Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 569/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr.569 /R/2008
Ședința publică din 30 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 2: Groza Gheorghe G - președintele instanței
JUDECĂTOR 3: Soane Laura
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la 25.06.1983, fiul lui și al, deținut în prezent în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 22 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, conform prevederilor art. 160/b Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.5160/29.10.2008, emisă de Baroul.
Ministerul Public este reprezentat de domnul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent - avocat susține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea încheierii recurate în sensul de a se dispune revocarea măsurii arestării preventive luată față de inculpat, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara. Apreciază că, bunul mers al procesului penal se poate desfășura și cu inculpatul în stare de libertate, înlocuindu-se măsura arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului și menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate, apreciind că, în mod just, după analiza probelor de la dosar Tribunalul Bihora considerat că temeiurile arestării preventive a inculpatului mai subzistă, având în vedere multitudine infracțiunilor de furt calificat reținute în sarcina inculpatului, persoana acestuia, astfel că lăsarea lui în libertate prezintă pericol social pentru ordinea publică.
Inculpatul recurent depune la dosar un memoriu cuprinzând motivele de recurs și în ultimul cuvânt solicită să fie pus în libertate până la soluționarea cauzei, întrucât recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 22 octombrie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bihor, în baza art.300/2 raportat la art.160/b Cod de procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților fiul lui și, născut la 25 iunie 1983 în M, jud. B, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, măsură dispusă prin încheierea nr.1/U/2008 din 24.01.2008 a Judecătoriei Marghita, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 2/24.01.2008 și fiul lui și, născut la 2.08.1977. în M în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, măsură dispusă prin încheierea nr.1/U/2008 din 24.01.2008 a Judecătoriei Marghita, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 1/24.01.2008.
Pentru a pronunța această încheiere tribunalul a constatat următoarele:
Inculpatul a fost condamnat, printre alții, prin sentința penală nr. 163/2008 a Judecătoriei Marghita, pronunțată în dosar nr-, la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare, în regim privativ de libertate, pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat, violare de domiciliu și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, fapte prevăzute de art. 208 al.1 - 209 al. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal (pct. 1), art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal,art. 192 al. 2 cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal (pct. 2), art. 208 al. 1 și 4 -209 al. 1 lit. a, g, Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal, art. 192 al. 2 cod penal cu aplic. art. 37 lit. a cod penal, art. 86 al. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal (pct. 3), art. 208 al. 1- 209 al. 1 lit. a, g Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, art. 192 al. 2 Cod Penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal (pct. 4), cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 34 Cod penal.
Văzând că prin sentința de condamnare s-a dispus în temeiul art. 350 Cod procedură penală menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților, iar până în prezent, în cauza nu au intervenit elemente care să determine încetarea sau modificarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, tribunalul a reținut că acestea justifică în continuare privarea de libertate, motiv pentru care a dispus menținerea stării de arest.
Împotriva încheierii penale mai sus arătate, a formulat recurs inculpatul solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate în sensul revocării măsurii arestării preventive luată față de el sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara.
În motivarea recursului său, inculpatul, prin apărătorul său, a arătat căbunul mers al procesului penal se poate desfășura și cu inculpatul în stare de libertate, înlocuindu-se măsura arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara.
Examinând încheierea recurată din oficiu și prin prisma motivelor invocate, dar în limitele permise de lege, Curtea va reține că aceasta este legală și temeinică având în vedere următoarele motive:
Prin încheierea penală nr.1/U/24.01.2008, pronunțată de Judecătoria Marghitas -a dispus arestarea preventivă a inculpatului, emițându-se în baza acesteia mandatul de arestare preventivă nr.1/24.01.2008, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de furt calificat, violare de domiciliu și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere și pentru care prima instanță l-a condamnat prin sentința penală nr. 163/2008, la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare, în regim privativ de libertate.
Prin încheierea recurată, în conformitate cu prevederile art.160/b Cod procedură penală, Tribunalul Bihora menținut măsura arestării preventive a inculpatului, motivându-se această hotărâre cu aceea că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpatului.
Conform art.300/1 Cod de procedură penală, după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în cameră de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Raportat la aceste dispoziții legale, Curtea reține că în mod legal și temeinic prima instanță a constatat că măsura arestării preventive dispusă anterior este legală și temeinică, fiind luată cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, iar motivele care au stat la baza luării ei subzistă și nu s-au modificat.
În acest sens se va reține că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată inculpatul sunt mai mari de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol pentru ordinea publică.
În ceea ce privește condiția că lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte pericol pentru ordinea publică, este adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social, trăsătură esențială a infracțiunii, dar aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului social trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei. Sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta și din însuși pericolul social al infracțiunilor de care este învinuit inculpatul, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor asemenea fapte.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se poate avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci și cele referitoare la faptă, aceasta fiind de natură a crea în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate.
De asemenea, raportat la dispozițiile art.136 Cod de procedură penală, Curtea consideră că pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la judecată, se impune menținerea măsurii arestării preventive a acestuia.
Față de aspectele mai sus reținute, Curtea va respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul împotriva încheierii nr.22 octombrie 2008 Tribunalului Bihor, iar înbaza art. 192 alin.2 și 189 Cod de procedură penală îl va obliga pe acesta la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, împotriva încheierii penale din 22 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITI VĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 30 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
red. decizie - SL./10.11.2008
jud. fond. -
Tehnored. /10.11.2008
3 ex.
Președinte:Pătrăuș MihaelaJudecători:Pătrăuș Mihaela, Groza Gheorghe, Soane Laura
