aceste considerente, s-a apreciat că în cauză nu poate fi invocat depășirea acelui termen rezonabil prevăzut de Convenția Europeană a Drepturilor Omului în articolele sale speciale privitoare la această materie, art.5 par.3 și art.6 par.1.
În conformitate cu dispozițiile art. 3002.C.P.P. asupra legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 2564/22.12.2008 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr-,
În baza art.26 rap la art.288,alin.1C.p. cu aplicarea art. 37,lit.a condamnă Cod Penal pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 22.01.1968 în B, domiciliat în B,-, A,.3,cetățean român, studii 6 clase, fără ocupație sau loc de muncă, căsătorit, cu antecedente penale, CNP -, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de fals material in înscrisuri oficiale.
In temeiul art.61,alin.1,teza a doua revoca Cod Penal liberarea condiționata a inculpatului din executarea pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicata prin Sp.nr. 2277/2004 a Judecătoriei Moinești,definitiva prin Dp.787/2005 a Curții de APEL BACĂU,din care constata ca a rămas un rest neexecutat de 212 zile,rest pe care îl contopește cu pedeapsa de 2 ani închisoare si aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare,
În baza art. 291 Cod Penal cu aplicarea art. 37,lit.a condamnă Cod Penal pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
In temeiul art.61,alin.1,teza a doua revoca Cod Penal liberarea condiționată inculpatului din executarea pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicata prin Sp.nr. 2277/2004 a Judecătoriei Moinești,definitiva prin Dp.787/2005 a Curții de APEL BACĂU,din care constata ca a rămas un rest neexecutat de 212 zile,rest pe care îl contopește cu pedeapsa de 2 ani închisoare si aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare,
În baza art.25C.rap p. la art.292C.p. cu aplicarea art.41,alin.2C.p. si art.37,lit.a condamna Cod Penal pe același inculpat la pedeapsa de 1an si 6 luni închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de fals in declarații.
In temeiul art.61,alin.1,teza a doua revoca Cod Penal liberarea condiționata a inculpatului din executarea pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicata prin Sp.nr. 2277/2004 a Judecătoriei M,definitiva prin Dp.787/2005 a Curții de APEL BACĂU,din care constata ca a rămas un rest neexecutat de 212 zile,rest pe care îl contopește cu pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare si aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an si 6 luni închisoare.
În baza art.26 rap la art.293,alin.1 cu Cod Penal aplicarea art. 41,alin.1 si art. 37,lit.a condamnă Cod Penal pe același inculpat la 2 ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea.
In temeiul art.61,alin.1,teza a doua revoca Cod Penal liberarea condiționata a inculpatului din executarea pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicata prin Sp.nr. 2277/2004 a Judecătoriei M,definitiva prin Dp.787/2005 a Curții de APEL BACĂU,din care constata ca a rămas un rest neexecutat de 212 zile,rest pe care îl contopește cu pedeapsa de 2 ani închisoare si aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare,
In baza art.215,alin.2,3 cu Cod Penal aplicarea art.41,alin.2 si Cod Penal art.37,lit.a condamna Cod Penal pe același inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
In temeiul art.61,alin.1,teza a doua revoca Cod Penal liberarea condiționata a inculpatului din executarea pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicata prin Sp.nr. 2277/2004 a Judecătoriei M,definitiva prin Dp.787/2005 a Curții de APEL BACĂU,din care constata ca a rămas un rest neexecutat de 212 zile,rest pe care îl contopește cu pedeapsa de 6 ani închisoare si aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
In baza art.33,lit.a raportat Cod Penal la art.34,lit.b contopește Cod Penal pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre in pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare,pe care o sporește cu 1 an închisoare,inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultanta finala de 7 an închisoare.
În baza art. 71(2) aplica Cod Penal inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza a II- și lit. b Cod Penal pe durata executării pedepsei principale.
In baza art.88 scade Cod Penal din pedeapsa aplicata durata retinerii si arestului preventiv din 6.08.2007 la zi.
In baza art.350 menține C.P.P. măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 291 Cod Penal condamnă pe inculpatul,fiul lui si,născut la 5.09.1986,in B, domiciliat in B,-/D/11,fără ocupație,cetățean R,CNP - la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În baza art.26 rap la art.293,alin.1 condamna Cod Penal pe același inculpat la o pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea.
