Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 581/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 581/

Ședința publică de la 12 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniel Dinu

JUDECĂTOR 2: Maria Uzună

JUDECĂTOR 3: Eleni Cristina

Grefier -

Cu participarea Ministerului Public prin

Procuror -

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Tulcea, împotriva încheierii de ședință nr. 60 din 7 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere arestare preventivă a inculpatului.

În conformitate cu disp. art. 297 cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul inculpat G, în stare de arest și asistat de avocat din oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr. 4692/2009 emisă de Baroul Constanța.

Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 176-181 cod pr. penală.

Curtea aduce la cunoștința recurentului inculpat dispozițiile prev. de art. 70 al. 2 cod pr. penală, în sensul că are dreptul de a nu da nici o declarație în fața instanței de recurs și i se pune în vedere că ceea ce declară poate fi folosit în împotriva sa, acesta precizând că nu dorește să dea nici o declarație, aspect consemnat în procesul verbal atașat la dosar.

În conformitate cu disp. art. 301 cod pr. penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit disp. art. 302 cod pr. penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod pr. penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prev. de art. 38513cod pr. penală.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat G, expune oral situația de fapt reținută prin actul de inculpare și arată că, inculpatul susține că a fost provocat de către victimă fiind atacat de aceasta cu un cuțit. Solicită a se aprecia asupra recursului inculpatului.

Procurorul având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat și menținerea încheierii Tribunalului Tulcea ca legală și temeinică motivat de împrejurarea că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, nu au intervenit elemente noi care să justifice aplicarea unei alte măsuri preventive. Pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, se impune menținerea în stare de arest preventiv a inculpatului.

Recurentul inculpat G în ultimul cuvânt arată că, lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față;

Prin încheierea de ședință nr. 60 din 7 octombrie 2009, Tribunalul Tulcea, în baza articolului 3001Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive a inculpatului G, fiul lui și, născut la 14.11.1958, CNP: -, în prezent deținut în Penitenciarul Tulcea, începând cu 07 octombrie 2009.

Onorariu apărător oficiu în sumă de 100 lei a fost decontat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul d e Avocați T pentru avocat.

Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin încheierea nr.37 din 17 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în baza prevederilor art.1491Cod procedură penală cu referire la prevederile la art.136, 146 și 148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului G pe o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea infrac. prev. și ped. de art.174-175 lit.c Cod penal, măsură prelungită succesiv prin încheierile nr.44/13.08.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- și nr.52/09.09.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-.

Prin rechizitoriul numărul 594/P/2009 din 02 octombrie 2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulceas -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.174-175 lit.c Cod penal, reținându-se în sarcina sa că la data de 19.06.2009 și-a înjunghiat soția în regiunea spatelui după care i-a secționat complet țesuturile gâtului, provocându-i decesul.

Potrivit articolului 3001Cod procedură penală, după înregistrarea dosarului, instanța este datoare să verifice din oficiu, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpat, înainte de expirarea duratei arestării preventive.

Examinând din oficiu, în baza articolului 3001Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpatul G, tribunalul a constatat că temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea acesteia nu au încetat, respectiv că acesta este cercetat pentru săvârșirea unei fapte de natură penală pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare, și că această infracțiune prin natura ei prezintă o periculozitate socială ridicată.

Având în vedere cele mai sus arătate, precum și modalitatea în care se pretinde că ar fi fost săvârșită fapta în rechizitoriu dar și împrejurarea că cercetarea judecătorească nu este începută, tribunalul a apreciat că temeiurile, de fapt și de drept, avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive, nu au încetat, motiv pentru care constată că se impune menținerea acestei măsuri față de inculpat.

În consecință, în temeiul prevederilor art.3001Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului G începând cu data de 07 octombrie 2009.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs, fără a-l motiva în scris, inculpatul G, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

În concluziile dezvoltate oral în fața instanței de recurs, inculpatul, prin apărător, a arătat că inculpatul a săvârșit fapta fiind provocat de către victimă, fiind atacat cu un cuțit de către aceasta.

Curtea, examinând încheierea atacata, in raport de actele și lucrările dosarului dar si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform disp. art. 3856al.3. C.P.P. constata ca recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

cu soluționarea cauzei, până la termenul de judecată în fond, în baza art. 3001alin.1 Cod procedură penală, instanța este datoare să verifice legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive.

Conform art. 3001alin.3 Cod procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au stat la baza arestării impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, se menține arestarea preventivă.

Potrivit art.5 pct.1 lit.c) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul a fost, inițial arestat în vederea aducerii în fața autorităților judiciare competente, existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.

Ulterior, măsura arestării a fost menținută pe baza indiciilor și probelor din care rezulta presupunerea rezonabilă că inculpatul este autorul infracțiunilor cercetate, a gravității infracțiunii generate de natura acesteia și a reacției publicului față de acestea, a evitării riscului exercitării de presiuni de către inculpat asupra părților vătămate și a martorilor.

Pronunțând menținerea arestării preventive, față de probele aflate la dosar până în acest moment, de starea de insecuritate care s-ar crea în comunitate, în cazul în care inculpatul, bănuit a fi comis o infracțiune cu un grad ridicat de pericol social, respectiv omor calificat, ar fi judecat în stare de libertate, pentru a proteja ordinea publică, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării nu au încetat și impun în continuare privarea sa de libertate, măsura arestării preventive se justifică în continuare.

Prin menținerea măsurii arestării nu se încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul până la judecarea și rămânerea definitivă a hotărârii, deoarece a fost luată pe baza presupunerii rezonabile, în sensul comiterii unei infracțiuni și nu tinde să reprezinte o executare anticipată a pedepsei, durata nedepășind, la acest moment procesual, caracterul rezonabil, de la data arestării trecând aproximativ 3 luni, având în vedere și complexitatea cauzei.

Cum, în intervalul scurs de la luarea măsurii arestării preventive nu au apărut date noi care să justifice revocarea sau înlocuirea cu o măsură mai puțin restrictivă de libertate și, câtă vreme recurentul nu a invocat și depus probe directe și concludente care să ateste o altă situație de fapt decât cea care rezultă din actele dosarului, așa cum a fost expusă mai sus, curtea constată că încheierea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică si, în baza art. 38515pct. 1 lit.b C.P.P. urmează sa respingă recursul, ca nefondat.

In conformitate cu prevederile art. 192 al.2 curtea C.P.P. va obliga recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 38515al.1 pct.1. lit. cod procedură penală,

Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Tulcea, împotriva încheierii de ședință nr. 60 din 7 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr-.

În baza art. art.192 al.2 cod procedură penală, obligă pe recurentul G la plata sumei de 150 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 189 cod procedură penală, dispune plata sumei de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, în favoarea av., din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Conform art. 309 alin.3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în două exemplare originale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - -

- -

GREFIER,

Jud. fond:

Red. Red. Jud. -

Tehnodact. Gref.

2.ex./12.10.2009

Președinte:Daniel Dinu
Judecători:Daniel Dinu, Maria Uzună, Eleni Cristina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 581/2009. Curtea de Apel Constanta