Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 62/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.62/MP

Ședința publică de la 06 august 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Cristian Epure

JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu

JUDECĂTOR 3: Dan

Grefier -

Cu participarea Ministerului Public procuror -

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii penale din data de 3 august 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură arestare preventivă.

În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu -, în baza împuternicirii avocațiale nr.3463/2009, emisă de Baroul Constanța.

Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.

Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu de Baroul Constanța.

În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.

Având cuvântul, avocat - pentru recurentul inculpat, critică hotărârea pronunțată ce Tribunalul Constanța pentru nelegalitate și netemeinicie. Apreciază că în mod greșit instanța de fond a reținut că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Deși prima condiție prevăzută de art.148 lit.f) Cod procedură penală este îndeplinită, cea de a doua condiție referitoare la pericolul social concret pentru ordinea publică nu este îndeplinită. Pericolul social trebuie să fie unul concret și nu abstract și se analizează în raport cu împrejurările cauzei și persoana inculpatului. Acesta nu are antecedente penale, a avut o atitudine cooperantă, beneficiază de prezumția de nevinovăție. Regula o constituie judecata inculpatului în stare de libertate, iar durata arestării preventive trebuie să fie rezonabilă.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond, în principal revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate inculpatului, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Consideră că nu mai subzistă temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, odată cu trecerea timpului pericolul social s-a diminuat.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpatul și de menținere a hotărârii pronunțată de Tribunalul Constanța, ca temeinică și legală și implicit respingerea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Învederează instanței că măsura arestării preventive a fost luată în condiții de legalitate și temeinicie, față de natura infracțiunii dedusă judecății, a împrejurărilor că cercetarea judecătorească a debutat, cauză urmează a fi audiați martori, iar temeiurile arestării preventive nu s-au modificat.

Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat solicită să fie judecat în stare de libertate și precizează totodată că are același domiciliu cu partea vătămată.

- CURTEA -

Asupra recursului penal de față:

Constată că prin încheierea de ședință din data de 03.08.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Constanța, s-a dispus, în baza art.3002raportat la art.160 alin.(3) Cod de procedură penală, menținerea măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art.139 Cod de procedură penală, instanța de fond a respins cererea inculpatului privind revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, ca nefondată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că față de inculpatul s-a dispus arestarea în baza încheierii Tribunalului Constanța nr.23/20.02.2009, iar ulterior acesta a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.197 alin.1 și 3 Cod penal, constând în aceea că la data de 17.02.2009 a întreținut relații sexuale cu minora, în vârstă de 5 ani, fiica naturală a fratelui său.

Instanța de fond a constatat că la luarea măsurii arestării preventive au fost respectate dispozițiile art.143 Cod de procedură penală și art.148 lit.f) Cod de procedură penală și că temeiul care a determinat arestarea subzistă în continuare, pentru buna desfășurare a procesului penal și protejarea ordinii publice fiind necesară menținerea acestei măsuri.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul.

Motivele de recurs au fost prezentate oral la termenul din data de 06.08.2009, solicitându-se a nu se mai menține măsura arestării preventive, arătându-se că în prezent nu mai subzistă temeiul arestării preventive prevăzut de art.148 lit.f) Cod procedură penală, respectiv nu este îndeplinită cerința existenței pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta judecarea în stare de libertate a inculpatului, și în subsidiar s-a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea.

Examinând încheierea recurată în raport cu motivele de recurs și actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul formulat de către inculpatul este nefondat, pentru următoarele:

În baza încheierii Tribunalului Constanța nr.23/20.02.2009 inculpatul a fost arestat preventive pe o durată de 29 zile, iar ulterior acesta a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.197 alin.(1) și (3) Cod penal, constând în aceea că la data de 17.02.2009 a întreținut relații sexuale cu minora, în vârstă de 5 ani, fiica naturală a fratelui său.

Temeiul arestării preventive a inculpatului l-a constituit prevederile art.148 lit.f) Cod procedură penală.

Curtea constată că în mod corect instanța de fond a reținut că probele aflate la dosar justifică existenta indiciilor temeinice prevăzute de art.143 Cod de procedură penală, definite de art.681din același cod și consacrate de art.5 pct.(1) lit.c) din, sub aspectul comiterii infracțiunii de viol, în formă agravată, reținută în sarcina inculpatului.

temeinice din care rezultă această presupunere verosimilă, se regăsesc în probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv plângerea formulată de reprezentantul legal al victimei, în persoana numitului, declarațiile părții vătămate minore, depozițiile martorilor, și, declarațiile inculpatului.

Curtea apreciază că temeiul avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul, respectiv cel prevăzut de art.148 lit.f) Cod procedură penală, subzistă și în prezent având în vedere că infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul în acest dosar este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă și în prezent un pericolul concret pentru ordinea publică ( la aprox. 6 luni de la data săvârșirii faptei), având în vedere, în mod deosebit, gravitatea faptei, modalitatea concretă de săvârșire a acesteia, asupra unui copil în vârstă de numai 5 ani, lipsit de posibilitățile de apărare, atitudinea adoptată de inculpat, care, cu dezinvoltură, a recunoscut fapta, încercând să acrediteze ideea că a săvârșit-o pe fondul stării de ebrietate, impactul negativ asupra opiniei publice și rezonanța socială specifică de dezaprobare, ce reclamă o reacție promptă și fermă din partea autorităților judiciare.

Curtea constată că în mod temeinic prima instanță a reținut că măsura arestării respectă și exigențele art.5 pct.(1) lit.c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, deoarece asupra inculpatului planează bănuiala legitima că a comis o faptă penală, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.

De asemenea, măsura ajută în continuare atingerii scopului instrucției penale, în raport de necesitatea asigurării prezenței inculpatului la termenele de judecata și audierii martorilor din lucrări, iar prin durata ei acesta nu depășește un termen excesiv, fiind îndeplinite astfel și cerințele art.136 alin.(1) Cod procedură penală.

Astfel, nefiind îndeplinite cerințele art.139 alin.(1) Cod procedură penală, în mod temeinic instanța de fond a respins cererea inculpatului privind revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, ca nefondată.

Față de considerentele expuse, în baza art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul împotriva încheierea de ședință din data de 03.08.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Constanța, pe care o va menține.

În baza art.189 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu - avocat, în cuantum de 100 lei, se va plăti din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

În baza art. 192 alin.(2) Cod procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală;

Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii penale din data de 3 august 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-.

Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a onorariului apărătorului din oficiu - de 100 lei.

Obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 200 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 august 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

--- - - - - -.

Grefier,

Jud. fond:

Red. /07.08.2009

2 ex.

Președinte:Marius Cristian Epure
Judecători:Marius Cristian Epure, Claudiu Răpeanu, Dan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 62/2009. Curtea de Apel Constanta