In baza art.215,alin.2,3 condamna Cod Penal pe același inculpat la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
In baza art.33,lit.a raportat Cod Penal la art.34,lit.b contopește Cod Penal pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre in pedeapsa cea mai grea de5 ani închisoare pe care o aplica inculpatului.
În baza art. 71(2) aplica Cod Penal inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza a II- și lit. b Cod Penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.26 rap la art.215,alin.2,3 cu Cod Penal aplicarea art.74,lit.a si Cod Penal art.76.lit.c Cod Penal, condamna pe inculpata,fiica G si, născuta la 21.11.1970,in Tg Ocna,cu domiciliul in B,-/B/3,cetățean R,studii 12 clase,CNP -,la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art.293,alin.1 cu Cod Penal aplicarea art.74,lit.a si Cod Penal art.76,lit.e condamna Cod Penal pe același inculpata la o pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea.
In baza art.33,lit.a raportat Cod Penal la art.34,lit.b contopește Cod Penal pedepsele aplicate prin prezenta hotarare in pedeapsa cea mai grea de2 ani închisoare pe care o aplica inculpatei.
In baza art.71 interzice Cod Penal inculpatei drepturile prevazute de art.64,lit a,teza a doua si b
Cod PenalIn baza art.81C.p. si art. 71,alin.5 suspenda Cod Penal condiționat executarea pedepsei pe o durata de 4 ani,termen de încercare stabilit in condițiile art.82C.
p.In baza art.359 atrage C.P.P. atenția inculpatei asupra dispozițiilor prevăzute de art. 83C.p. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art.26 rap la art.215,alin.2,3 cu Cod Penal aplicarea art.41,alin.2 si art. 74,lit.a si Cod Penal art.76.lit.c Cod Penal, condamna pe inculpata,fiica lui G si, născută la 7.06.1966 in B,domiciliata in sat, jud B,cetățean R,studii 8 clase, fără ocupație,fără antecedente penale,CNP - la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru complicitate la savarsirea infractiunii de înșelăciune.
În baza art.293,alin.1 cu Cod Penal aplicarea art.41,alin.2 Cod Penal,art 74,lit.a si Cod Penal art.76,lit.e condamna Cod Penal pe aceeasi inculpata la o pedeapsa de 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de fals privind identitatea.
In baza art.33,lit.a raportat Cod Penal la art.34,lit.b contopește Cod Penal pedepsele aplicate prin prezenta hotarare in pedeapsa cea mai grea de2 ani inchisoare pe care o aplica inculpatei.
In baza art.71 interzice Cod Penal inculpatei drepturile prevazute de art.64,lit a,teza a doua si b
Cod PenalIn baza art.81C.p. si art. 71,alin.5 suspenda Cod Penal condiționat executarea pedepsei pe o durata de 4 ani,termen de încercare stabilit in condițiile art.82C.
p.In baza art.359 atrage C.P.P. atenția inculpatei asupra dispozițiilor prevăzute de art. 83C.p. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art.26 rap la art.215,alin.2,3 cu Cod Penal aplicarea art.37,lit.a Cod Penal, art.74,lit.c Cod Penal,art.76.lit.c si Cod Penal art.80 condamna Cod Penal pe inculpata,fiica lui si,nascuta la 5.11.1966,in B,domiciliata in B,str -,nr.13/A, îngrijitor in cadrul SC SRL,cetatean R,studii-9 clase,cu antecedente penale,CNP - la o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
In baza art.292 cu Cod Penal aplicarea art.37,lit.a Cod Penal,art.74,lit.c Cod Penal,art.76.lit.e si Cod Penal art.80 Cod Penal, condamna pe aceeasi inculpata la o pedeapsa de 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii.
In baza art.33,lit.a raportat Cod Penal la art.34,lit.b contopește Cod Penal pedepsele aplicate prin prezenta hotarare in pedeapsa cea mai grea de 2 ani inchisoare pe care o aplica inculpatei.
In temeiul art.83C.p. revoca suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an si si 6 luni inchisoare aplicata prin Sp.3343/2004 a Judecatoriei Bacau, pedeapsa pe care o cumulează cu pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata prin prezenta hotarare,inculpata urmând a executapedeapsa rezultanta finala de 3 ani si 6 luni inchisoare.
În baza art. 71,alin.2 aplica Cod Penal inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza a II- și lit. b Cod Penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.292 cu Cod Penal aplicarea art.74,lit.a si Cod Penal art.76.lit.e Cod Penal, condamna pe inculpatul,fiul lui si,nascut la 20.06.1964,in com,jud B,domiciliat in B,str.-,nr.20,jud.B,cetatean R,fara ocupatie,studii 12 clase,fara antecedente penale,CNP - la o pedeapsa de 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii.
În baza art.26 rap la art.215,alin.2,3 cu Cod Penal aplicarea art. 74,lit.a si Cod Penal art.76.lit.c Cod Penal, condamna pe acelasi inculpat la o pedeapsa de2 ani inchisoarepentru complicitate la savarsirea infractiunii de inselaciune.
In baza art.33,lit.a raportat Cod Penal la art.34,lit.b contopește Cod Penal pedepsele aplicate prin prezenta hotarare in pedeapsa cea mai grea de 2 ani inchisoare pe care o aplica inculpatului.
In baza art.71 interzice Cod Penal inculpatului drepturile prevazute de art.64,lit a,teza a doua si b
Cod PenalIn baza art.81C.p. si art. 71,alin.5 suspenda Cod Penal conditionat executarea pedepsei pe o durata de 4 ani,termen de incercare stabilit in conditiile art.82C.
p.In baza art.359 atrage C.P.P. atentia inculpatului asupra dispozitiilor prevazute de art. 83C.p. a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii.
In baza art.215,alin.2,3 condamna Cod Penal pe inculpatul,fiul lui si,nascut la 19.10.1955,in B,studii 8 clase si 3 ani scoala profesionala,fara ocupatie,cu domiciliul inBacau,str.- -, nr.12/A/3,ffl in B,-/B/3, CNP - la o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune.
În baza art. 291 Cod Penal condamna pe acelasi inculpat la o pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de uz de fals.
În baza art.26 rap la art.293,alin.1 condamna Cod Penal pe acelasi inculpat la o pedeapsa de1 an inchisoarepentru complicitate la savarsirea infractiunii de fals privind identitatea.
In baza art.33,lit.a raportat Cod Penal la art.34,lit.b contopește Cod Penal pedepsele aplicate prin prezenta hotarare in pedeapsa cea mai grea de4 ani inchisoare pe care o aplica inculpatului.
In baza art.71 interzice Cod Penal inculpatului drepturile prevazute de art.64,lit a,teza a doua si b
Cod PenalIn baza art.215,alin.2,3 condamna Cod Penal pe inculpatul,fiul lui si,nascut la 9.09.1958,in D,jud.B,studii 12 clase,fara ocupatie,cu domiciliul in B,str.-,nr.44/A/19,CNP-, la o pedeapsa de4 ani inchisoarepentru savarsirea infractiunii de inselaciune.
În baza art. 291 Cod Penal condamna pe acelasi inculpat la o pedeapsa de1 an inchisoarepentru savarsirea infractiunii de uz de fals.
În baza art.26 rap la art.293,alin.1 condamna Cod Penal pe acelasi inculpat la o pedeapsa de1 an inchisoarepentru complicitate la savarsirea infractiunii de fals privind identitatea.
In baza art.33,lit.a raportat Cod Penal la art.34,lit.b contopește Cod Penal pedepsele aplicate prin prezenta hotarare in pedeapsa cea mai grea de4 ani inchisoare pe care o aplica inculpatului.
In baza art.71 interzice Cod Penal inculpatului drepturile prevazute de art.64,lit a,teza a doua si b
Cod PenalÎn baz art. 346.C.P.P. raportat la art. 998-999. Civ. obligă inculpatii, si,in solidar, la plata sumei de 46.500 Euro,in echivalent lei si actualizat in raport de data platii, cu titlu de despagubiri civile catre partile civile si si 20.000euro,in echivalent lei si actualizat in raport de data platii, despagubiri civile catre partea civila.
Ia act ca partile vatamate si nu s-au constituit parti civile in cauza.
In baza art.348C. anuleaza procura speciala autentificata sub nr.266/26.02.2007 BNP si contractul de vanzare-cumparare autentificat sub numarul 506/6.03.2007BNP,procura speciala autentificata sub nr.297/28.02.2007 BNP si contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr.359/7.03.2007 BNP ,procura speciala autentificata sub nr.596/2.04.2007 BNP I si contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.47/4.04.2007 BNP.
In temeiul art.191,alin.1 si 2.C.P.P. obliga pe inculpatii, si la cate 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat,iar pe restul inculpatilor la plata sumei de cate 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care onorariul pentru aparatorii din oficiu, atat din faza de urmarire penala cat si din cursul judecatii, va fi avansata din fondurile
Pentru a dispune astfel, prima instanță reținut că,
La inceputul anului 2007,inculpatul a luat hotararea sa instraineze apartamentul in care locuia,al carei proprietar era mama sa,partea vatamata,presat fiind de datorii.Intrucat nu avea consimtamantul acesteia pentru instrainarea apartamentului,profitand de faptul ca partea vatamata se afla in Italia,inculpatul a apelat la ajutorul coinculpatului care isi manifestase intentia de a-l ajuta.Aceasta situatie de fapt a rezultat din declaratia martorului coroborata cu declaartiile inculpatilor si.
In acest context,inculpatul a preluat initiativa demersurilor necesare pentru vanzarea apartamentului apeland la inculpata careia i-a propus,in schimbul sumei de 300 lei,sa se infatiseze in notarului si sa declare ca este numita,in scopul intocmirii unei procuri pe numele inculpatului pentru vanzarea unui apartament.Totodata inculpatul a apelat la inculpatii si,carora le-a cerut sa mearga la notar si sa ateste ca inculpata este .Toate aceste aspecte au rezultat din declaartiile martorilor,coroborate cu declaratiile inculpatului, si,partial, cu ale inculpatuluiE..
In baza art.50,lit.c din Legea 36/1995,potrivit caruia notarul public poate sa acorde identitate unei persoane in prezenta unor martori,a fost intocmita de catre BNP procura speciala autentificata sub nr.266/26.02.2007.
In continuare,inculpatul s-a ocupat de procurarea documentatiilor cadastrale si gasirea unui cumparator,apeland in acest sens la doua agentii imobiliare.De fiecare data inculpatul s-a prezentat ca fiind unchiul inculpatului.Totodata inculpatul detinea asupra sa cheia apartamentului. Toate aceste aspecte au fost relevate de declarațiile martorilor, si coroborate cu declaratiile partilor vatamate si.
Din aceleasi mijloace de proba a rezultat ca in momentul in care au fost gasiti cumparatori pentru apartament,in persoana partilor vatamate si,inculpatul a fost cel care a prezentat spre vizionare apartamentul si a negociat pretul.
La data de 6.03.2007 a fost incheiat contractul de vanzare-cumparare autentificat sub numarul 506/6.03.2007 BNP,prin care partile vatamate si deveneau proprietarii apartamentului apartinand partii vatamate,din B,str.-,nr.20/D/11.Inculpatul l-a insotit pe inculpatul la notariat si a participat la primirea si numărarea banilor,36500 EUR,de către inculpatul. Ulterior încheierii contractului si primirii banilor,inculpatul si-a achitat datoriile acumulate la diferite persoane si a părăsit țara, plecând in Irlanda.
Ulterior plecării inculpatului,in momentul preluării apartamentului, părțile vătămate au descoperit ca adevăratul proprietar al apartamentului era partea vătămată,ca aceasta nu știa despre vânzarea apartamentului si întocmirea procurii.
In luna februarie 2007,profitând de intenția inculpatului de a înstrăina apartamentul pe care il deținea in coproprietate cu soția sa,partea vătămată,inculpatul a procedat de o maniera similara celei folosite in cazul inculpatului, așa cum a rezultat din declarațiile martorilor -,toate coroborate cu declarațiile din cursul urmăririi penale ale inculpatului si parțial ale inculpatului.
Astfel, inculpatul s-a oferit sa-l ajute pe inculpatul sa instraineze apartamentul,sens in care a apelat la inculpata careia i-a propus sa se infatiseze in notarului si sa declare ca este numita, in scopul intocmirii unei procuri prin care inculpatul sa fie imputernicit sa instraineze imobilul.Totodata inculpatul le-a propus martorilor - si sa mearga la notar si sa ateste ca o anumita persoana este,primind asigurari in acest sens si din partea inculpatului.
In baza acelorasi dispozitii legale,respectiv,art.50,lit.c din Legea 36/1995, a fost intocmita de catre acelasi BNP procura speciala autentificata sub nr.297/28.02.2007,iar ulterior contractul de vanzare-cumparare a apartamentului situat in B,-/A/19,contract autentificat sub nr. 359/7.03.2007 BNP, cumpărător fiind numitul.
In luna martie 2007,inculpatul l-a abordat pe inculpatul propunându-i sa-si înstrăineze locuința,fără consimțământul soției, urmând sa primească in schimb o garsoniera si suma de 10.000 Eur. Având acordul inculpatului,inculpatul a procedat in aceeași maniera ca si in cazul inculpaților si, apelând la ajutorul inculpatei. Potrivit declarației acestei inculpate coroborata cu procura notariala autentificata sub nr.596/2.04.2007 BNP I si cu inscrisurile care au stat la baza intocmirii acesteia,inculpatul i-a facut o poza inculpatei si,ulterior a adus o carte de identitate care continea poza inculpatei si datele de identificare ale partii vatamate.In baza acestui act de identitate a fost intocmita notariala autentificata sub nr.596/2.04.2007 BNP I,prin care inculpatul era împuternicit de soții sa vândă apartamentul situat in B, str.-, -.12/A/3, ulterior actul de identitate fiind ars de catre inculpatul.
La data de 4.04.2007 inculpatul a înstrăinat imobilul antemenționat către numitul,contra sumei de 30.000 Euro.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au formulat apel inculpații, și părțile civile și.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău la nr- la data de 22.01.2009 și a fost repartizată aleatoriu completului de apeluri A 3 cu termen de judecată la 10.03.2009, ora 9,oo.
Din conținutul sentinței penale apelate rezultă că numai inculpatului i s-a menținut măsura arestării preventive, potrivit art. 350.C.P.P. iar potrivit art. 88.Cod Penal i s-a scăzut din pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, durata reținerii și arestului preventiv, începând cu data de 06.08.2007 la zi.
Potrivit dispozițiilor art. 3002.C.P.P. instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, periodic ( în cauzele cu inculpați majori ) dar nu mai târziu de 60 de zile.
Legal citat, inculpatul s-a prezentat în fața instanței și a solicitat prin apărătorul desemnat din oficiu revocarea măsurii arestării și judecarea acestuia în stare de libertate, având în vedere că infracțiunile pentru care a fost cercetat și condamnat inculpatul nu sunt infracțiuni de violență și că probatoriul a fost administrat de prima instanță și că nu ar mai exista vreun pericol ca acesta să influențeze martorii.
Inculpatul a fost arestat la data de 07.08.2007, emițându-se mandatul de arestare preventivă nr- de către Judecătoria Bacău în baza dispozițiilor art. 148 alin. 1 lit. f C.P.P. și prelungită periodic până la data pronunțării hotărârii de condamnare de prima instanță.
Împotriva încheierilor succesive de menținere a stării de arest preventiv, inculpatul exercitat dreptul său de recurs, fiind respinse de fiecare dată ca nefondate.
Arestarea preventivă din 07.08.2008 a Judecătoriei Bacău, apreciem că este legală neimpunându-se revocarea ei, așa cum a solicitat apărătorul inculpatului și că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a acestuia nu au încetat, fiind dată cu respectarea dispozițiilor art. 149 ind. 1, 143 și 148 lit. f pentru C.P.P. următoarele considerente:
Pentru luarea și menținerea măsurii arestării preventive a arestării este necesar să subziste cumulativ probe și indicii temeinice că inculpatul săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, așa cum prevăd dispozițiile art. 143.C.P.P. și, de asemenea să existe probe din care să rezulte una din condițiile prevăzute de art. 148.
C.P.P.Cu privire la prima condiție, tribunalul reține că probatoriul administrat până la această dată, evidențiat în sentința penală de condamnare, demonstrează că există " indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală " (art. 143 alin. 1.C.P.P.).
De asemenea, potrivit art. 136 alin. 8.C.P.P. la "alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ținându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedente și alte situații privind persoana față de care se ia măsura ".
Apărătorul inculpatului a arătat că se impune cercetarea inculpatului în stare de libertate, nemaiexistând pericolul ca inculpatul să influențeze vreun martor al dosarului, ori, din studierea propunerii de arestare și a încheierilor de luare a măsurii și menținere a ei s-au avut în vedere dispozițiile art. 148 lit. f, respectiv faptul că " inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică ".
Infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță, sunt art. 288 alin. 1.Cod Penal, art. 291.Cod Penal, 292.Cod Penal, 293.Cod Penal, 25 alin. 2,3.Cod Penal toate comise, în stare de recidivă postcondamnatorie, în condițiile art. 37 lit. a și Cod Penal în formă continuată, potrivit art. 41 alin. 2.
Cod PenalDintre acestea, infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. 2,3.Cod Penal este sancționată de lege cu închisoarea de la 3 la 15 ani.
În privința celei de-a doua condiții cerută de dispozițiile art. 148 lit. f, apreciem că există în continuare probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, datorită modului în acre au fost săvârșite infracțiunile, în formă continuată, prin falsificarea actelor de identitate, crearea unor astfel de acte false, prezentarea lor în fața notarilor și inducerea lor în eroare, prin întocmirea în fals a procurilor pentru înstrăinarea apartamentelor părților vătămate, și, fiind de natură să creeze o stare de temere, de nesiguranță în rândul opiniei publice, putând fi orice persoană o potențială victimă.
de probatoriul administrat in cauză la acest moment procesual,ca temeiurile de care s-a ținut seama la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, subzistând un pericol concret pentru ordinea publica prin punerea in libertate a inculpatului, de natura si gravitatea faptelor de care este acuzat acesta,rezonanta sociala deosebita a acestora persistând in contextul in care părțile vătămate sunt in continuare lipsite de dreptul lor de proprietate,prejudiciul cauzat părților vătămate, prin mijloace frauduloase, fiind însemnat si cu repercursiuni nu doar materiale dar si morale.
Totodată, conduita oscilanta a inculpatului pe parcursul judecării cauzei, confirma pericolul concret al acestuia si generează temerea rezonabila,ca, aflat in stare de libertate,ar putea împiedică buna desfășurare a cercetării judecătorești.
In ceea ce privește durata stării de arest preventiv a inculpatului,instanța apreciază ca aceasta nu depășește limitele unui termen rezonabil in sensul dispozițiilor art.5,alin.3 din CEDO astfel încât sa legitimeze înlocuirea măsurii arestării preventive. Asa cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, celeritatea particulară la care un acuzat are drept în examinarea cauzei sale nu trebuie să dăuneze eforturilor magistraților pentru a îndeplini sarcinile lor cu grija dorită ( a se vedea, mai ales mutatis mutandis, hotărârea Toth Austriei din 12 decembrie 1991).
Ori complexitatea cauzei determinata de numărul inculpaților,natura si numărul faptelor care fac obiectul cauzei,împrejurarea ca trei dintre inculpați nu au putut fi audiați,existând indicii ca se afla in afara tarii,necesitatea întocmirii si trimiterii de cereri de asistenta judiciara internațională,numărul martorilor audiați in cauza,conduce la concluzia ca durata arestării preventive a inculpatului nu a depășit exigentele unui termen rezonabil.
Faptele pentru care este cercetat inculpatul și pentru care beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție, până la exercitarea tuturor căilor de atac, au fost comise în timpul punerii sale în libertate condiționată dintr-o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare aplicată de Judecătoria Moinești, ( 2277/2004), rămasă definitivă prin decizia penală 787/2005 la Curtea de Apel Bacău, neținând seama de consecințele săvârșirii de noi infracțiuni în interiorul termenului, până la executarea în totalitate a pedepsei, ceea ce denotă o perseverență infracțională deosebită din partea acestuia.
S-a invocat pe parcursul menținerilor arestării preventive, încălcarea termenului rezonabil al detenției preventive, încălcându-se dispozițiile CEDO în materie.
Această susținere nu poate fi luată în considerare " ape legis" doar calculând data de la care este arestat preventiv, ci trebuie avut în vedere, complexitatea cauzei, cu elemente de extraneitate (inculpatul fiind arestat în Irlanda și audiat în instanță abia la 28.10.2008, inculpatul fiind plecat în Italia), de comportamentul inculpaților și cu precădere al inculpatului, care nu a recunoscut permanent săvârșirea faptelor și în ultimul rând de comportamentul autorităților în soluționarea cu celeritate a cauzei ( cercetările începând în cursul anului 2007 și finalizate prin întocmirea rechizitoriului la 17.08.2007, iar la prima instanță fiind înregistrat la 20.08.2007 și pronunțată hotărârea, ce este în prezent atacată, la 22.12.2008).
Pentru aceste considerente Tribunalul a apreciat că în cauză nu poate fi invocat acel termen rezonabil prevăzut de Convenția Europeană Drepturilor Omului în articolele sale speciale privitoare la această materie, art. 5 paragraful 3 și art. 6 paragraful 1.
Și nu în ultimul rând, faptul că inculpatul a fost condamnat de prima instanță, hotărâre care nu este definitivă, în raport de pericolul concret pe care îl prezintă inculpatul, în temeiul textelor procedural-penale invocate, instanța de apel a respins cererea de revocare a măsurii arestului preventiv.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, în baza art. 300 / 2 C.P.P. raportat la art. 160/b a C.P.P. menținut starea de arest a inculpatului.
Împotriva încheierii a declarat recurs la pronunțare inculpatul.
Cu ocazia dezbaterilor, atât prin apărător, cât și personal, a solicitat punerea sa în stare de libertate invocând atât depășirea duratei rezonabile a măsurii preventive, cât și situația familială dificilă, a cărei rezolvare implică punerea sa în libertate. Personal, inculpatul a invocat și lipsa sa de vinovăție.
Recursul nu este fondat din considerente ce se vor expune.
Potrivit art.160 C.P.P. în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive (al.1).
Dacă instanța constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului (al.2).
Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive (al.3).
Verificând existență temeiurilor care au determinat luarea măsurii, în mod corect prima instanță a constatat că acestea se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Existența unei hotărâri de condamnare în primă instanță constituie dovada existentă a probelor pe baza cărora se presupune în mod rezonabil că inculpatul este autorul faptelor reținute în sarcina sa.
În ce privește pericolul concret a cărei existență o impun dispozițiile art.148 al.1 lit.f C.P.P. acesta nu constă doar în gradul de pericol social al infracțiunilor, ci în însuși persoana inculpatului, al cărui profil personal rezultă din probele administrate în cauză.
Numărul mare de acte materiale, modalitățile de inducere în eroare reținute ca fiind comise de inculpat, denotă nu numai perseverența în urmărirea scopului ilicit, dar și curaj, activitatea infracțională vizând nu doar persoane fizice, ci și funcționari publici, în speță notari - aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Pericolul concret este sporit și de complexul de relații sociale care au fost afectate, acesta privind dreptul de proprietate, încrederea în acte oficiale.
În ce privește termenul rezonabil al măsurii preventive, se impune precizarea că în cauză a intervenit o hotărâre de condamnare, ceea ce face ca legalitatea măsurii preventive să fie verificată prin prisma dispozițiilor art.5 paragraful 1 lit.a din Convenția Europeană și nu a art.5 paragraful 1 lit.c, numai aceste din urmă prevederi atrăgând aplicarea dispozițiilor art.5 paragraful 3 din Convenție.
Din considerentele arătate în mod corect prima instanță a menținut măsura arestării preventive.
Este corectă și soluția de respingere a cererii de liberare provizorie deoarece buna desfășurare a procesului penal este asigurată prin privarea de libertate a inculpatului.
Inculpatul a avut o porție oscilantă, în apel susținând că anterior a indus în eroare organele judiciare cu privire la adevăratul autor al "afacerilor" ce fac obiectul cauzei pentru că acesta din urmă i-a promis că va fi pus în libertate (fl.71 - dosar apel).
Chiar și numai această atitudine are semnificația unei date că inculpatul ar putea încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Față de cele ce preced, în temeiul art.38515pct.1 lit. b se C.P.P. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul - inculpat, împotriva încheierii din data de 22.09.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dispune plata din fondul a sumei de 100 lei reprezentând onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul să plătească statului suma de câte 300 Ron cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25.09.2009, în prezența recurentului - inculpat.
PREEȘDINTE, JUDECĂTORI: Ecaterina Ene, Silviu Anti Dumitru Pocovnicu
GREFIER,
Red.înch. -
Red. -
Tehnored. - - 2 ex.
29.09.2009
Președinte:Ecaterina EneJudecători:Ecaterina Ene, Silviu Anti Dumitru Pocovnicu
